SlideShare a Scribd company logo
1 of 16
Download to read offline
Numărul 2, martie 2014
“Omul este un mic univers”
(Heraclit)
REVISTA CLASEI a V-a A
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “LUCIAN GRIGORESCU”
MEDGIDIA - JUDEŢUL CONSTANŢA
CUPRINS:
Editorial …………………… ………………………………………………….1
“Pictura este viaţa mea!” (interviu cu pictorul Mircea Costea)………...2
Repere ale activităţii extraşcolare …………………………………………..4
Ateliere literare …………………………………………………………………5
Legenda mărţişorului………………………………………...………………..7
Elevi de nota 10………………………………………………………………....8
Poate nu ştiaţi ….……………………………………………………………....9
Istoria invenţiilor ….. …………………………………………………………10
Probleme de isteţime a minţii ………………………………………………11
Umor şcolăresc…...….………………………………………………………..12
1
„Pentru a reuşi în viaţă
aveţi nevoie doar de încredere,
creativitate şi... perseverenţă.”
Mark Twain
Apariţia numărului al doilea al revistei ,,Universul nostru” înseamnă pentru colectivul
clasei a V-a A, îndrumaţi de o dirigintă inimoasă, gata oricând să împărtăşească celor din jur din
cunoştinţele sale, un motiv de bucurie şi mândrie. Ea este expresia delicateţii sufleteşti,
spontaneităţii juvenile, sensibilităţii copilăreşti.
Expresia minţilor agere, a gândurilor ce-ţi poartă mereu imaginaţia către înalt şi
încununarea succeselor datorate aplecării îndelungate asupra combinaţiilor de cifre, asupra
scrierii artistice, asupra învăţămintelor eterne, asupra vieţii spirituale, revista este, cu siguranţă,
una dintre victoriile dobândite doar prin cadenţa ordonată a paşilor aşezaţi apăsat pe un drum
sigur de muncă.
„Universul nostru” se vrea a fi ,,o oglindă” a vieţii de şcolar, un mijloc de a pune în
valoare talentul şi cunoaşterea, de a deveni mai buni.
Paginile revistei sunt locul în care se regăsesc elevii clasei, cei cu rezultate foarte bune
în diferite domenii şi activităţile extraşcolare în care s-au implicat.
Nu sunt uitate nici preocupările sau subiectele de interes general. Temele de cultură se
împletesc armonios cu jocurile, glumele şi curiozităţile. Nu a fost o muncă usoară.
Alegerea şi trierea materialelor, corectarea şi punerea lor în pagini, discuţiile şi colaborarea,
asezonate cu sudoare şi râsete zglobii ... toate până când poţi răsfoi revista.
Lectură plăcută!
Prof. Flueraşu Mihaela
2
Stăm de vorbă cu d-l Mircea Costea, artist
plastic medgidian, care ne va dezvălui câte ceva
din preocupările dumnealui. Pentru început am
dori să aflăm părerea dvs. despre tendinţa
actuală în pictura românească. Credeţi că opera
unui artist ar trebui să fie inspirată din perioada
pe care o reprezintă?
Pictura românească este influenţată de evoluţia
societăţii şi încearcă să exprime stări de spirit şi
sentimente. Opera unui artist este influenţată de
realităţile existenţei sale, dar metodele şi
mijloacele de exprimare sunt extrem de variate.
Ce stil consideraţi că vi se potriveşte cel mai
mult? Care sunt pictorii dv. preferaţi? (români/
străini).
Ca stil, cred că mă apropii de un
postimpresio- nism modern. Dintre pictorii
români pot să spun că-i prefer pe: Adrian
Ghenie, Victor Brauner, Lucian Grigorescu iar
dintre cei străini: Gerhard Richter, Lucian Freud,
Dru Blair.
Ce teme vă sunt mai aproape de suflet?
De unde vă inspiraţi de obicei pentru lucrările
dvs?
Sunt atent la ce văd în jurul meu. În ultima
vreme am pictat atât peisaj dobrogean, dar mai
ales peisajul de deasupra peisajului, adică cerul
mai mult sau mai puţin înnourat.
Reveniţi asupra unui tablou sau “e gata din
prima” cum se spune?
Rareori o lucrare este gata din prima,
întotdeauna mai este ceva de făcut.
Aveti multe expoziţii? Le pregătiţi singur sau
sunteţi ajutat? Durează mult pregătirile?
Particip de câteva ori pe an la expoziţii de grup,
organizate de uniunea artiştilor plastici, filiala
Constanţa, din care fac si eu parte.
La Medgidia, ajut la organizarea simpozionului
internaţional de artă ce are loc în fiecare an şi
care se încheie cu o expoziţie de grup.
Anul trecut a fost ediţia a X-a. La Cernavodă
am organizat o tabără internaţională de pictură
şi din când în când mai realizez şi câte o
expoziţie personală. Ultima expoziţie personală
a fost vernisată în luna decembrie la galeria
fondului plastic din Constanţa. A numărat 24 de
pânze şi încă este expusă. Organizarea unei
expoziţii este o operă în sine. Gândiţi-vă că
lucrările dintr-o expoziţie sunt ca şi notele
muzicale, iar expoziţia este un cântec.
Realizarea unei expoziţii este o treabă foarte
serioasă.
Cu ce muzică consideraţi că se pot asocia
operele dvs?
Nu cred că pot asocia lucrările mele cu o
muzică anume. Ascult întotdeauna muzică când
lucrez: .jazz, softjazz, muzică clasică şi nu
numai, în funcţie de starea în care mă aflu.
3
Ştim că vă ocupaţi de organizarea Taberei de
pictură “Luian Grigorescu” la Medgidia. Cum a
luat fiinţă această tabără şi la a câta ediţie a
ajuns? Cine sunt participanţii? Sunteţi multumit
de rezultatele obţinute?
Tabăra de pictură “Lucian Grigorescu “ este
organizată de către Primăria Municipiului
Medgidia, unde se află o echipă ce se ocupă de
întreaga organizare. Din punct de vedere
artistic, eu sugerez cum trebuie formată echipa
de artişti invitaţi, încercând să schimbăm câte
ceva în această componenţă, dar să şi păstrăm
un înalt nivel al calităţii artiştilor. Tabăra are
deja 10 ediţii încheiate, iar artiştii participanţi
sunt atât din ţară cât şi din alte ţări.
Pot enumera câteva dintre ţările de unde au
venit artişti la Medgidia: Bulgaria, Grecia,
Turcia, Cipru de Nord, Macedonia, Serbia,
Muntenegru, Germania, Italia, Rusia, Ucrainia,
Moldova, Finlanda, Maroc şi cred că mai
sunt… Rezultatele taberei sunt excelente, dacă
ne gândim doar la colecţia de artă a oraşului,
care a ajuns la mai mult de 500 de piese de
mare valoare, şi la faptul ca au apărut articole
despre acest eveniment atât în presa din ţară,
cât şi în cea internaţională.
Ce sfat le daţi părinţilor ai căror copii au talent la
desen, pictură? Unde la Medgidia, îşi pot
“şlefui” acest talent?
Pictura şi desenul trebuie privite nu nepărat ca
şi ştiinţe, ci mai ales ca şi forme de exprimare a
sentimentelor, ca forme de relaxare. Aşadar,
recomand tuturor celor ce simt o atracţie pentru
acest domeniu, să nu renunţe, să exerseze şi
să se informeze. La Medgidia, cu ajutorul
Primăriei, am creat “Atelierul de arte”, un spaţiu
în care tinerii, de la şcoala primară şi până la
liceu să poată exersa. Pentru o scurtă perioadă
de timp, aceste şedinţe s-au suspendat, dar
sper ca ele să reînceapă din toamna acestui an.
Acum, există la Casa de Cultură “I.N. Roman”
un cerc de desen, de care se ocupă o doamnă
profesoară.
Un gând pentru cititorii noştri...
Pentru cei care realizează revista, sincere
felicitări! Pentru cititori, să nu uite cât de
importantă este educaţia şi cultura!
Vă mulţumim pentru amabilitatea de a ne
acorda acest interviu şi vă dorim să aveţi în
continuare inspiraţie pentru a realiza tablouri
minunate care să ne încânte ochii şi sufletul!
Interviu realizat de elevii
Alexandru Gheorghiţă şi Ştefan Avram
4
Faza judeţeană a Olimpiadei de limba
şi literatura română, a îmbogăţit palmaresul
clasei noastre cu premii şi menţiuni. Deţinătorii
acestora sunt: Ştefan Avram – premiul al II-lea,
Sandra Budacu şi Richard Andrei Radu –
premiul al III-lea şi Tofăleanu Codruţ –
menţiune.
Faza locală a Olimpiadei de
Matematică a reprezentat o nouă
provocare pentru colegii noştri pasionaţi
de lumea cifrelor: Radu Richard, Avram
Ştefan, Cristea Răzvan, Tofăleanu Codruţ,
Delicostea Andra, Radu Richard şi Gheorghiţă
Alexandru. Rezultatele obţinute i-au clasat în
prima jumătate a listei concurenţilor, care nu
au fost deloc puţini. Rezultatele sunt cu atât
mai meritorii cu cât gradul de dificultate al
subiectelor a fost unul foarte ridicat.
Colegii noştri Sandra Budacu şi
Gheorghiţă Alexandru au participat la
Concursul Naţional
„Să cunoaştem lumea
prin origami” organizat de
ISJ şi Palatul Copiilor Ilfov,
concurs înscris în CAEN.
Talentul lor a fost răsplătit
cu premiul I, respectiv premiul al II-lea.
Radu Richard a participat la
Concursul judeţean „Sărbătorile de
iarnă şi prezenţa lor în
lumea copiilor” din cadrul
proiectului „Clădim o lume
minunată”, înscris In CAEJ Dolj şi
a obţinut premiul I.
Concursul judeţean de
geografie “Constantin Brătescu”
ne-a adus alte două premii prin
elevii Radu Richard (premiul I) şi Ştefan Avram
(premiul al II-lea). (Roxana Cristea)
1 martie 2014, o zi cu dublă semnificaţie,
Mărţişorul, dar şi prima zi de primăvară, va
rămâne mult timp în amintirea noastră ca un
frumos început de primăvară petrecut la
Bucureşti, alături de doamna dirigintă şi
doamnele profesoare Tatiana Penelea şi
Steluţa Rusu.
A fost o zi deosebită, în care am
descoperit Bucureştiul, unii dintre noi chiar
pentru prima oară.
Primul obiectiv vizitat a
fost Muzeul Naţional de
Istorie Naturală “Grigore
Antipa” înfiinţat în 1834 de
către Mihalache Ghica,
fratele domnitorului
Alexandtu Ghica. Am fost încântaţi să
descoperim multitudinea şi diversitatea
materialelor expuse: de la monede greceşti,
romane şi bizantine, colecţii de minerale,
moluşte, peşti, păsări, mamifere şi fosile la…
opere de artă. Toate acestea ne-au
impresionat profund şi totodată cunoştinţele
noastre despre viaţa pe Terra s-au îmbogăţit
substanţial.
Următorul obiectiv pe
agenda excursiei a fost
Grădina Botanică ,,Dimitrie
Branduza” situată în
cartierul Cotroceni.
Prima Grădină Botanică a
fost înfiinţată în anul 1860 de Carol Davila şi
mutată în 1884 în actualul perimetru de către
Dimitrie Branduza, botanist roman.
Aici sunt expuse peste 5000 de specii de
plante în care sunt incluse şi 1000 de specii
exotice. Această vizită a fost un prilej de
acumulare de noi cunoştinţe interesante
despre plante.
A urmat apoi vizita la Muzeul
Naţional al Satului ,,Dimitrie
Gusti” fondat în anul 1936 de
folcloristul şi sociologul Dimitrie
Gusti, amplasat pe malul lacului
Herăstrău. Muzeul cuprinde case
ţărăneşti din toate zonele ţării,
biserici, mori de vânt, ateliere,
anexe gospodăreşti, fântâni. În
interiorul caselor am putut vedea expuse
carpete, covoare, lăzi de zester, vase din lut,
toate cu specific regional. Deşi muzeul a
suferit un incendiu devastator, în anul 2002
prin eforturi conjugate ale guvernului, al spon-
sorilor şi al diverselor fundaţii, muzeul a fost
integral refăcut şi redat circuitului cultural.
Impactul cu viaţa trăită de străbunii noştri ne-a
marcat profund şi a trezit în noi sentimente
de mândrie şi respect pentru istorie şi
valorile naţionale.
Ziua s-a încheiat cu o
sedinţă foto în faţa
impunătoarei clădiri a
Parlamentului României.
Veseli, încântaţi şi
mulţumiţi de tot ce ne-a
oferit această zi
minunată, ne-am întors acasă mai bogaţi
spiritual, dornici de a împărtăşi părinţilor
experienţa traită.
(Roxana Cristea )
5
Copacul cel bătrân
Îmi amintesc de stejarul cel bătrân din
parcul oraşului, cu multă emoţie. Era înalt,
puternic şi impunător, dar şi foarte sensibil
atunci când cineva încerca să-l rănească,
rupându-i crenguţele delicate. Într-o zi, pe
înserat, am plecat în parc cu mama.
M-am aşezat pe o bancă admirându-i coroana
de frunze, locuinţă pentru multe păsărele.
Când linistea a pus stăpânire pe parc şi mama
a plecat cu treburi, lăsându-mă singur, m-am
apropiat timid de el. Parcă mă ameţea cu
înălţimea lui. I-am mângâiat scoarţa şi i-am
aplecat uşor o crenguţă. S-a cutremurat atunci,
şi o f runză mi-a atins delicat
umărul, implorăndu-mă să nu-i fac rau. Cu glas
şoptit am negat şi l-am rugat frumos să-mi
spuna povestea lui.
- Cu multă plăcere,băiete! mi-a răspuns el.
-Cum ai ajuns un copac atât de bătrân? Ai fost
aşa mereu?
- Nu, copile !iată cum a început viaţa mea…
Poate ai să te miri, dar la început am fost o
micuţă ghindă, care a prins viată din acest
pământ unde mă aflu. Încet, încet, an dupa an,
am devenit un copac tânăr şi trecând prin multe
vitregii am devenit copacul care mă vezi.
Am îndurat gerul cumplit al iernii, căldura
sufocantă a verii, furtunile, viscolele şi ploile,
dar cu optimism însă, ştiind că am foarte mulţi
prieteni: oamenii şi păsările cerului. Fiind stăpân
aici, oamenii se adăpostesc la umbra mea de
razele fierbinţi ale soarelui, păsările îşi fac cuib
în frunzărişul meu şi mă desfată cu ciripitul lor.
La copii le dau ghinde să se joace cu ele şi
când toamna ruginie ma dezbracă de verdele
veşmânt,deoarece iarna mă odihnesc şi
primşvara revin verde la viaţă.
-Vai, cât de puternic şi reyistent eşti tu!
Te respect si te admir!
- Cu multa recunoştinţă, am sa va ofer foloasele
mele...
- Mă închin în faţa ta şi te voi ocroti mereu!i-am
răspuns eu acestui stejar înalt şi bătrân cât
lumea.
A sosit apoi mama, şi am plecat către casă…
Îmi voi aminti mereu de el cât şi învăţătura
despre viaţă.
(Richard Andrei Radu)
Notă: Cele trei creaţii literare au apărut
într-un ebook, realizat în cadrul Proiectului
Multilateral Comenius “More trees?
Yes, please!”.
Copacul
De la fereastra camerei mele iarna părea
foarte neprietenoasă. Copacul, care stă ca o
strajă în faţa casei de când mă ştiu, devenise
martorul vitregiei naturii.
De câteva zile vântul sufla puternic, iar el
semăna cu o navă uitată pe o mare agitată.
Nu mai era nicio frunză dintre cele care făceau
umbră deasă în anotimpurile când soarele era
atât de îndrăzneţ încât vroia cu tot dinadinsul să
ne intre în casă.
Tot ce mai amintea de frumuseţea şi
măreţia lui, erau trunchiul voluminos şi
rădăcinile groase, ieşite pe alocuri din pământ.
Nu mai aveam linişte de când aflasem de
la mama că era considerat bătrân şi Primăria
hotărâse să îl taie în curând. Într-o zi l-am
cuprins în braţele mele şi o undă de tristeţe m-a
învăluit. Cu paşi hotărâţi m-am îndreptat spre
Serviciul Urbanism.
Nu mai ştiu care mi-au fost argumentele,
dar am reuşit! Nimeni nu va tăia acest copac.
Când am revenit şi l-am luat din nou în braţe, şi
eu şi el eram cuprinşi de o mare bucurie!
(Sandra Budacu)
Copacul fermecat
Într-o frumoasă zi de primăvară, stăteam
în faţa blocului şi mă gândeam la renaşterea
naturii. O bătrânică posomorâtă, m-a privit
insistent, după care mi-a spus:
Dacă te duci în parcul magic, ai să
descoperi taina copacilor!
Cum nu avem decât un parc în oraş, n-am
mai pus nicio întrebare. Când am ajuns, m-am
aşezat la umbra unui copac cu o coroană
bogată, să privesc totul cu atenţie şi să-mi las
gândurile să zboare. Mi se părea că trăiesc
atmosfera unui basm.
Firele de iarbă sclipeau ca diamantele,
florile zâmbeau la lumina soarelui, dar cel mai
impresionant mi s-a părut foşnetul frunzelor
copacilor, care păreau să poarte discuţii
interminabile.
Mi s-a părut atunci că aud cum mărturisesc
că sunt fericiţi că a plecat iarna, cât de greu le-a
fost să suporte frigul, gerul, zăpada. Deodată
am simţit bucuria lor de a înverzi, de a aştepta
primii muguri. Am plecat fericit către casă şi am
revenit de câte ori doream să retrăiesc
momente magice...
(Răzvan Bedreag)
6
Mamei mele
Mândră făptură ce mă veghezi,
Asculţi în orice moment gândurile mele,
Mă-nveleşti cu dragostea ta nopţile,
Imi auzi toate sentimentele.
Tu mă amuzi în orice anotimp al inimii mele,
Eşti cea care îmi deschde calea către vis.
Imi cresc aripi de fericire şi simt că voi zbura,
Unde eşti tu, acolo este o rază de soare,
Binele m-ai învăţat întotdeauna
Eşti ca o zână fermecată din poveşti
Scara către Cer mi-ai arătat
Cu tine aş vrea să fiu mereu...
Alexandru Iulian Gheorghiţă
Mama mea
Azi e ziua mamei mele
I-am cules trei ghiocei,
Iar la noapte două stele
Am să fur să-i fac cercei.
Mama mea e cea mai bună
Chiar şi soarele a aflat
Parcă ar vrea acum să-i spună:
Astăzi, totui-i minunat!
Chipul ei îl port în ramă
Îl privesc mereu, firesc
Şi cu glas blând
spun:
“Mamă, te iubesc!”
Sandra Budacu
MIHAI EMINESCU - O LUME DE CUVINTE
Când rãsfoiesc o carte a marelui poet mi se
deschide o lume, o lume de cuvinte. O lume în
care aş vrea sã rãmân mereu şi în care revin
întotdeauna, cuprins de o vrajã tainicã.
Cred cã atunci când Eminescu s-a nãscut,
Dumnezeu a revãrsat peste pãmânt daruri
binecuvântate, care toate s-au întrupat într-un
singur nume: Mihai Eminescu.
Înzestrat de mic cu o sensibilitate şi o
inteligenţã ieşite din comun, încã de pe vremea
când "fiind bãiet" cutreiera pãduri, a cântat
natura şi frumuseţile patriei pe care le-a
contemplat "La mijloc de codru des", "Sara pe
deal" sau "la marginea mãrii".
"Luceafãrul", adevaratã nestematã a
literaturii noastre, mã uimeşte şi mã încântã ori
de câte ori îl recitesc. Nu îl pot descrie mai bine
pe poet decât prin propriile
sale versuri:
"Porni Luceafãrul. Creşteau
În cer a lui aripe
Şi cãi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.
Un cer de stele dedesupt
Deasupra-i cer de stele
Pãrea un fulger ne-ntrerupt
Rãtãcitor prin ele".
A avut o ascensiune de
Luceafăr pe cerul literaturii
române; lumina lui strãluceşte şi
va strãluci peste veacuri din cele
mai înalte sfere.
Alexandru Iulian Gheorghiţă
MAMA, CHIPUL CEL MAI DRAG
Doresc tuturor copiilor din lume să aibe o
mamă ca a mea. Ea este cea care m-a vegheat
din primele zile de viaţă și care a petrecut nopți
de nesomn, ea s-a bucurat văzându-mi primul
zâmbet, primii pași, primele cuvinte, dar tot ea e
cea care a suferit alături de mine atunci când
eram bolnav sau când pentru prima dată mi-am
julit tare rău genunchii.
Alaturi de mama, totul e liniștit, senin, fără
pată. Mă ajută să trec mai ușor peste greutățile
vieții, fiindu-mi mereu alături când am nevoie de
sprijin.
Chiar și atunci când o dezamăgesc, mama
are în final un cuvânt de încurajare pentru mine
și tot ce-i rău dispare.
Ah, cât aș vrea să rămână mereu lângă
mine, să-mi zâmbească cu ochii ei mari și
limpezi, să mă alinte și să mă ajute ori de câte
ori am nevoie!
MAMA, acest cuvânt cu putere fermecată,
reprezintă pentru mine ființa
cea mai iubită şi îndrăgită de
pe pământ.
Radu Richard Andrei
7
A fost odată ca niciodată, o vreme
în care Soarele întruchipat într-un bărbat
chipeş obişnuia să coboare pe pământ
pentru a dansa hora în sate. Ştiind care
este noua pasiune a Soarelui, un dragon
l-a urmărit şi într-una dintre aceste
incursiuni pe pământ, l-a răpit şi l-a
aruncat într-un beci, în castelul său.
Păsările au încetat să cânte iar
copiii nu mai puteau să râdă, dar nimeni
nu îndrăznea să-l înfrunte pe dragon.
Într-una dintre zile, un tânăr curajos a
decis să coboare în beci şi să salveze
Soarele. Majoritatea oamenilor l-au
însoţit, dându-i tânărului din puterea lor,
pentru a reuşi să învingă puternicul
dragon.
Călătoria sa a durat trei anotimpuri:
vară, toamnă şi iarnă. La sfârşitul
ultimului, tânărul a reuşit să găsească
castelul dragonului, unde era întemniţat
Soarele. Şi a început lupta, care a durat
zile până când dragonul a fost înfrânt.
Fără puteri şi rănit, tânărul a
eliberat Soarele, reuşind să facă fericiţi
pe toţi cei care-şi puseseră ultimele
speranţe în el. Natura a reînviat, oamenii
au început să zâmbească dinnou, dar
flăcăul nu a mai apucat să vadă
primăvara venind. Sângele cald din
rănile sale cădea pe zăpadă. În timp ce
zăpada se topea, flori albe, numite
ghiocei, mesageri ai primăverii, răsăreau
din pământul desţelenit. Când ultimul
strop de sânge al tânărului s-a scurs pe
zăpada imaculată, a murit fericit că viaţa
sa a servit unui scop atât de nobil.
De atunci oamenii obişnuiesc să
împletească doi ciucuri: unul alb şi altul
roşu. La începutul lunii martie, bărbaţii
oferă aceasta amuletă, numită mărţişor,
fetelor pe care le iubesc.
Culoarea roşie reprezintă
dragostea pentru tot ceea ce e frumos şi
rămâne simbolul sângelui bravului tânăr.
Albul simbolizează puritatea, sănătatea
şi ghiocelul, prima floare care apare
primăvara.
Semnificaţia literară a mărţişorului
este: micul martie. Un martie mai mic pe
care să-l purtăm la piepturile noastre
pentru ca iarna să fie uitată şi noul an să
înceapă.
Codruţ Tofăleanu
Păstrând tradiţia, colegii noştri au confecţionat
mărţişoare, pe care mai apoi le-au dăruit fetelor
Impreună cu urarea
“O primăvară frumoasă!”
Foto:
Raluca Ioana Cazacu
Alexandru Gheorghiţă
Sandra Budacu
8
La finele primului semestru cei 22 de elevi
ai clasei noastre au înregistrat rezultate foarte
bune la învăţătură. 4 elevi au încheiat semestrul
cu media generală 10, 15 au avut media
generală cuprinsă între 9 şi 10, 2 elevi cu medii
între 8 şi 9 şi doar un elev a avut media
generală 7,85. Media pe clasă 9,43 ne situează
pe locul I în topul claselor cu cele mai bune
rezultate, ceea ce pentru noi constituie un motiv
de mândrie, dar şi obligaţia de a fi în continuare
cei mai buni dintre cei buni. Mulţumim întregului
colectiv de cadre didactice pentru că ne-au
călăuzit paşii pe drumul cunoaşterii îmbinând
exigenţa cu multă răbdare, înţelegere şi chiar
afecţiune!
În continuare vă propun să faceţi
cunoştinţă cu cei 4 elevi fruntaşi ai clasei şi
şcolii noastre care vă vor dezvălui ... secretul
succesului.
Avram Ştefan
Media aceasta surprinzătoare, 10,
nu am obţinut-o uşor. A fost nevoie de
pregătire intensă la matematică, limba
romană si celelalte materii. Seara, îmi făceam
temele, iar a doua zi, dimineaţa, imi învâţam la
materiile ce urma sa le am în acea zi. În timpul
liber, lucram suplimentar si pentru şcoală, dar şi
pentru concursuri. Notele de 10 pe care le am
în carnet le-am obţinut prin multă muncă
suplimentară.
Sfatul meu pentru colegii care vor să
obţină rezultate şcolare şi extraşcolare foarte
bune este să muncească cât mai mult şi zi de
zi, deoarece performanţa se obţine cu mult
efort, prin multă învăţătură şi atenţie la ore.
Gheorghiţă Alexandru Iulian
"Clasa a V-a", "profesori", "dirigintă",
"note", toate acestea îmi inspirau
sentimente de curiozitate, nerăbdare și o
oarecare teamă, pe măsură ce începutul anului
școlar se apropia. Erau cuvinte străine mie, iar
semnificația lor nu o pătrundeam prea bine.
Dar școala a început. Bucuros de
reîntâlnirea cu colegii, am făcut cunoștință, rând
pe rând, cu profesorii, cu materiile pe care ei ni
le predau, am început să învăț mai mult decât în
clasele primare. Primul 10 a apărut, timid, în
catalog, iar după el au început să "răsară" și
celelalte note … tot de 10. Mi-am dat seama că
îmi făcusem griji degeaba. Materiile pe care le
studiem sub indrumarea atenta a domnilor
profesori ne ajută să descoperim lucruri noi și
ne lărgesc universul cunoașterii. Prin multă
muncă, seriozitate şi perseverenţă, am reuşit să
închei primul meu semestru din gimnaziu cu
media generală 10.
Radu Richard Andrei
Deși am avut 10 pe linie la toate
disciplinele, recunosc că am, ca toți elevii,
anumite preferințe.
Sunt unele materii care-mi plac mai mult,
pe care le prind mai repede. La celelalte, citirea
repetată este rețeta mea pentru a învăța.
Nu mi-am facut un scop în sine din a lua nota
10 la școală, dar s-a întâmplat, pur și simplu,
învățănd în limite normale, fără a face excese.
Dacă ești dispus să muncești, poți face
performanță atât la școală, cât și la competițiile
școlare. O notă nu înseamnă nimic, ceea ce-ți
rămâne în minte după ce înveți, după ce citești,
e singurul lucru care contează.
Tofăleanu Codruţ
Cum am reuşit să termin primul
semestru cu media generală 10? Nu a fost
greu, dar nici uşor. M-a ajutat faptul că domnii
profesori predau la clasă cu atâta devotement.
Acest lucru m-a ambiţionat şi am considerat că
trebuie să învăţ pentru mine, dar şi din respect
pentru dăruirea dumnealor.
Învăţând în fiecare zi este mult mai uşor,
de aceea le recomand tuturor elevilor să facă
acelaşi lucru si rezultatele nu vor întârzia să
apară. Sper din tot sufletul să am puterea de a
continua aşa!
Urez tuturor colegilor mult succes, iar
domnilor profesori le mulţumesc pentru că ne
îndrumă paşii pe drumul nesfârşit al cărţii şi ne
sunt alături, mai ales în momentele mai puţin
bune.
Felicitări şi la sfârşitul anului şcolar să
aveţi aceleaşi rezultate de excepţie!
9
Automobil funcţional construit din Lego
- creaţia unui român
Cadourile cu piese Lego sunt cu siguranţă
preferatele multor copii. Piesele din plastic au
fost folosite de-a lungul timpului pentru multe
proiecte, de la automobile în mărime naturală,
la statui şi chiar case. Tânărul român Raul
Oaida a dorit să construiască însă un automobil
funcţional, folosind aproape exclusiv piese şi
agrenaje Lego. Cu ajutorul unui australian şi al
mai multor sponsori, el a reuşit să asambleze
vehiculul format din mai bine de 500.000 de
piese. Forţa motrică nu este asigurată de un
motor cu ardere internă. Două rezervoare de
aer sub presiune alimentează patru motoare cu
256 de pistoane.
Construită cu piese galbene şi negre,
maşina nu se laudă cu o viteză maximă
impresionantă. Din contră, ea ar putea atinge în
teorie aproximativ 30 km/h.
Din punct de vedere al caroseriei, jucăria poate
fi considerată o decapotabilă. Singurele
elemente de construcţie ce nu poartă sigla Lego
sunt roţile şi suspensia. Construită în România,
maşina a fost trimisă cu vaporul într-o locaţie
secretă din suburbiile oraşului Melbourne,
Australia. Pentru Raul Oaida, maşina Lego este
doar unul dintre proiectele de pe lista sa.
Cea mai mare dorinţă a sa este construiască o
navetă spaţială.
Cel mai mare copac din
lume are 80m înălţime şi 3200
de ani! El se numeşte "General
Sherman" şi provine din specia
numită Sequoia. Acest copac
magnific are 2 miliarde de
frunze şi se află în oraşul
California, fiind un obiect de
atracie turistic.
******************************************************
Cactusul orhidee este una dintre cele mai
rare flori care se cultivă uşor dar înfloreşte rar.
Ea se găseşte în Sri Lanka şi are o semnificaţie
spirituală pentru budişti. Această floare se
desface doar noaptea, dar se
usucă înaintea zorilor.
Are un parfum ciudat, dar este
delicată şi gingaşă. în Japonia
este numită “Frumuseţea
sub razele lunii”.
******************************************************
În Australia există 775 de specii de reptile.
în 1973, în localitatea Brignoles, vântul a zburat
multe broscuţe, cauzând un fenomen
asemănător cu ploaia de broaşte.
Oceanul Pacific conţine 50% din întreaga
apă sărată din lume.
******************************************************
Cea mai importantă sursă de aisberguri
uriaşe sunt banchizele Antarticii.
******************************************************
Cea mai mică focă a lumii locuieşte în
Baikal, Rusia, unde este situat cel mai adânc
lac de pe glob, care are 1 672 m şi cea mai
mare rezervă de apă dulce.
******************************************************
Cel mai depărtat punct de centrul
Pământului este vârful muntelui Chimborazo
(1 627 m), din Ecuator.
Pagină realizată de Gheorghiţă Alexandru
Pagină realizată de Răzvan Cristea
10
Creionul îşi are începuturile încă de pe
vremea Egiptului Antic. Primele modele tip
creion au fost folosite de scribii din Roma
Antică, aceştia folosind o vergea metalică, din
plumb, denumită “stylus”.
Trecerea de la plumb la grafit se face în
preajma anului 1564, când se descoperă o
cantitate uriaşă de grafit în Anglia. Grafitul
(carbonul negru) a fost preferat în detrimentul
plumbului deoarece lasă urme mai negre şi mai
fine.
În anul 1795, Nicolas-Jacques Conte
patentează invenţia creionului de lemn cu mină
de grafit. Conte a descoperit calea de a fabrica
un amestec de grafit cu argilă (folosit ca liant)
pe care îl ardea şi apoi îl introducea în tuburi din
lemn. Astăzi se fabrică creioanele dupa
principiul lui N.J.Conte, considerat un pionier al
creionului alături de inventatorul ascuţitoarei,
Bernard Lassimone.
NASA şi URSS au folosit creioane pentru
misiunile spaţiale, acestea putând scrie la
gravitaţie 0, spre deosebire de pasta din pixuri
care pluteşte în imponderabilitate.
În zilele noastre cele mai multe creioane
sunt fabricate şi exportate de China. Cel mai
mare creion din lume se află în Kuala Lumpur,
şi are o lungime peste de 22 de metri. A fost
numit “Castell 9000”. Cel mai scump creion din
lume are preţul de pornire de 20 000 de dolari.
Acesta este fabricat din lemn de cedru, cu aur
de 18 karate şi trei diamante.
Creionul mecanic este un instrument mai
modern, având la bază un mecanism care
împinge mina de grafit şi poate fi reîncărcat.
Mina din creion este mult mai fină decât la un
creion obişnuit. În medie, cu un creion se poate
trasa o linie de 50 de km sau se pot scrie 40
000 de cuvinte.
Stiloul are o istorie cel puţin la fel de
fascinantă. Primul sistem stilou-hârtie a apărut
în Egiptul antic. Scribii faraonilor şi marii preoţi
foloseau trestii cu capetele cioplite sub forma
unor filamente capabile să reţină cerneala.
Odată cu trecerea timpului, pe măsură ce
calitatea pigmenţilor s-a îmbunătăţit, stilourile
s-au transformat în instrumente ascuţite cu
fante tăiate la capăt. În secolul al XVI-lea au
apărut peniţele obţinute din pene de pasăre,
această invenţie reprezentând un salt
considerabil al calităţii instrumentelor de scris.
Trei secole mai târziu se folosea peniţa
din metal, dar utilizatorii erau în continuare
nevoiţi să înmoaie instrumentul într-o călimară
şi să scrie până la uscarea cernelii din vârf.
Astfel, peniţele metalice se utilizau, în esenţă, la
fel ca trestiile, cu mii de ani înainte. Această
stare de fapt a durat până în 1827, când
românul Petrache Poenaru (1799-1875),
absolvent al Şcolii Politehnice din Paris,
brevetează primul toc rezervor din lume.
Această invenţie a fost înregistrată mai întâi la
Viena, apoi laParis, sub titulatura „Condeiul
portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu
cerneală”. Ea a revoluţionat domeniul
mijloacelor de scris, punând la dispoziţia
oamenilor un instrument deosebit de util.
Tocul cu rezervor de cerneală „Poenaru”,
cunoscut sub numele de stilou, elimina
zgârieturile de pe hârtie, produse prin utilizarea
trestiilor, penelor şi tocurilor cu peniţă metalică,
şi, în acelaşi timp, scurgerile nedorite de
cerneală. În schimb, acesta asigura un flux
constant al cernelii şi posibilitatea înlocuirii unor
părţi componente. Stiloul inventat de Petrache
Poenaru a fost primul instrument de acest fel
din lume, perfecţionat ulterior, în 1863, de
Brissant şi Coffin şi, mai apoi, în 1884, de
Watterman.
Hârtia, asemanătoare cu cea de azi, a
fost făcută pentru prima dată în anul 105 D.C.
de un eunuc de la curtea împăratului Ho Ti în
China. Se crede că la început s-a fabricat din
textile nefolositoare şi apoi coaja de dud şi alte
plante din care se produceau ţesăturile. Hârtia s
-a produs numai în China timp de 500 de ani.
În anul 610 a fost introdusă în Japonia, iar
în 750 în Asia Centrală. În Europa a fost adusă
de Mood şi s-a produs prima dată în anul 1150
în Spania, după care producerea ei s-a
dezvoltat şi în restul Europei. În Europa, hârtia
se obţinea din textile nefolositoare.
ând a apărut tiparul, a crescut cererea de hârtie
şi s-a înregistrat o criză de textile, ceea ce a
dus la găsirea altor materii prime pentru
fabricarea hârtiei. În sec. XIX au început să fie
folosite fibrele tulpinilor plantelor.
În 1798 Nicholas-Louis Robert a făcut prima
maşină de fabricare a hârtiei care producea
doar o singură foaie de hârtie o dată.
În timp, lemnul a devenit prima sursă de fibră în
fabricarea hârtiei,.
PROBLEME
DE ISTEŢIME
A MINŢII
Alin Stoian
11
RĂSPUNSURILE PROB-
LEMELOR PUBLICATE ÎN NUMĂRUL
ANTERIOR:
I.
Dacă Petre se află cu două trepte mai sus
decât Ilie, înseamnă că Ilie se află cu două
trepte mai jos decât Petre.
Dacă Petre se află cu doi paşi în spatele lui
Ilie, înseamnă că Ilie se află cu doi paşi în
faţa lui Petre.
Dacă Petre se află cu doi paşi în dreapta lui
Ilie, înseamnă că Ilie se află cu doi paşi în
stânga lui Petre.
II.
[(9 x 9 + 9) + (9 : 9 + 9)] = [(81 + 9) + (1 + 9)]
= 100
III.
Din moment ce ceasul trebuia întors de 20 ori
seara şi de 10 ori dimineaţa, însemna că cele
30 de rotaţii pe zi ale cheiţei asigurau mersul
ceasului timp de 24 de ore. Aşadar, fiecărei
ore îi corespundea o rotaţie şi un sfert. Ştiind
că dimineaţa cheiţa trebuia răsucită de 10 ori
- rotaţii echivalente cu 8 ore - rezultă că
posesorul ceasului, care îl întorcea seara
la ora 22, se scula la ora şase.
IV.
Între prima şi ultima dintre cele 5 bătăi există
4 pauze egale, care totalizează 5 secunde.
Pauza este, aşadar, de o secundă şi un sfert.
În consecinţă, cele 8 pauze care despart cele
9 bătăi vor totaliza 10 secunde.
V.
8, 12, 5, 20.
VI.
Oricare ar fi numărul ales, dacă amestecăm
cifrele acestuia şi scădem numărul cel mic
din cel mare, rezultatul va fi un număr ale
cărui cifre adunate între ele vor da o sumă
egală cu 9 sau cu un multiplu al său.
Deci „secretul” constă în a aduna cifrele din
numărul comunicat şi a stabili diferenţa până
la primul multiplu de 9. În cazul arătat, 1 + 1 +
7 + 1 + 5 = 15. Până la primul multiplu al lui 9,
respectiv până la 18, mai este o diferenţă de
3 unităţi. Aceasta este cifra omisă.
Asa cum am promis, vă oferim soluţiile problememlor
publicate în numarul anterior al revistei noastre.
Pentru început,
RĂSPUNSURILE ÎNTREBĂRILOR CU TÂLC:
1. Minciuna.
2. În cele pline.
3. Sănătatea.
4. Tai fiecare măr in 4 părţi egale.
5. În buzunar.
6. Drumul până la şcoală.
7. Şi
8. Pe unul ud.
9. Groapa este goală.
10. Nicaieri, deoarece ei trăiesc.
Vă propun spre rezolvare o nouă
problemă … Papirusul indescifrabil
Un grup de arheologi au descoperit
într-un mormânt al unei căpetenii de oaste
un vechi papirus cu semne cuneiforme care
consemna date referitoare la o luptă ce a
avut loc în vremurile vechi. Printre altele, se
putea descifra că oastea respectivă număra
72 de formaţii de luptă, toate egale.
Ele totalizau un număr de ostaşi - care era
însemnat la marginea manuscrisului.
Întrucât manuscrisul era degradat, numărul
respectiv nu mai putea fi citit în întregime.
Se putea distinge doar
atât: ?679?, semnele ?
reprezentând două cifre
care nu puteau fi distinse din
cauza stării proaste a
manuscrisului.
După puţină chibzuială,
arheologii au reuşit să
stabilească cele două cifre
lipsă, şi, în continuare, să determine câţi
ostaşi avea fiecare formaţie.
Încercaţi şi voi!
cules de Radu Richard Andrei
12
Învăţătura-i o povară
Pentru mulţi dintre şcolari;
Dar va deveni comoară
Atunci când vom creşte mari.
UNUI ELEV LENEŞ
A făcut cu lenea pace,
Toată ziua ar dormi.
Să muncească nu îi place
Voi ce credeţi: bine-o fi?
UNUI NEATENT
Deşi ora a-nceput
Mintea lui aiurea zboară
Să răspundă n-a ştiut
Oare pentru-a câta oară?
UNUI PÂRÂCIOS
Când profesoara lipseşte;
Pe colegi el îi pândeşte.
Să-i pârască-n grabă mare,
Dar nici prieteni nu mai are.
UNUI CHIULANGIU
Deşi părinţii-l ştiu la şcoală,
El pe-afară hoinăreşte.
Cred că asta e o boală;
Şi e sigur c-o păţeşte!
CE FACE CALCULATORUL DIN ELEVI
A-învăţa lui Mişu-i este prea uşor...
Memorează totul - un calculator,
Dar la teză, însă, şansele îl lasă,
Candidatul Pentium n-are voie-n clasă...
UNUI PROFESOR EXIGENT
Este mereu preocupat
Ca toţi elevii mult să ştie.
Însă el a transformat
Şcoala în jandarmerie!
UNUI PROFESOR INDULGENT
Este bun ca pâinea caldă,
Şi la ore-i ca la scaldă.
Elevii trebuie să ştie
Că şcoala nu-i o jucărie!
Profesoara :
- Mihai, iţi adresez o întrebare; dacă ştii primeşti
nota 10; dacă nu, ai nota 4. Primeşti?
- Da, doamna profesoară.
- Unde e Australia?
- Acolo, răspunde elevul.
- Unde acolo?
- Asta e deja o altă întrebare.
****
Ce studiezi acolo?
- Geografia.
- Poţi să-mi spui unde se află Brazilia?
- La pagina 75…
****
- Ţi-am citit lucrarea de control. Foarte bună,
dar e identică cu a colegului tău de bancă.
Ce concluzie să trag de aici? întrebă profesorul.
- Că şi lucrarea lui este foarte bună.
****
După ce un elev nu a reuşit să răspundă la nici
o întrebare, profesorul îi spuse:
- Tinere, nota pe care ţi-o pot da este doar una
şi începe cu litera P. Ştii care este ?
- PINCI, domnule profesor, PINCI!
****
-Tăticule, mai ţii minte când mi-ai povestit că ai
rămas corigent la istorie?
- Da, şi ce-i cu asta?
- Mă gândesc că istoria se repetă.
****
- Notele tale cer o bătaie zdravănă! zise tatăl.
- Treaba ta, ai grijă!; profu’ de mate e campion
la karate!
Extras din legile elevului
1. Elevul nu copiază niciodată, consultă.
2. Elevul nu chiuleşte, este solicitat în alte părţi.
3. Elevul nu rămâne corigent, este lăsat
corigent.
4. Elevul nu fumează, se stimulează.
5. Elevul nu întârzie niciodată, el este reţinut.
6. Elevul nu citeşte reviste în timpul orelor, se
informează.
7. Elevul nu distruge şcoala, o redecorează.
8. Elevul nu aruncă cu creta, studiază legea
gravitaţiei.
9. Elevul nu râde în ore, e fericit.
Ştefan Avram - redactor- şef
Radu Richard Andrei - redactor- şef– adjunct
REDACTORI:
Alexandru Gheorghiţă
Sandra Budacu
Răzvan Cristea
Roxana Cristea
Alin Stoian
TEHNOREDACTORI:
Alexandru Gheorghiţă
Codruţ Tofăleanu
Profesori coordonatori:
Emilia Ciocan
Mihaela Flueraşu
Adresa redacţiei:
Str. Aleea Trandafirilor Nr. 2A
tel./fax: 0241 822 044
e-mail: universulnostru2014@yahoo.com
RaduRichard Andrei

More Related Content

Similar to Universul nostru nr.2 - revista clasei a V-a A

Iolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara Culorii
Iolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara CuloriiIolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara Culorii
Iolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara CuloriiLuciana Tamas
 
Universul nostru revista nr.5
Universul nostru   revista nr.5Universul nostru   revista nr.5
Universul nostru revista nr.5emiliaciocan
 
Expozitia proiectului_prezentare proiect Bucurestii de azi. Viziunea artistil...
Expozitia proiectului_prezentare proiect Bucurestii de azi. Viziunea artistil...Expozitia proiectului_prezentare proiect Bucurestii de azi. Viziunea artistil...
Expozitia proiectului_prezentare proiect Bucurestii de azi. Viziunea artistil...Arina Bianca Rusu
 
Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)
Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)
Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)Ioan M.
 
Drabant, andras bazele desenului
Drabant, andras   bazele desenuluiDrabant, andras   bazele desenului
Drabant, andras bazele desenuluiGeorge Cazan
 
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016 Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016 Biblioteca Națională a Republicii Moldova
 
Czu intertext n3 4. 2019 final
Czu intertext n3 4. 2019 finalCzu intertext n3 4. 2019 final
Czu intertext n3 4. 2019 finalintertext1
 
Tabăra de literatură şi artă plastică- Ocoliş 2013. "ARCHEUS"
Tabăra de literatură şi artă plastică- Ocoliş 2013.  "ARCHEUS"Tabăra de literatură şi artă plastică- Ocoliş 2013.  "ARCHEUS"
Tabăra de literatură şi artă plastică- Ocoliş 2013. "ARCHEUS"Emanuel Pope
 
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27econsiliere
 
Intertext 1 2-2010
Intertext 1 2-2010Intertext 1 2-2010
Intertext 1 2-2010intertext1
 
Spatii culturale 50 / 2017
Spatii culturale 50 / 2017Spatii culturale 50 / 2017
Spatii culturale 50 / 2017Silvia Sofineti
 
Biblioteca mea 2021 nr 2, iunie
Biblioteca mea 2021 nr 2, iunieBiblioteca mea 2021 nr 2, iunie
Biblioteca mea 2021 nr 2, iunieBiblioteca Drept
 
Revista "Regatul cuvântului" noiembrie
Revista "Regatul cuvântului" noiembrieRevista "Regatul cuvântului" noiembrie
Revista "Regatul cuvântului" noiembrieregatulcuvantului
 

Similar to Universul nostru nr.2 - revista clasei a V-a A (20)

Iolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara Culorii
Iolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara CuloriiIolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara Culorii
Iolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara Culorii
 
Universul nostru revista nr.5
Universul nostru   revista nr.5Universul nostru   revista nr.5
Universul nostru revista nr.5
 
Expozitia proiectului_prezentare proiect Bucurestii de azi. Viziunea artistil...
Expozitia proiectului_prezentare proiect Bucurestii de azi. Viziunea artistil...Expozitia proiectului_prezentare proiect Bucurestii de azi. Viziunea artistil...
Expozitia proiectului_prezentare proiect Bucurestii de azi. Viziunea artistil...
 
Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)
Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)
Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)
 
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013
 
Drabant, andras bazele desenului
Drabant, andras   bazele desenuluiDrabant, andras   bazele desenului
Drabant, andras bazele desenului
 
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016 Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016
Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ, ediția, 2016
 
Bibliopolis 2018, nr. 1
Bibliopolis 2018, nr. 1Bibliopolis 2018, nr. 1
Bibliopolis 2018, nr. 1
 
Czu intertext n3 4. 2019 final
Czu intertext n3 4. 2019 finalCzu intertext n3 4. 2019 final
Czu intertext n3 4. 2019 final
 
Conferinta 143 ani
Conferinta 143 aniConferinta 143 ani
Conferinta 143 ani
 
Tabăra de literatură şi artă plastică- Ocoliş 2013. "ARCHEUS"
Tabăra de literatură şi artă plastică- Ocoliş 2013.  "ARCHEUS"Tabăra de literatură şi artă plastică- Ocoliş 2013.  "ARCHEUS"
Tabăra de literatură şi artă plastică- Ocoliş 2013. "ARCHEUS"
 
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
 
Intertext 1 2-2010
Intertext 1 2-2010Intertext 1 2-2010
Intertext 1 2-2010
 
Bibliopolis 2019, vol. 72, nr.1
Bibliopolis 2019, vol. 72, nr.1Bibliopolis 2019, vol. 72, nr.1
Bibliopolis 2019, vol. 72, nr.1
 
Revistă bibliografică: Mihai Potârniche
Revistă bibliografică: Mihai PotârnicheRevistă bibliografică: Mihai Potârniche
Revistă bibliografică: Mihai Potârniche
 
Spatii culturale 50 / 2017
Spatii culturale 50 / 2017Spatii culturale 50 / 2017
Spatii culturale 50 / 2017
 
BiblioPolis,2019, vol. 75, nr. 4
BiblioPolis,2019, vol. 75, nr. 4BiblioPolis,2019, vol. 75, nr. 4
BiblioPolis,2019, vol. 75, nr. 4
 
Bibliopolis 2019, vol. 73, nr. 2
Bibliopolis 2019, vol. 73, nr. 2Bibliopolis 2019, vol. 73, nr. 2
Bibliopolis 2019, vol. 73, nr. 2
 
Biblioteca mea 2021 nr 2, iunie
Biblioteca mea 2021 nr 2, iunieBiblioteca mea 2021 nr 2, iunie
Biblioteca mea 2021 nr 2, iunie
 
Revista "Regatul cuvântului" noiembrie
Revista "Regatul cuvântului" noiembrieRevista "Regatul cuvântului" noiembrie
Revista "Regatul cuvântului" noiembrie
 

More from emiliaciocan

Travelling with ulysses
Travelling with ulyssesTravelling with ulysses
Travelling with ulyssesemiliaciocan
 
Italy - Activity Report September 2019 - June 2020
Italy - Activity Report September 2019 - June 2020Italy - Activity Report September 2019 - June 2020
Italy - Activity Report September 2019 - June 2020emiliaciocan
 
Spain - activity report - January - 2020
Spain - activity report - January - 2020Spain - activity report - January - 2020
Spain - activity report - January - 2020emiliaciocan
 
Spain - activity report - December 2019
Spain - activity report - December  2019Spain - activity report - December  2019
Spain - activity report - December 2019emiliaciocan
 
Spain - activity report - November - 2019
Spain - activity report - November - 2019Spain - activity report - November - 2019
Spain - activity report - November - 2019emiliaciocan
 
Spain- activity report - October - 2019
Spain- activity report - October - 2019Spain- activity report - October - 2019
Spain- activity report - October - 2019emiliaciocan
 
Spain - activity report - September - 2019
Spain - activity report - September - 2019Spain - activity report - September - 2019
Spain - activity report - September - 2019emiliaciocan
 
Spain - activity report-March-2020
Spain - activity report-March-2020Spain - activity report-March-2020
Spain - activity report-March-2020emiliaciocan
 
Spain - activity report - February - 2020
Spain  - activity report - February - 2020Spain  - activity report - February - 2020
Spain - activity report - February - 2020emiliaciocan
 
Aspecte activitate - 5 mai 2020
Aspecte activitate - 5 mai 2020Aspecte activitate - 5 mai 2020
Aspecte activitate - 5 mai 2020emiliaciocan
 
Aspecte activitate Scoala Altfel - Scoala Gimnaziala ”Lucian Grigorescu” Med...
Aspecte activitate Scoala Altfel  - Scoala Gimnaziala ”Lucian Grigorescu” Med...Aspecte activitate Scoala Altfel  - Scoala Gimnaziala ”Lucian Grigorescu” Med...
Aspecte activitate Scoala Altfel - Scoala Gimnaziala ”Lucian Grigorescu” Med...emiliaciocan
 
Aspecte derulare activitate online SCOALA ALTFEL - 4 mai 2020
Aspecte derulare activitate online SCOALA ALTFEL -  4 mai 2020Aspecte derulare activitate online SCOALA ALTFEL -  4 mai 2020
Aspecte derulare activitate online SCOALA ALTFEL - 4 mai 2020emiliaciocan
 
Apa, esenta vietii
Apa, esenta vietiiApa, esenta vietii
Apa, esenta vietiiemiliaciocan
 
Water, essence of life
Water, essence of lifeWater, essence of life
Water, essence of lifeemiliaciocan
 
Activity report - February 2020
Activity report - February   2020Activity report - February   2020
Activity report - February 2020emiliaciocan
 
The sea from legend to art
The sea   from legend to artThe sea   from legend to art
The sea from legend to artemiliaciocan
 

More from emiliaciocan (20)

April - 2020
April - 2020April - 2020
April - 2020
 
Travelling with ulysses
Travelling with ulyssesTravelling with ulysses
Travelling with ulysses
 
Italy - Activity Report September 2019 - June 2020
Italy - Activity Report September 2019 - June 2020Italy - Activity Report September 2019 - June 2020
Italy - Activity Report September 2019 - June 2020
 
Spain - activity report - January - 2020
Spain - activity report - January - 2020Spain - activity report - January - 2020
Spain - activity report - January - 2020
 
Spain - activity report - December 2019
Spain - activity report - December  2019Spain - activity report - December  2019
Spain - activity report - December 2019
 
Spain - activity report - November - 2019
Spain - activity report - November - 2019Spain - activity report - November - 2019
Spain - activity report - November - 2019
 
Spain- activity report - October - 2019
Spain- activity report - October - 2019Spain- activity report - October - 2019
Spain- activity report - October - 2019
 
Spain - activity report - September - 2019
Spain - activity report - September - 2019Spain - activity report - September - 2019
Spain - activity report - September - 2019
 
Spain - activity report-March-2020
Spain - activity report-March-2020Spain - activity report-March-2020
Spain - activity report-March-2020
 
Spain - activity report - February - 2020
Spain  - activity report - February - 2020Spain  - activity report - February - 2020
Spain - activity report - February - 2020
 
Ziua Europei
Ziua EuropeiZiua Europei
Ziua Europei
 
Aspecte activitate - 5 mai 2020
Aspecte activitate - 5 mai 2020Aspecte activitate - 5 mai 2020
Aspecte activitate - 5 mai 2020
 
Aspecte activitate Scoala Altfel - Scoala Gimnaziala ”Lucian Grigorescu” Med...
Aspecte activitate Scoala Altfel  - Scoala Gimnaziala ”Lucian Grigorescu” Med...Aspecte activitate Scoala Altfel  - Scoala Gimnaziala ”Lucian Grigorescu” Med...
Aspecte activitate Scoala Altfel - Scoala Gimnaziala ”Lucian Grigorescu” Med...
 
Aspecte derulare activitate online SCOALA ALTFEL - 4 mai 2020
Aspecte derulare activitate online SCOALA ALTFEL -  4 mai 2020Aspecte derulare activitate online SCOALA ALTFEL -  4 mai 2020
Aspecte derulare activitate online SCOALA ALTFEL - 4 mai 2020
 
7. martie 2020
7. martie 20207. martie 2020
7. martie 2020
 
Apa, esenta vietii
Apa, esenta vietiiApa, esenta vietii
Apa, esenta vietii
 
Water, essence of life
Water, essence of lifeWater, essence of life
Water, essence of life
 
6. februarie 2020
6. februarie 20206. februarie 2020
6. februarie 2020
 
Activity report - February 2020
Activity report - February   2020Activity report - February   2020
Activity report - February 2020
 
The sea from legend to art
The sea   from legend to artThe sea   from legend to art
The sea from legend to art
 

Universul nostru nr.2 - revista clasei a V-a A

  • 1. Numărul 2, martie 2014 “Omul este un mic univers” (Heraclit) REVISTA CLASEI a V-a A ŞCOALA GIMNAZIALĂ “LUCIAN GRIGORESCU” MEDGIDIA - JUDEŢUL CONSTANŢA
  • 2. CUPRINS: Editorial …………………… ………………………………………………….1 “Pictura este viaţa mea!” (interviu cu pictorul Mircea Costea)………...2 Repere ale activităţii extraşcolare …………………………………………..4 Ateliere literare …………………………………………………………………5 Legenda mărţişorului………………………………………...………………..7 Elevi de nota 10………………………………………………………………....8 Poate nu ştiaţi ….……………………………………………………………....9 Istoria invenţiilor ….. …………………………………………………………10 Probleme de isteţime a minţii ………………………………………………11 Umor şcolăresc…...….………………………………………………………..12
  • 3. 1 „Pentru a reuşi în viaţă aveţi nevoie doar de încredere, creativitate şi... perseverenţă.” Mark Twain Apariţia numărului al doilea al revistei ,,Universul nostru” înseamnă pentru colectivul clasei a V-a A, îndrumaţi de o dirigintă inimoasă, gata oricând să împărtăşească celor din jur din cunoştinţele sale, un motiv de bucurie şi mândrie. Ea este expresia delicateţii sufleteşti, spontaneităţii juvenile, sensibilităţii copilăreşti. Expresia minţilor agere, a gândurilor ce-ţi poartă mereu imaginaţia către înalt şi încununarea succeselor datorate aplecării îndelungate asupra combinaţiilor de cifre, asupra scrierii artistice, asupra învăţămintelor eterne, asupra vieţii spirituale, revista este, cu siguranţă, una dintre victoriile dobândite doar prin cadenţa ordonată a paşilor aşezaţi apăsat pe un drum sigur de muncă. „Universul nostru” se vrea a fi ,,o oglindă” a vieţii de şcolar, un mijloc de a pune în valoare talentul şi cunoaşterea, de a deveni mai buni. Paginile revistei sunt locul în care se regăsesc elevii clasei, cei cu rezultate foarte bune în diferite domenii şi activităţile extraşcolare în care s-au implicat. Nu sunt uitate nici preocupările sau subiectele de interes general. Temele de cultură se împletesc armonios cu jocurile, glumele şi curiozităţile. Nu a fost o muncă usoară. Alegerea şi trierea materialelor, corectarea şi punerea lor în pagini, discuţiile şi colaborarea, asezonate cu sudoare şi râsete zglobii ... toate până când poţi răsfoi revista. Lectură plăcută! Prof. Flueraşu Mihaela
  • 4. 2 Stăm de vorbă cu d-l Mircea Costea, artist plastic medgidian, care ne va dezvălui câte ceva din preocupările dumnealui. Pentru început am dori să aflăm părerea dvs. despre tendinţa actuală în pictura românească. Credeţi că opera unui artist ar trebui să fie inspirată din perioada pe care o reprezintă? Pictura românească este influenţată de evoluţia societăţii şi încearcă să exprime stări de spirit şi sentimente. Opera unui artist este influenţată de realităţile existenţei sale, dar metodele şi mijloacele de exprimare sunt extrem de variate. Ce stil consideraţi că vi se potriveşte cel mai mult? Care sunt pictorii dv. preferaţi? (români/ străini). Ca stil, cred că mă apropii de un postimpresio- nism modern. Dintre pictorii români pot să spun că-i prefer pe: Adrian Ghenie, Victor Brauner, Lucian Grigorescu iar dintre cei străini: Gerhard Richter, Lucian Freud, Dru Blair. Ce teme vă sunt mai aproape de suflet? De unde vă inspiraţi de obicei pentru lucrările dvs? Sunt atent la ce văd în jurul meu. În ultima vreme am pictat atât peisaj dobrogean, dar mai ales peisajul de deasupra peisajului, adică cerul mai mult sau mai puţin înnourat. Reveniţi asupra unui tablou sau “e gata din prima” cum se spune? Rareori o lucrare este gata din prima, întotdeauna mai este ceva de făcut. Aveti multe expoziţii? Le pregătiţi singur sau sunteţi ajutat? Durează mult pregătirile? Particip de câteva ori pe an la expoziţii de grup, organizate de uniunea artiştilor plastici, filiala Constanţa, din care fac si eu parte. La Medgidia, ajut la organizarea simpozionului internaţional de artă ce are loc în fiecare an şi care se încheie cu o expoziţie de grup. Anul trecut a fost ediţia a X-a. La Cernavodă am organizat o tabără internaţională de pictură şi din când în când mai realizez şi câte o expoziţie personală. Ultima expoziţie personală a fost vernisată în luna decembrie la galeria fondului plastic din Constanţa. A numărat 24 de pânze şi încă este expusă. Organizarea unei expoziţii este o operă în sine. Gândiţi-vă că lucrările dintr-o expoziţie sunt ca şi notele muzicale, iar expoziţia este un cântec. Realizarea unei expoziţii este o treabă foarte serioasă. Cu ce muzică consideraţi că se pot asocia operele dvs? Nu cred că pot asocia lucrările mele cu o muzică anume. Ascult întotdeauna muzică când lucrez: .jazz, softjazz, muzică clasică şi nu numai, în funcţie de starea în care mă aflu.
  • 5. 3 Ştim că vă ocupaţi de organizarea Taberei de pictură “Luian Grigorescu” la Medgidia. Cum a luat fiinţă această tabără şi la a câta ediţie a ajuns? Cine sunt participanţii? Sunteţi multumit de rezultatele obţinute? Tabăra de pictură “Lucian Grigorescu “ este organizată de către Primăria Municipiului Medgidia, unde se află o echipă ce se ocupă de întreaga organizare. Din punct de vedere artistic, eu sugerez cum trebuie formată echipa de artişti invitaţi, încercând să schimbăm câte ceva în această componenţă, dar să şi păstrăm un înalt nivel al calităţii artiştilor. Tabăra are deja 10 ediţii încheiate, iar artiştii participanţi sunt atât din ţară cât şi din alte ţări. Pot enumera câteva dintre ţările de unde au venit artişti la Medgidia: Bulgaria, Grecia, Turcia, Cipru de Nord, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Germania, Italia, Rusia, Ucrainia, Moldova, Finlanda, Maroc şi cred că mai sunt… Rezultatele taberei sunt excelente, dacă ne gândim doar la colecţia de artă a oraşului, care a ajuns la mai mult de 500 de piese de mare valoare, şi la faptul ca au apărut articole despre acest eveniment atât în presa din ţară, cât şi în cea internaţională. Ce sfat le daţi părinţilor ai căror copii au talent la desen, pictură? Unde la Medgidia, îşi pot “şlefui” acest talent? Pictura şi desenul trebuie privite nu nepărat ca şi ştiinţe, ci mai ales ca şi forme de exprimare a sentimentelor, ca forme de relaxare. Aşadar, recomand tuturor celor ce simt o atracţie pentru acest domeniu, să nu renunţe, să exerseze şi să se informeze. La Medgidia, cu ajutorul Primăriei, am creat “Atelierul de arte”, un spaţiu în care tinerii, de la şcoala primară şi până la liceu să poată exersa. Pentru o scurtă perioadă de timp, aceste şedinţe s-au suspendat, dar sper ca ele să reînceapă din toamna acestui an. Acum, există la Casa de Cultură “I.N. Roman” un cerc de desen, de care se ocupă o doamnă profesoară. Un gând pentru cititorii noştri... Pentru cei care realizează revista, sincere felicitări! Pentru cititori, să nu uite cât de importantă este educaţia şi cultura! Vă mulţumim pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu şi vă dorim să aveţi în continuare inspiraţie pentru a realiza tablouri minunate care să ne încânte ochii şi sufletul! Interviu realizat de elevii Alexandru Gheorghiţă şi Ştefan Avram
  • 6. 4 Faza judeţeană a Olimpiadei de limba şi literatura română, a îmbogăţit palmaresul clasei noastre cu premii şi menţiuni. Deţinătorii acestora sunt: Ştefan Avram – premiul al II-lea, Sandra Budacu şi Richard Andrei Radu – premiul al III-lea şi Tofăleanu Codruţ – menţiune. Faza locală a Olimpiadei de Matematică a reprezentat o nouă provocare pentru colegii noştri pasionaţi de lumea cifrelor: Radu Richard, Avram Ştefan, Cristea Răzvan, Tofăleanu Codruţ, Delicostea Andra, Radu Richard şi Gheorghiţă Alexandru. Rezultatele obţinute i-au clasat în prima jumătate a listei concurenţilor, care nu au fost deloc puţini. Rezultatele sunt cu atât mai meritorii cu cât gradul de dificultate al subiectelor a fost unul foarte ridicat. Colegii noştri Sandra Budacu şi Gheorghiţă Alexandru au participat la Concursul Naţional „Să cunoaştem lumea prin origami” organizat de ISJ şi Palatul Copiilor Ilfov, concurs înscris în CAEN. Talentul lor a fost răsplătit cu premiul I, respectiv premiul al II-lea. Radu Richard a participat la Concursul judeţean „Sărbătorile de iarnă şi prezenţa lor în lumea copiilor” din cadrul proiectului „Clădim o lume minunată”, înscris In CAEJ Dolj şi a obţinut premiul I. Concursul judeţean de geografie “Constantin Brătescu” ne-a adus alte două premii prin elevii Radu Richard (premiul I) şi Ştefan Avram (premiul al II-lea). (Roxana Cristea) 1 martie 2014, o zi cu dublă semnificaţie, Mărţişorul, dar şi prima zi de primăvară, va rămâne mult timp în amintirea noastră ca un frumos început de primăvară petrecut la Bucureşti, alături de doamna dirigintă şi doamnele profesoare Tatiana Penelea şi Steluţa Rusu. A fost o zi deosebită, în care am descoperit Bucureştiul, unii dintre noi chiar pentru prima oară. Primul obiectiv vizitat a fost Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” înfiinţat în 1834 de către Mihalache Ghica, fratele domnitorului Alexandtu Ghica. Am fost încântaţi să descoperim multitudinea şi diversitatea materialelor expuse: de la monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale, moluşte, peşti, păsări, mamifere şi fosile la… opere de artă. Toate acestea ne-au impresionat profund şi totodată cunoştinţele noastre despre viaţa pe Terra s-au îmbogăţit substanţial. Următorul obiectiv pe agenda excursiei a fost Grădina Botanică ,,Dimitrie Branduza” situată în cartierul Cotroceni. Prima Grădină Botanică a fost înfiinţată în anul 1860 de Carol Davila şi mutată în 1884 în actualul perimetru de către Dimitrie Branduza, botanist roman. Aici sunt expuse peste 5000 de specii de plante în care sunt incluse şi 1000 de specii exotice. Această vizită a fost un prilej de acumulare de noi cunoştinţe interesante despre plante. A urmat apoi vizita la Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti” fondat în anul 1936 de folcloristul şi sociologul Dimitrie Gusti, amplasat pe malul lacului Herăstrău. Muzeul cuprinde case ţărăneşti din toate zonele ţării, biserici, mori de vânt, ateliere, anexe gospodăreşti, fântâni. În interiorul caselor am putut vedea expuse carpete, covoare, lăzi de zester, vase din lut, toate cu specific regional. Deşi muzeul a suferit un incendiu devastator, în anul 2002 prin eforturi conjugate ale guvernului, al spon- sorilor şi al diverselor fundaţii, muzeul a fost integral refăcut şi redat circuitului cultural. Impactul cu viaţa trăită de străbunii noştri ne-a marcat profund şi a trezit în noi sentimente de mândrie şi respect pentru istorie şi valorile naţionale. Ziua s-a încheiat cu o sedinţă foto în faţa impunătoarei clădiri a Parlamentului României. Veseli, încântaţi şi mulţumiţi de tot ce ne-a oferit această zi minunată, ne-am întors acasă mai bogaţi spiritual, dornici de a împărtăşi părinţilor experienţa traită. (Roxana Cristea )
  • 7. 5 Copacul cel bătrân Îmi amintesc de stejarul cel bătrân din parcul oraşului, cu multă emoţie. Era înalt, puternic şi impunător, dar şi foarte sensibil atunci când cineva încerca să-l rănească, rupându-i crenguţele delicate. Într-o zi, pe înserat, am plecat în parc cu mama. M-am aşezat pe o bancă admirându-i coroana de frunze, locuinţă pentru multe păsărele. Când linistea a pus stăpânire pe parc şi mama a plecat cu treburi, lăsându-mă singur, m-am apropiat timid de el. Parcă mă ameţea cu înălţimea lui. I-am mângâiat scoarţa şi i-am aplecat uşor o crenguţă. S-a cutremurat atunci, şi o f runză mi-a atins delicat umărul, implorăndu-mă să nu-i fac rau. Cu glas şoptit am negat şi l-am rugat frumos să-mi spuna povestea lui. - Cu multă plăcere,băiete! mi-a răspuns el. -Cum ai ajuns un copac atât de bătrân? Ai fost aşa mereu? - Nu, copile !iată cum a început viaţa mea… Poate ai să te miri, dar la început am fost o micuţă ghindă, care a prins viată din acest pământ unde mă aflu. Încet, încet, an dupa an, am devenit un copac tânăr şi trecând prin multe vitregii am devenit copacul care mă vezi. Am îndurat gerul cumplit al iernii, căldura sufocantă a verii, furtunile, viscolele şi ploile, dar cu optimism însă, ştiind că am foarte mulţi prieteni: oamenii şi păsările cerului. Fiind stăpân aici, oamenii se adăpostesc la umbra mea de razele fierbinţi ale soarelui, păsările îşi fac cuib în frunzărişul meu şi mă desfată cu ciripitul lor. La copii le dau ghinde să se joace cu ele şi când toamna ruginie ma dezbracă de verdele veşmânt,deoarece iarna mă odihnesc şi primşvara revin verde la viaţă. -Vai, cât de puternic şi reyistent eşti tu! Te respect si te admir! - Cu multa recunoştinţă, am sa va ofer foloasele mele... - Mă închin în faţa ta şi te voi ocroti mereu!i-am răspuns eu acestui stejar înalt şi bătrân cât lumea. A sosit apoi mama, şi am plecat către casă… Îmi voi aminti mereu de el cât şi învăţătura despre viaţă. (Richard Andrei Radu) Notă: Cele trei creaţii literare au apărut într-un ebook, realizat în cadrul Proiectului Multilateral Comenius “More trees? Yes, please!”. Copacul De la fereastra camerei mele iarna părea foarte neprietenoasă. Copacul, care stă ca o strajă în faţa casei de când mă ştiu, devenise martorul vitregiei naturii. De câteva zile vântul sufla puternic, iar el semăna cu o navă uitată pe o mare agitată. Nu mai era nicio frunză dintre cele care făceau umbră deasă în anotimpurile când soarele era atât de îndrăzneţ încât vroia cu tot dinadinsul să ne intre în casă. Tot ce mai amintea de frumuseţea şi măreţia lui, erau trunchiul voluminos şi rădăcinile groase, ieşite pe alocuri din pământ. Nu mai aveam linişte de când aflasem de la mama că era considerat bătrân şi Primăria hotărâse să îl taie în curând. Într-o zi l-am cuprins în braţele mele şi o undă de tristeţe m-a învăluit. Cu paşi hotărâţi m-am îndreptat spre Serviciul Urbanism. Nu mai ştiu care mi-au fost argumentele, dar am reuşit! Nimeni nu va tăia acest copac. Când am revenit şi l-am luat din nou în braţe, şi eu şi el eram cuprinşi de o mare bucurie! (Sandra Budacu) Copacul fermecat Într-o frumoasă zi de primăvară, stăteam în faţa blocului şi mă gândeam la renaşterea naturii. O bătrânică posomorâtă, m-a privit insistent, după care mi-a spus: Dacă te duci în parcul magic, ai să descoperi taina copacilor! Cum nu avem decât un parc în oraş, n-am mai pus nicio întrebare. Când am ajuns, m-am aşezat la umbra unui copac cu o coroană bogată, să privesc totul cu atenţie şi să-mi las gândurile să zboare. Mi se părea că trăiesc atmosfera unui basm. Firele de iarbă sclipeau ca diamantele, florile zâmbeau la lumina soarelui, dar cel mai impresionant mi s-a părut foşnetul frunzelor copacilor, care păreau să poarte discuţii interminabile. Mi s-a părut atunci că aud cum mărturisesc că sunt fericiţi că a plecat iarna, cât de greu le-a fost să suporte frigul, gerul, zăpada. Deodată am simţit bucuria lor de a înverzi, de a aştepta primii muguri. Am plecat fericit către casă şi am revenit de câte ori doream să retrăiesc momente magice... (Răzvan Bedreag)
  • 8. 6 Mamei mele Mândră făptură ce mă veghezi, Asculţi în orice moment gândurile mele, Mă-nveleşti cu dragostea ta nopţile, Imi auzi toate sentimentele. Tu mă amuzi în orice anotimp al inimii mele, Eşti cea care îmi deschde calea către vis. Imi cresc aripi de fericire şi simt că voi zbura, Unde eşti tu, acolo este o rază de soare, Binele m-ai învăţat întotdeauna Eşti ca o zână fermecată din poveşti Scara către Cer mi-ai arătat Cu tine aş vrea să fiu mereu... Alexandru Iulian Gheorghiţă Mama mea Azi e ziua mamei mele I-am cules trei ghiocei, Iar la noapte două stele Am să fur să-i fac cercei. Mama mea e cea mai bună Chiar şi soarele a aflat Parcă ar vrea acum să-i spună: Astăzi, totui-i minunat! Chipul ei îl port în ramă Îl privesc mereu, firesc Şi cu glas blând spun: “Mamă, te iubesc!” Sandra Budacu MIHAI EMINESCU - O LUME DE CUVINTE Când rãsfoiesc o carte a marelui poet mi se deschide o lume, o lume de cuvinte. O lume în care aş vrea sã rãmân mereu şi în care revin întotdeauna, cuprins de o vrajã tainicã. Cred cã atunci când Eminescu s-a nãscut, Dumnezeu a revãrsat peste pãmânt daruri binecuvântate, care toate s-au întrupat într-un singur nume: Mihai Eminescu. Înzestrat de mic cu o sensibilitate şi o inteligenţã ieşite din comun, încã de pe vremea când "fiind bãiet" cutreiera pãduri, a cântat natura şi frumuseţile patriei pe care le-a contemplat "La mijloc de codru des", "Sara pe deal" sau "la marginea mãrii". "Luceafãrul", adevaratã nestematã a literaturii noastre, mã uimeşte şi mã încântã ori de câte ori îl recitesc. Nu îl pot descrie mai bine pe poet decât prin propriile sale versuri: "Porni Luceafãrul. Creşteau În cer a lui aripe Şi cãi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Un cer de stele dedesupt Deasupra-i cer de stele Pãrea un fulger ne-ntrerupt Rãtãcitor prin ele". A avut o ascensiune de Luceafăr pe cerul literaturii române; lumina lui strãluceşte şi va strãluci peste veacuri din cele mai înalte sfere. Alexandru Iulian Gheorghiţă MAMA, CHIPUL CEL MAI DRAG Doresc tuturor copiilor din lume să aibe o mamă ca a mea. Ea este cea care m-a vegheat din primele zile de viaţă și care a petrecut nopți de nesomn, ea s-a bucurat văzându-mi primul zâmbet, primii pași, primele cuvinte, dar tot ea e cea care a suferit alături de mine atunci când eram bolnav sau când pentru prima dată mi-am julit tare rău genunchii. Alaturi de mama, totul e liniștit, senin, fără pată. Mă ajută să trec mai ușor peste greutățile vieții, fiindu-mi mereu alături când am nevoie de sprijin. Chiar și atunci când o dezamăgesc, mama are în final un cuvânt de încurajare pentru mine și tot ce-i rău dispare. Ah, cât aș vrea să rămână mereu lângă mine, să-mi zâmbească cu ochii ei mari și limpezi, să mă alinte și să mă ajute ori de câte ori am nevoie! MAMA, acest cuvânt cu putere fermecată, reprezintă pentru mine ființa cea mai iubită şi îndrăgită de pe pământ. Radu Richard Andrei
  • 9. 7 A fost odată ca niciodată, o vreme în care Soarele întruchipat într-un bărbat chipeş obişnuia să coboare pe pământ pentru a dansa hora în sate. Ştiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmărit şi într-una dintre aceste incursiuni pe pământ, l-a răpit şi l-a aruncat într-un beci, în castelul său. Păsările au încetat să cânte iar copiii nu mai puteau să râdă, dar nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe dragon. Într-una dintre zile, un tânăr curajos a decis să coboare în beci şi să salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au însoţit, dându-i tânărului din puterea lor, pentru a reuşi să învingă puternicul dragon. Călătoria sa a durat trei anotimpuri: vară, toamnă şi iarnă. La sfârşitul ultimului, tânărul a reuşit să găsească castelul dragonului, unde era întemniţat Soarele. Şi a început lupta, care a durat zile până când dragonul a fost înfrânt. Fără puteri şi rănit, tânărul a eliberat Soarele, reuşind să facă fericiţi pe toţi cei care-şi puseseră ultimele speranţe în el. Natura a reînviat, oamenii au început să zâmbească dinnou, dar flăcăul nu a mai apucat să vadă primăvara venind. Sângele cald din rănile sale cădea pe zăpadă. În timp ce zăpada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primăverii, răsăreau din pământul desţelenit. Când ultimul strop de sânge al tânărului s-a scurs pe zăpada imaculată, a murit fericit că viaţa sa a servit unui scop atât de nobil. De atunci oamenii obişnuiesc să împletească doi ciucuri: unul alb şi altul roşu. La începutul lunii martie, bărbaţii oferă aceasta amuletă, numită mărţişor, fetelor pe care le iubesc. Culoarea roşie reprezintă dragostea pentru tot ceea ce e frumos şi rămâne simbolul sângelui bravului tânăr. Albul simbolizează puritatea, sănătatea şi ghiocelul, prima floare care apare primăvara. Semnificaţia literară a mărţişorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care să-l purtăm la piepturile noastre pentru ca iarna să fie uitată şi noul an să înceapă. Codruţ Tofăleanu Păstrând tradiţia, colegii noştri au confecţionat mărţişoare, pe care mai apoi le-au dăruit fetelor Impreună cu urarea “O primăvară frumoasă!” Foto: Raluca Ioana Cazacu Alexandru Gheorghiţă
  • 10. Sandra Budacu 8 La finele primului semestru cei 22 de elevi ai clasei noastre au înregistrat rezultate foarte bune la învăţătură. 4 elevi au încheiat semestrul cu media generală 10, 15 au avut media generală cuprinsă între 9 şi 10, 2 elevi cu medii între 8 şi 9 şi doar un elev a avut media generală 7,85. Media pe clasă 9,43 ne situează pe locul I în topul claselor cu cele mai bune rezultate, ceea ce pentru noi constituie un motiv de mândrie, dar şi obligaţia de a fi în continuare cei mai buni dintre cei buni. Mulţumim întregului colectiv de cadre didactice pentru că ne-au călăuzit paşii pe drumul cunoaşterii îmbinând exigenţa cu multă răbdare, înţelegere şi chiar afecţiune! În continuare vă propun să faceţi cunoştinţă cu cei 4 elevi fruntaşi ai clasei şi şcolii noastre care vă vor dezvălui ... secretul succesului. Avram Ştefan Media aceasta surprinzătoare, 10, nu am obţinut-o uşor. A fost nevoie de pregătire intensă la matematică, limba romană si celelalte materii. Seara, îmi făceam temele, iar a doua zi, dimineaţa, imi învâţam la materiile ce urma sa le am în acea zi. În timpul liber, lucram suplimentar si pentru şcoală, dar şi pentru concursuri. Notele de 10 pe care le am în carnet le-am obţinut prin multă muncă suplimentară. Sfatul meu pentru colegii care vor să obţină rezultate şcolare şi extraşcolare foarte bune este să muncească cât mai mult şi zi de zi, deoarece performanţa se obţine cu mult efort, prin multă învăţătură şi atenţie la ore. Gheorghiţă Alexandru Iulian "Clasa a V-a", "profesori", "dirigintă", "note", toate acestea îmi inspirau sentimente de curiozitate, nerăbdare și o oarecare teamă, pe măsură ce începutul anului școlar se apropia. Erau cuvinte străine mie, iar semnificația lor nu o pătrundeam prea bine. Dar școala a început. Bucuros de reîntâlnirea cu colegii, am făcut cunoștință, rând pe rând, cu profesorii, cu materiile pe care ei ni le predau, am început să învăț mai mult decât în clasele primare. Primul 10 a apărut, timid, în catalog, iar după el au început să "răsară" și celelalte note … tot de 10. Mi-am dat seama că îmi făcusem griji degeaba. Materiile pe care le studiem sub indrumarea atenta a domnilor profesori ne ajută să descoperim lucruri noi și ne lărgesc universul cunoașterii. Prin multă muncă, seriozitate şi perseverenţă, am reuşit să închei primul meu semestru din gimnaziu cu media generală 10. Radu Richard Andrei Deși am avut 10 pe linie la toate disciplinele, recunosc că am, ca toți elevii, anumite preferințe. Sunt unele materii care-mi plac mai mult, pe care le prind mai repede. La celelalte, citirea repetată este rețeta mea pentru a învăța. Nu mi-am facut un scop în sine din a lua nota 10 la școală, dar s-a întâmplat, pur și simplu, învățănd în limite normale, fără a face excese. Dacă ești dispus să muncești, poți face performanță atât la școală, cât și la competițiile școlare. O notă nu înseamnă nimic, ceea ce-ți rămâne în minte după ce înveți, după ce citești, e singurul lucru care contează. Tofăleanu Codruţ Cum am reuşit să termin primul semestru cu media generală 10? Nu a fost greu, dar nici uşor. M-a ajutat faptul că domnii profesori predau la clasă cu atâta devotement. Acest lucru m-a ambiţionat şi am considerat că trebuie să învăţ pentru mine, dar şi din respect pentru dăruirea dumnealor. Învăţând în fiecare zi este mult mai uşor, de aceea le recomand tuturor elevilor să facă acelaşi lucru si rezultatele nu vor întârzia să apară. Sper din tot sufletul să am puterea de a continua aşa! Urez tuturor colegilor mult succes, iar domnilor profesori le mulţumesc pentru că ne îndrumă paşii pe drumul nesfârşit al cărţii şi ne sunt alături, mai ales în momentele mai puţin bune. Felicitări şi la sfârşitul anului şcolar să aveţi aceleaşi rezultate de excepţie!
  • 11. 9 Automobil funcţional construit din Lego - creaţia unui român Cadourile cu piese Lego sunt cu siguranţă preferatele multor copii. Piesele din plastic au fost folosite de-a lungul timpului pentru multe proiecte, de la automobile în mărime naturală, la statui şi chiar case. Tânărul român Raul Oaida a dorit să construiască însă un automobil funcţional, folosind aproape exclusiv piese şi agrenaje Lego. Cu ajutorul unui australian şi al mai multor sponsori, el a reuşit să asambleze vehiculul format din mai bine de 500.000 de piese. Forţa motrică nu este asigurată de un motor cu ardere internă. Două rezervoare de aer sub presiune alimentează patru motoare cu 256 de pistoane. Construită cu piese galbene şi negre, maşina nu se laudă cu o viteză maximă impresionantă. Din contră, ea ar putea atinge în teorie aproximativ 30 km/h. Din punct de vedere al caroseriei, jucăria poate fi considerată o decapotabilă. Singurele elemente de construcţie ce nu poartă sigla Lego sunt roţile şi suspensia. Construită în România, maşina a fost trimisă cu vaporul într-o locaţie secretă din suburbiile oraşului Melbourne, Australia. Pentru Raul Oaida, maşina Lego este doar unul dintre proiectele de pe lista sa. Cea mai mare dorinţă a sa este construiască o navetă spaţială. Cel mai mare copac din lume are 80m înălţime şi 3200 de ani! El se numeşte "General Sherman" şi provine din specia numită Sequoia. Acest copac magnific are 2 miliarde de frunze şi se află în oraşul California, fiind un obiect de atracie turistic. ****************************************************** Cactusul orhidee este una dintre cele mai rare flori care se cultivă uşor dar înfloreşte rar. Ea se găseşte în Sri Lanka şi are o semnificaţie spirituală pentru budişti. Această floare se desface doar noaptea, dar se usucă înaintea zorilor. Are un parfum ciudat, dar este delicată şi gingaşă. în Japonia este numită “Frumuseţea sub razele lunii”. ****************************************************** În Australia există 775 de specii de reptile. în 1973, în localitatea Brignoles, vântul a zburat multe broscuţe, cauzând un fenomen asemănător cu ploaia de broaşte. Oceanul Pacific conţine 50% din întreaga apă sărată din lume. ****************************************************** Cea mai importantă sursă de aisberguri uriaşe sunt banchizele Antarticii. ****************************************************** Cea mai mică focă a lumii locuieşte în Baikal, Rusia, unde este situat cel mai adânc lac de pe glob, care are 1 672 m şi cea mai mare rezervă de apă dulce. ****************************************************** Cel mai depărtat punct de centrul Pământului este vârful muntelui Chimborazo (1 627 m), din Ecuator. Pagină realizată de Gheorghiţă Alexandru
  • 12. Pagină realizată de Răzvan Cristea 10 Creionul îşi are începuturile încă de pe vremea Egiptului Antic. Primele modele tip creion au fost folosite de scribii din Roma Antică, aceştia folosind o vergea metalică, din plumb, denumită “stylus”. Trecerea de la plumb la grafit se face în preajma anului 1564, când se descoperă o cantitate uriaşă de grafit în Anglia. Grafitul (carbonul negru) a fost preferat în detrimentul plumbului deoarece lasă urme mai negre şi mai fine. În anul 1795, Nicolas-Jacques Conte patentează invenţia creionului de lemn cu mină de grafit. Conte a descoperit calea de a fabrica un amestec de grafit cu argilă (folosit ca liant) pe care îl ardea şi apoi îl introducea în tuburi din lemn. Astăzi se fabrică creioanele dupa principiul lui N.J.Conte, considerat un pionier al creionului alături de inventatorul ascuţitoarei, Bernard Lassimone. NASA şi URSS au folosit creioane pentru misiunile spaţiale, acestea putând scrie la gravitaţie 0, spre deosebire de pasta din pixuri care pluteşte în imponderabilitate. În zilele noastre cele mai multe creioane sunt fabricate şi exportate de China. Cel mai mare creion din lume se află în Kuala Lumpur, şi are o lungime peste de 22 de metri. A fost numit “Castell 9000”. Cel mai scump creion din lume are preţul de pornire de 20 000 de dolari. Acesta este fabricat din lemn de cedru, cu aur de 18 karate şi trei diamante. Creionul mecanic este un instrument mai modern, având la bază un mecanism care împinge mina de grafit şi poate fi reîncărcat. Mina din creion este mult mai fină decât la un creion obişnuit. În medie, cu un creion se poate trasa o linie de 50 de km sau se pot scrie 40 000 de cuvinte. Stiloul are o istorie cel puţin la fel de fascinantă. Primul sistem stilou-hârtie a apărut în Egiptul antic. Scribii faraonilor şi marii preoţi foloseau trestii cu capetele cioplite sub forma unor filamente capabile să reţină cerneala. Odată cu trecerea timpului, pe măsură ce calitatea pigmenţilor s-a îmbunătăţit, stilourile s-au transformat în instrumente ascuţite cu fante tăiate la capăt. În secolul al XVI-lea au apărut peniţele obţinute din pene de pasăre, această invenţie reprezentând un salt considerabil al calităţii instrumentelor de scris. Trei secole mai târziu se folosea peniţa din metal, dar utilizatorii erau în continuare nevoiţi să înmoaie instrumentul într-o călimară şi să scrie până la uscarea cernelii din vârf. Astfel, peniţele metalice se utilizau, în esenţă, la fel ca trestiile, cu mii de ani înainte. Această stare de fapt a durat până în 1827, când românul Petrache Poenaru (1799-1875), absolvent al Şcolii Politehnice din Paris, brevetează primul toc rezervor din lume. Această invenţie a fost înregistrată mai întâi la Viena, apoi laParis, sub titulatura „Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”. Ea a revoluţionat domeniul mijloacelor de scris, punând la dispoziţia oamenilor un instrument deosebit de util. Tocul cu rezervor de cerneală „Poenaru”, cunoscut sub numele de stilou, elimina zgârieturile de pe hârtie, produse prin utilizarea trestiilor, penelor şi tocurilor cu peniţă metalică, şi, în acelaşi timp, scurgerile nedorite de cerneală. În schimb, acesta asigura un flux constant al cernelii şi posibilitatea înlocuirii unor părţi componente. Stiloul inventat de Petrache Poenaru a fost primul instrument de acest fel din lume, perfecţionat ulterior, în 1863, de Brissant şi Coffin şi, mai apoi, în 1884, de Watterman. Hârtia, asemanătoare cu cea de azi, a fost făcută pentru prima dată în anul 105 D.C. de un eunuc de la curtea împăratului Ho Ti în China. Se crede că la început s-a fabricat din textile nefolositoare şi apoi coaja de dud şi alte plante din care se produceau ţesăturile. Hârtia s -a produs numai în China timp de 500 de ani. În anul 610 a fost introdusă în Japonia, iar în 750 în Asia Centrală. În Europa a fost adusă de Mood şi s-a produs prima dată în anul 1150 în Spania, după care producerea ei s-a dezvoltat şi în restul Europei. În Europa, hârtia se obţinea din textile nefolositoare. ând a apărut tiparul, a crescut cererea de hârtie şi s-a înregistrat o criză de textile, ceea ce a dus la găsirea altor materii prime pentru fabricarea hârtiei. În sec. XIX au început să fie folosite fibrele tulpinilor plantelor. În 1798 Nicholas-Louis Robert a făcut prima maşină de fabricare a hârtiei care producea doar o singură foaie de hârtie o dată. În timp, lemnul a devenit prima sursă de fibră în fabricarea hârtiei,.
  • 13. PROBLEME DE ISTEŢIME A MINŢII Alin Stoian 11 RĂSPUNSURILE PROB- LEMELOR PUBLICATE ÎN NUMĂRUL ANTERIOR: I. Dacă Petre se află cu două trepte mai sus decât Ilie, înseamnă că Ilie se află cu două trepte mai jos decât Petre. Dacă Petre se află cu doi paşi în spatele lui Ilie, înseamnă că Ilie se află cu doi paşi în faţa lui Petre. Dacă Petre se află cu doi paşi în dreapta lui Ilie, înseamnă că Ilie se află cu doi paşi în stânga lui Petre. II. [(9 x 9 + 9) + (9 : 9 + 9)] = [(81 + 9) + (1 + 9)] = 100 III. Din moment ce ceasul trebuia întors de 20 ori seara şi de 10 ori dimineaţa, însemna că cele 30 de rotaţii pe zi ale cheiţei asigurau mersul ceasului timp de 24 de ore. Aşadar, fiecărei ore îi corespundea o rotaţie şi un sfert. Ştiind că dimineaţa cheiţa trebuia răsucită de 10 ori - rotaţii echivalente cu 8 ore - rezultă că posesorul ceasului, care îl întorcea seara la ora 22, se scula la ora şase. IV. Între prima şi ultima dintre cele 5 bătăi există 4 pauze egale, care totalizează 5 secunde. Pauza este, aşadar, de o secundă şi un sfert. În consecinţă, cele 8 pauze care despart cele 9 bătăi vor totaliza 10 secunde. V. 8, 12, 5, 20. VI. Oricare ar fi numărul ales, dacă amestecăm cifrele acestuia şi scădem numărul cel mic din cel mare, rezultatul va fi un număr ale cărui cifre adunate între ele vor da o sumă egală cu 9 sau cu un multiplu al său. Deci „secretul” constă în a aduna cifrele din numărul comunicat şi a stabili diferenţa până la primul multiplu de 9. În cazul arătat, 1 + 1 + 7 + 1 + 5 = 15. Până la primul multiplu al lui 9, respectiv până la 18, mai este o diferenţă de 3 unităţi. Aceasta este cifra omisă. Asa cum am promis, vă oferim soluţiile problememlor publicate în numarul anterior al revistei noastre. Pentru început, RĂSPUNSURILE ÎNTREBĂRILOR CU TÂLC: 1. Minciuna. 2. În cele pline. 3. Sănătatea. 4. Tai fiecare măr in 4 părţi egale. 5. În buzunar. 6. Drumul până la şcoală. 7. Şi 8. Pe unul ud. 9. Groapa este goală. 10. Nicaieri, deoarece ei trăiesc. Vă propun spre rezolvare o nouă problemă … Papirusul indescifrabil Un grup de arheologi au descoperit într-un mormânt al unei căpetenii de oaste un vechi papirus cu semne cuneiforme care consemna date referitoare la o luptă ce a avut loc în vremurile vechi. Printre altele, se putea descifra că oastea respectivă număra 72 de formaţii de luptă, toate egale. Ele totalizau un număr de ostaşi - care era însemnat la marginea manuscrisului. Întrucât manuscrisul era degradat, numărul respectiv nu mai putea fi citit în întregime. Se putea distinge doar atât: ?679?, semnele ? reprezentând două cifre care nu puteau fi distinse din cauza stării proaste a manuscrisului. După puţină chibzuială, arheologii au reuşit să stabilească cele două cifre lipsă, şi, în continuare, să determine câţi ostaşi avea fiecare formaţie. Încercaţi şi voi!
  • 14. cules de Radu Richard Andrei 12 Învăţătura-i o povară Pentru mulţi dintre şcolari; Dar va deveni comoară Atunci când vom creşte mari. UNUI ELEV LENEŞ A făcut cu lenea pace, Toată ziua ar dormi. Să muncească nu îi place Voi ce credeţi: bine-o fi? UNUI NEATENT Deşi ora a-nceput Mintea lui aiurea zboară Să răspundă n-a ştiut Oare pentru-a câta oară? UNUI PÂRÂCIOS Când profesoara lipseşte; Pe colegi el îi pândeşte. Să-i pârască-n grabă mare, Dar nici prieteni nu mai are. UNUI CHIULANGIU Deşi părinţii-l ştiu la şcoală, El pe-afară hoinăreşte. Cred că asta e o boală; Şi e sigur c-o păţeşte! CE FACE CALCULATORUL DIN ELEVI A-învăţa lui Mişu-i este prea uşor... Memorează totul - un calculator, Dar la teză, însă, şansele îl lasă, Candidatul Pentium n-are voie-n clasă... UNUI PROFESOR EXIGENT Este mereu preocupat Ca toţi elevii mult să ştie. Însă el a transformat Şcoala în jandarmerie! UNUI PROFESOR INDULGENT Este bun ca pâinea caldă, Şi la ore-i ca la scaldă. Elevii trebuie să ştie Că şcoala nu-i o jucărie! Profesoara : - Mihai, iţi adresez o întrebare; dacă ştii primeşti nota 10; dacă nu, ai nota 4. Primeşti? - Da, doamna profesoară. - Unde e Australia? - Acolo, răspunde elevul. - Unde acolo? - Asta e deja o altă întrebare. **** Ce studiezi acolo? - Geografia. - Poţi să-mi spui unde se află Brazilia? - La pagina 75… **** - Ţi-am citit lucrarea de control. Foarte bună, dar e identică cu a colegului tău de bancă. Ce concluzie să trag de aici? întrebă profesorul. - Că şi lucrarea lui este foarte bună. **** După ce un elev nu a reuşit să răspundă la nici o întrebare, profesorul îi spuse: - Tinere, nota pe care ţi-o pot da este doar una şi începe cu litera P. Ştii care este ? - PINCI, domnule profesor, PINCI! **** -Tăticule, mai ţii minte când mi-ai povestit că ai rămas corigent la istorie? - Da, şi ce-i cu asta? - Mă gândesc că istoria se repetă. **** - Notele tale cer o bătaie zdravănă! zise tatăl. - Treaba ta, ai grijă!; profu’ de mate e campion la karate! Extras din legile elevului 1. Elevul nu copiază niciodată, consultă. 2. Elevul nu chiuleşte, este solicitat în alte părţi. 3. Elevul nu rămâne corigent, este lăsat corigent. 4. Elevul nu fumează, se stimulează. 5. Elevul nu întârzie niciodată, el este reţinut. 6. Elevul nu citeşte reviste în timpul orelor, se informează. 7. Elevul nu distruge şcoala, o redecorează. 8. Elevul nu aruncă cu creta, studiază legea gravitaţiei. 9. Elevul nu râde în ore, e fericit.
  • 15. Ştefan Avram - redactor- şef Radu Richard Andrei - redactor- şef– adjunct REDACTORI: Alexandru Gheorghiţă Sandra Budacu Răzvan Cristea Roxana Cristea Alin Stoian TEHNOREDACTORI: Alexandru Gheorghiţă Codruţ Tofăleanu Profesori coordonatori: Emilia Ciocan Mihaela Flueraşu Adresa redacţiei: Str. Aleea Trandafirilor Nr. 2A tel./fax: 0241 822 044 e-mail: universulnostru2014@yahoo.com