Documentul analizează impactul poluării asupra sănătății populației din Brașov, evidențiind poluarea aerului, apei și solului. S-au identificat puncte de monitorizare a calității aerului, iar concluziile arată depășiri ale valorilor limită de poluare, în special în zonele intens circulate. De asemenea, se discută despre poluarea fonică și măsurile propuse pentru reducerea acesteia, precum limitatoarele de viteză și extinderea zonelor verzi.

1. Starea de sănătate a populaţiei dintr-o anumită zonă, depinde nemijlocit de calitatea factorilor
de mediu, respectiv gradul de poluare a aerului, a apei p i a solului fiecare în parte având un
anumit impact asupra sănătăd ii popula iei.
POLUAREA AERULUI
Potrivit unui clasament făcut de Ministerul Mediului şi al Dezvoltării Durabile, la sfârşitul
anului trecut, Braşovul ocupa locul 5 în topul celor mai poluate oraşe din Romania.
Pentru monitorizarea calităp ii aerului au fost stabilite şapte puncte de Agenţia pentru
protecţia Mediului Braşov (A. P. M.), în funcţie de studiul de trafic al R. A. R. şi în funcţie de
rezultatele unui studiu de dispersie anterior executat de aceeaşi firmă care a coordonat
monitorizarea. Punctele au fost alese astfel încît să sesizeze şi valoarea poluării produse de
C. E. T. Braşov, atunci când vântul bate din direcţia NE-SV.
Punctul 1 de monitorizare a fost stabilit în
Centrul Civic, la intersecţia Străzii Toamnei cu
Calea Bucureşti.
Punctul 2 la intersecţia Bd. 13 Decembrie cu
Bd. Independenţei, în zona stadionului Forex.
Punctul 3, în zona Parcului Central.
Punctul 4 la Direcţia Judeţeană de Sport de sub
Tâmpa.
Punctul 5 în Bartolomeu, la sensul giratoriu de
la capătul Străzii Lungă.

2. Pe lângă acestea, A. P. M. Braşov a decis să instaleze altele trei, pe Strada Carpaţilor,
la Tremiv SA, la A. P. M., pe str. Nicolae Bălcescu şi la Corpul P al Universităţii
„Transilvania“, de pe strada Iuliu Maniu.
În urma monitorizării calită ii aerului, s-a ajuns la concluzia că intersecţiile cel mai
intens poluate sunt cele de lângă Parcul Central, din Centrul Civic, intersecţia Toamnei cu
Calea Bucureşti şi sensul giratoriu de la Bartolomeu, la capătul Străzii Lungă. Acestea sunt,
de altfel şi cele mai intens circulate din muncipiu, însă au şi alte elemente care sporesc gradul
de poluare.
Parcul Central este cea mai poluată zonă a
Braşovului r i paradoxal aici este amenajat un
parc de distraca ie pentru copii. Traficul intens
din centrul oraşului face ca emisiile de gaze şi
pulberi periculoase să atingă şi chiar să depăşescă
limitele admise la intersecţia dintre străzile Lungă,
Nicolae Iorga şi Mureşenilor. Autorităţile locale
au o inut seama de o serie de măsuri pentru a
limita emisiile e i un prim pas în acest sens a fost
făcut odată cu construirea sensurilor giratorii care
să fluidizeze circulaţia şi să reducă astfel nivelul
de emanaţii ale autovehiculelor, de şase ori.
La punctul de monitorizare de la Strada
Toamnei, de exemplu, s-a ţinut cont şi de faptul
că în zonă se află clădiri ale fabricii Lubrifin,
care prelucrează produse petroliere, iar în
Bartolomeu, în apropierea punctului stabilit în
sensul giratoriu se află şi gara CFR, intens
circulată de transporturile de mărfuri pe calea
ferată. În toate aceste trei zone, nivelul de ozon
depăşeşte limita maximă admisă. În Parcul
Central şi sensul giratoriu de la Bartolomeu, de
altfel, sunt depăşite şi valorile limită de monoxid
de carbon şi de pulberi metalice.
Conform „Raportului privind calitatea aerului în Braşov“, nu doar traficul auto este o
sursă de poluare intensă, ci şi C. E. T.. Centrala emană oxizi de sulf şi de azot mult peste
limitele admise. Conform studiului, aceste valori sunt în pericol să atingă chiar pragul de
alertă, de aceea Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov va trebui să facă o monitorizare
permanentă a emisiilor de gaze de la C. E. T., iar în cazul înregistrării unor valori periculoase,
să aibă şi o strategie de limitare. Victime ale acestor poluanţi sunt, în primul rînd, braşovenii
care locuiesc în cartierele Astra-Timiş-Triaj şi în zona Hărman-Prejmer. Braşovenii trebuie să
ştie însă că C. E. T. şi traficul auto nu sunt singurele surse de poluare a aerului. Nici centralele
de apartament nu sunt mai prietenoase pentru aer.
Recomandări parţial realizate
Pentru că traficul auto este unul din principalii poluatori, este importantă fluidizarea
circulaţiei în marile intersecţii. Iar Braşovul a început să facă acest lucru prin sensurile
giratorii“, spune Cristian Stoica. Tot pentru a combate poluarea cauzată de trafic, este
recomandată circulaţia pe centura ocolitoare şi plantarea unor perdele de arbori de-a lungul
căilor rutiere.

3. POLUAREA APEI
Sute de braşoveni merg zilnic la izvoarele de la Pietrele lui
Solomon, de la Iepure şi din Noua, pentru a se alimenta cu
apă pentru băut. În urma unor analize în apa de izvor au fost
descoperite bacterii care pot dăuna sănătăţii. Specialiştii
spun că la probele bacteriologile s-au găsit cloriformi.
Medicii susţin că bacterile din apa de izvor pot îmbolnăvi
persoanele sensibile. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate
Publică afirmă că cetăţenii beau apă de izvor pe riscul lor.
Specialiştii susţin că bacterile din izvoare au apărut din cauza oamenilor care aruncă
gunoaiele la întâmplare. După ce plouă, gunoaiele ajung în pânza freatică şi infestează apa
izvoarelor.
Sursele principale de poluare a apelor de suprafaţă si subterane sunt următoarele:
1.Apele uzate orăşeneşti provenite din gospodării, restaurante, hoteluri şi bună parte
din mica industrie, reprezintă una din principalele surse de poluare.
2.Apele uzate industriale: provin din apele folosite în procesul tehnologic industrial.
3.Apele uzate de la crescătoriile de animale au în mare măsura caracteristici
asemănătoare cu ale apelor uzate orăşeneşti.
4.Apele uzate rezultate în urma irigării terenurilor agricole: în special cu ape de
suprafaţă, sunt poluate cu fertilizatori organici, pesticide şi multe altele.
Bolile infecţioase umane sunt printre cele mai grave efecte de poluare a apei, în
poluării solului.
POLUAREA SOLULUI
• Poluarea organică este produsă de reziduuri menajere zootehnice, din industria
alimentară, cresc nd concentraţia de nitraţi, sulfaţi, fosfaţi.
• Poluarea industrială conduce la trecerea substanţelor chimice toxice în apele de
suprafaţă, de profunzime, în culturi vegetale şi aer.
POLUAREA FONICĂ ÎN ORAŞUL BRAŞOV
Poluarea fonică a devenit o problemă majoră pentru aglomerările urbane, printre care
şi municipiul Braşov.
Datorită acestei probleme dar şi multor altora, oraşul
Braşov poate fi încadrat, conform dimensiunilor evaluative şi
analitice, în tipul de oraş -junglă, care reprezintă un loc
supraaglomerat şi periculos, în care se desfăşoară lupta
indivizilor pentru spaţiul propriu de dezvoltare şi
reproducere.
Poluarea fonică este o poluare ce se produce datorită
unor zgomote sau emisii de sunete cu vibraţii de o anumită
intensitate ce produce o senzaţia dezagreabilă, jenantă şi
chiar agresivă.
Proiect pentru reducerea poluării fonice din
orasul Bran ov
Autorităţile braşovene au demarat un proiect pentru
reducerea poluării fonice din oraş. Potrivit unei analize realizate recent, trei sferturi dintre
şoferii care rulează pe bulevardul Alexandru Vlahuţă din Braşov depăşesc limita legală de

4. viteză. Acelaşi lucru se întâmplă pe toate arterele mari din oraş, ceea ce contribuie la poluarea
fonică şi cu noxe a zonelor respective.
S-a realizat o hartă a poluării fonice din oraş potrivit căreia, zonele cele mai afectate
sunt arterele importante de circulaţie, precum Calea Bucureşti, bulevardele Iuliu Maniu,
Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga, străzile Aurel Vlaicu şi Zizinului. Totodată, cartierele
Astra, Gării, Tractorul şi Bartolomeu sunt poluate fonic din cauza prezenţei căilor ferate.
Instalarea de limitatoare de viteză, amenajarea de noi pietonale sau parcuri şi extinderea celor
existente, montarea unor panouri în apropierea căilor ferate din oraş şi a zonelor cu obiective
industriale, se numără printre propunerile din noul proiect iniţiat de Primăria Braşov.
Măsurătorile sonometrice făcute de Ageni
că, în 2007, brao ovenii care locuiesc pe arterele pe care circulă ma inile de mare tonaj, dar
i cei care locuiesc în apropierea marilor intersece ii sunt cei mai afecta i de poluarea
fonică.
Zeci de mii de bras oveni sunt supu i zilnic poluării fonice produse în special de camioanele
care tranzitează orav ul. Valori mari ale nivelului de zgomot au fost înregistrate în
intersecn iile: strada Hărmanului - Bdul Alexandru Vlahug ă, Strada Lungă - Strada
Stadionului, strada 13 Decembrie - strada Aurel Vlaicu, Strada Poienelor - Calea Bucurea ti
i Strada Castanilor - Bdul 15 Noiembrie, cunoscute pentru traficul aglomerat din fiecare zi.
Totut i d i pe arterele unde nu exista trafic greu este poluare fonică, însă într-un procentaj mai
mic. Studiile arată că larma generală e produsă în fiecare zi de cele câteva zeci de mii de
autovehicule, ceea ce denotă că traficul auto a fost e i rămâne cauza principală. Astfel, nivelul
echivalent de zgomot determinat de A. P. M. Bra ov în principalele intersecp ii a depăe it, în
anumite perioade ale zilei, valoarea - limită admisă pentru fiecare tip de stradă cu 61,7%.
Valorile determinate de specialia ti au fost cuprinse între 67,7 a i 79,1 decibeli, în timp ce
limita admisă e de 55 de decibeli.
Varianta de ocolire a municipiului Bra ov, faza 1, tronsonul DN 11 - DN 13″, a redus nivelul
de zgomot în orai . Totodata, au fost efectuate determinări l i în localită3 ile rurale, în puncte
de pe DN 1 Brar ov - Sibiu, DN 73 Bra
valorile fiind mai ridicate doar în zonele intens circulate de autovehicule.
În centrul istoric s-au constatat depăn iri ale nivelului admis cu 58,3%, din cauza zgomotului
produs de mijloacele de transport în comun, dar i i a numărului mare de autoturisme care
tranzitează zona, valorile determinate situându-se în intervalul 51,8-82,6 decibeli.
Valoarea cea mai mare a nivelului echivalent de zgomot în municipiul Bra, ov, 82,6
decibeli, a fost înregistrată la trecerea unei ambulan e, în cursul lunii iunie 2009 pe strada
Nicolae Iorga, unde limita admisă este de 65 dB, însă reprezentane ii A. P. M. spun că acesta
a fost un caz izolat.
Poluarea fonică produce efecte asupra sănătăţii atât la nivel auditiv, cât şi la nivel extra-
auditiv.
La nivel auditiv apar fenomene de oboseală auditivă sau patologice (traumatism sonor,
surditatea la locul de muncă, afectarea labirintului ).
La nivel extra-auditiv asupra aparatului respirator, aparatului digestiv, aparatului sanguin,
cardiovascular, neuroendocrin, optic, a tegumentelor.

5. Vibraţiile determină afecţiuni doar la locul de muncă, pentru mediul ambiental citându-se
în literatura de specialitate doar fenomene de disconfort.
ALTE SURSE DE POLUARE
Fumul de ţigară produce o poluare îngrijorătoare pentru incinte, afectând direct pe
fumători cât şi pe nefumătorii care inspiră aerul poluat.
Principalele surse de poluare in orai ul Bra ov sunt: traficul auto, care poluează atât
aerul prin noxele emise cât e i fonic, punctul termic C.E.T., LUBRIFIN S.A., Braz ov.
AUTORI: CHIAIA IULIA, POPA RARES – CLASA A V-A B
BRAN ALIN, PETRILA ANDREI – CLASA A VII-A A