Documentul analizează dezechilibrele dintre om și mediu cauzate de poluarea din trafic, în special în zona Sucevei. Studiul include metode de cercetare, analiza poluanților emisi de vehicule și propuneri de măsuri pentru reducerea poluării, subliniind impactul nociv asupra sănătății și mediului. Se evidențiază necesitatea de a îmbunătăți organizarea traficului și de a investi în transportul public pentru a diminua efectele poluării.

1. Analiza unor dezechilibre apărute în relaţia dintre om şi componentele mediului, pe fondul poluării datorată traficului în zona Sucevei Elevi : Zaleschi Diana, Zaleschi Paul, Agafi ţ ei Nicolae Profesor Indrumător : Cazacu Ana Suceava, Mai 2011 Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava

2. Cuprins 1. Motivaţia alegerii temei 2. Scurt istoric 3. Metode şi mijloace de cercetare 4. Colectarea probelor necesare analizei poluării 5. Metode, tehnici de laborator folosite 6. Analiza poluanţilor produşi de trafic ce determină dezechilibre în mediu- date din perioada ianuarie-aprilie 2011 7. Câteva măsuri propuse pentru reducerea poluării pe fondul traficului. 8. Concluzii 9. Bibliografie.

3. Poluarea mediului este o problemă deosebit de importantă a secolului XXI, datorită evoluţiei rapide a unor factori determinanţi precum industrializarea, urbanizarea, chimizarea, densitatea populaţiei.

4. Poluarea poate fi definită ca o variaţie a compoziţiei chimice a aerului ce constă în modificarea proprietăţilor sale chimico-fizice cu un potenţlal posibil periculos al acestora. Activităţile antropice sunt cele care si-au pus amprenta cel mai mult.

5. Pe termen scurt şi mediu, poluarea atmosferei are efecte negative, de natură să pună în pericol c onfortul şi sănătatea oamenilor, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor, să provoace pagube economice. Pe termen lung, poluarea atmosferei produce efecte la scară regională şi globală, cum sunt efectul de seră şi s chimbările climatice, distrugerea stratului de ozon din stratosferă, ploile acide.

6. Motivația alegerii temei se bazează pe necesitatea cunoaşterii modului în care se realizează colectarea probelor privind poluarea, pe analiza principalilor poluanţi determinaţi de trafic, a analizei acestor poluanţi pe perioada ianuarie-aprilie 2011.

7. Primele studii referitoare la poluare în zona Sucevei, implicit cele cauzate de trafic, au fost făcute de autorităţile locale pentru protecţia mediului, fapt relativ târziu, spre sfârşitul anilor ´80. Protecţia atmosferei a fost abordată legislativ de sine-stătător în România abia după anul 2000, când a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr. 243 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/20.11.2001. ISTORIC

8. Studiile cu referire strict la poluarea in zona Sucevei sunt reduse, referiri mai amănunţite făcând doamna Diţoiu Valeria, în studiile sale, menţionate la partea bibliografică. Încercări de a lega poluarea urbană din trafic de trama stradală, ce merită luate în considerare pentru un viitor studiu amănunţit, au făcut câţiva specialişti de la Timişoara, în cadrul unui grant intitulat Modelarea dispersiei noxelor in strazile de tip "canion" , autor principal Bisorca Daniel, de la Universitatea Politehnica din Timisoara .

9. Transportul rutier reprezintă principala sursă de poluare a mediului ambiant în zonele urbane. Aşa cum se ştie nivelul de poluare este mai ridicat în zonele mai puţin ventilate şi mai ales dacă acolo au loc emisii de noxe în atmosferă. Un astfel de caz se regăseşte în asşa-zisele străzi de tip canion, acele străzi pentru care lăţimea este de acelaşi ordin de mărime cu înălţimea clădirilor care o mărginesc. Acest tip de străzi este foarte des intâlnit în arhitectura vechilor oraşe, îndeosebi în zonele lor centrale.

10. Poluarea aerului în vecinătatea acestor străzi depinde atât de emisiile de noxe care au loc chiar în interiorul acestui canoin stradal cât şi de microclimatul datorat geometriei străzii şi a condiţiilor meteorologice. Sco pul principal al acestui studiu a fost d eterminarea posibilelor strategi i de organizare a traficului astfel încât dispersia poluanţilor să se facă câ t mai repede, toate înregistrările fiind făcute cu ajutorul a două softuri, CFD Fluent si Adreea Hf.

11. 3. Metode si mijloace de cercetare Ca metode de cercetare folosite, am început prin studierea surselor bibliografice, apoi, prin accesul pe care l-am avut la APM, datorită parteneriatului cu şcoala, am fost consiliaţi de specialişti de acolo, cu care, de altfel am mers şi în teren. Am interpretat date găsite la această instituţie, în sursele bibliografice, ţinând cont şi de sfaturile d-nei prof. Valeria Diţoiu, de la Facultatea de Geografie a Mediului, care ne-a ajutat în selectarea şi structurarea multitudinii de informaţii, precum şi în căutarea surselor bibliografice.

12. Metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei sunt şi la Suceava conforme celor prevăzute de reglementările europene. Mijloacele de recoltare a probelor sunt staţiile de măsurare, al căror număr, ca şi amplasarea lor şi indicatorii monitorizaţi au variat de-a lungul timpului

13. În prezent, Sistemul naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului din România este implementat şi include Sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului şi Sistemul naţional de inventariere a emisiilor de poluanţi atmosferici, ambele componente fiind în competenţa autorităţilor naţionale, regionale şi judeţene pentru protecţia mediului

14. Începând cu anul 2008, conform Ord. 592/2002 reţeaua de monitorizare a calităţii aerului a fost completată astfel: Staţie fixă automată de fond urban – Colegiul Naţional Mihai Eminescu (SV1), amplasată în zona centrală a oraşului, staţie orientată spre protecţia sănătăţii umane, pentru monitorizarea O 3 , NO 2 , NOx , COV (benzen, toluen, o,m,p-xilen, etil benzen), SO 2 , CO, PM 10 şi PM 2,5, Pb,Ni,As,Cd - dotată şi cu staţie meteorologică. Sta ţia SV1 :

15. Sta ţ ie de tip trafic evaluează influenţa traficului asupra calităţii aerului; raza ariei de reprezentativitate este de 10-100m; poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compuşi organici volatili (COV) şi pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5);

16. Circuitul datelor Sistemul de monitorizare permite autorit ăţ ilor locale pentru protecţia mediului: să evalueaze,să cunoască şi să informeze în permanenţă publicul, alte autorităţi şi instituţii interesate, despre nivelul calităţii aerului

17. O staţie de măsurare este compusa din următoarele echipamente: Set de monitoare pentru analiza de CO, NOx, O 3 ,S O 2 , BTX, PM10 Prelevatoare pentru plumb sau alţi compuşi Staţie meteo Sistem de colectare date Sistem pneumatic Sistem electric Sistem de aer condiţionat

18. Monitorizarea calităţii aerului în municipiul Suceava în perioada 1999 – 2011 şi poziţionarea staţiilor de monitorizare faţă de principalele societăţi poluatoare din Suceava este prezentată în figura de mai jos.

19. LEGENDA STATII MONITORIZARE AER - Staţie SV - 1 - Statie SV - 2

20. 4. Analiza poluanţilor produşi de trafic ce determină dezechilibre în mediu- date din perioada ianuarie-aprilie 2011

21. Prin trafic se înţelege totalitatea mijloacelor de transport împreuna cu încărcătura lor, considerate, fie ca unitate, fie în totalitate, când se utilizează orice drum pentru a efectua un transport sau o călătorie, inclusiv pietonii. Transporturile rutiere auto , sunt sursele deosebit de importante, care reprezintă pe plan mondial 60 % din totalul emisiilor poluante ale aerului, iar în unele zone acestea reprezintă 90 % din totalul noxelor emise în atmosferă

22. Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă 2 particularităţi şi anume: eliminarea noxelor se face foarte aproape de sol, fapt ce duce la realizarea unor concentraţii ridicate în această zonă; emisiile de noxe se fac pe întreaga suprafaţă a zonei şi sunt greu de monitorizat. Substanţele emise de traficul rutier sunt foarte numeroase, dintre acestea pot fi enumerate: monoxidul de carbon, oxizi de azot, plumb, aldehide, substanţe organice cancerigene (dioxina, benzopiren), dioxidul de carbon

23. Volumul, natura şi concentraţiile poluanţilor emişi de transporturile auto depind de tipul autovehiculului, natura combustibilului şi de condiţiile tehnice de funcţionare. Astfel, prin arderea unui litru de benzină se elimină 275 g monoxid de carbon, 13,5 g oxizi de azot, 24 g hidrocarburi aromatice cu efect cancerigen, 1,5 g suspensii. Dacă benzina conţine tetraetil de plumb, atunci se degajă cantităţi însemnate de plumb. Motoarele în 2 timpi sunt cele mai poluante.

24. Substanţele emise din traficul rutier sunt : monoxidul de carbon, oxizi de azot, plumb, aldehide, substanţe organice cancerigene (dioxina, benzopiren), dioxidul de carbon .

25. Principalele substante ce sunt analizate în staţiile APM, ce pot indica gradul de poluare datorat traficului sunt: Benzen C6H6 PM(10) Plumb Monoxid de carbon Ozon

26. Vehiculele cu motor constituie o categorie de surse care se aseamănă cu combust i ile industriale, dând naştere la aceleaşi categorii de poluanţi; la acestea se însumează însă şi altele, şi în special plumbul„ adăugat benzinei sub formă de tetraetil de plumb (pentru imbunătăţirea combustiei interne). În special automobilele, care au crescut în număr impresionant de la an la an, au devenit astăzi o importantă sursă de poluare chiar primordială, in multe părţi ale lumii. Poluanţii emişi de mijioacele de transport diferă după tipul motorului.

27. Motorul bazat pe explozie internă, ca motorul automobilelor emite prin gazele de eşapament, oxid de carbon (4-10 %), hidrocarburi nearse (0,5-4 0/o, aldehide (0,003-0,004%), oxizi de azot (0,06-0,30%), bioxid de sulf (0,006-0,008%). Motoarele Diesel produc o poluare mai redusă care, în condiţii bune de funcţionare, se reduce în medie la următoarele valori: 0,1% oxid de carbon, 0,04% oxizi de azot, 0,02% bioxid de sulf, 0,02% hidrocarburi, la care se adaugă particuie de funingine şi cărbune nears.

28. Compoziţia toxică a gazelor de eşapament depinde de modul de funcţionare a autovehiculelor. Astfel aceste gaze conţin oxid de carbon în procente de 6,9 % la viteze reduse, de 2,9 % la viteze accelerate de 2,60 % la mersul normal şi de 3,9 % la frânarea automobilului in schimb, oxizii de azot se elimină în cantitate mai mare la viteze accelerate şi normale, şi anume 10% şi respectiv 650 părţi/milion, în timp ce la mersul încet cantitatea lor este de 30 părţi/milion, iar la frânarea automobilului numai de 20 părţi/million. Hidrocarburile cu proprietăţi cancerigene, între care şi 3,4 benzpirenul, se găsesc în gazele de eşapament în proporţie de 0,53% la mersul încet şi de 0,10°/0 la viteze normale.

29. Poluarea produsă de autovehicule depinde şi de traficul stradal, ea fiind mai intensă la aglomerările din intersecţii, tunele, pasaje, unde oxidul de carbon, spre exemplu, atinge frecvent valori de 100-200 miligrame/metru cub de aer. În general vara, când circulaţia auto este intensă, creşte şi poluarea pe străzile oraşelor, dar uneori iarna, calmul atmosferei, inversia termică si umiditatea crescută favorizează o poluare foarte intensă în oraşe. În timpul orelor de dimineaţă şi de după amiază, când se aglomerează pe străzi maşinile care transportă oamenii la şi de la locul de muncă, poluarea atmosferei străzilor atinge valori de vârf.

30. Pentru copii poluarea produsă de mijloacele de transport este dintre cele mai periculoasă, deoarece ei circulă mult pe străzi şi acest tip de poluare atinge o concentraţie maximă la o înălţime redusă faţă de sol, corespunzătoare aproximativ nivelului ţevilor de eşapament, ceea ce afectează îndeosebi zona de respiraţie a copiilor mici .

31. Agent poluant Sursa de poluare Efecte asupra sănatăţii omului Benzen Autovehicule rutiere Afecţiuni maligne Afecţiuni ale sistemului nervos central Pulberi metalice grele (arsen, cadmiu, nichel, mercur) Autovehicule rutiere Afecţiuni maligne Probleme digestive Afecţiuni ale sistemului nervos Dioxid de azot (NO 2 ) Autovehicule rutiere Afecţiuni respiratorii Cauzează leziuni pulmonare Ozon (O 3 ) Transformarea în prezenţa atmosferei şi luminii solare a oxizilor de azot şi compuşilor organici din procesul de ardere al autovehiculelor Afecţiuni respiratorii Reduce funcţiile pulmonare Înrăutăţeşte astmul Iritaţii oculare şi nazale Reducerea generală a rezistenţei la infecţii

32. Aşadar, măsurătorile ce pot indica un prag ridicat al poluării pot indica acum, odată cu obligativitatea recoltării datelor, un nivel ridicat al noxelor, multe din aceste noxe datorându-se numărului mare de autoturisme.

33. Analizând evoluţia principalilor poluanţi determinaţi de trafic, la staţia Suceava-Liceul Mihai Eminescu- în perioada ianuarie-aprilie 2011, au rezultat graficele de mai jos: Grafic BTX

34. Grafic NO

35. Grafic O3

37. Măsuri: fluidizarea traficului prin crearea unei centuri de ocolire; îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto şi întreţinerea corespunzătoare a acestora; evaluarea şi gestionarea integrată a calităţii aerului; implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanţi proveniţi din instalaţiile mari de ardere, a emisiilor de COV-uri proveniţi din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii şi a celor rezultaţi din depozitarea, încărcarea/descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la st.de benzină şi a subst.care distrug statul de ozon.

38. CONCLUZII Municipiul Suceava reprezintă o zonă critică sub aspectul poluării aerului cu pulberi în suspensie PM10, având drept cauze: traficul rutier tot mai intens, inclusiv cel naţional şi european, care tranzitează prin municipiul Suceava. insuficienţa şi distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi. condiţiile meteo- lipsa precipitaţiilor pe perioade lungi de timp.

39. Din evoluţia concentraţiilor medii anuale a celorlalţi indicatori monitorizaţi în staţiile de supraveghere din Municipiul Suceava, se constată o îmbunătăţire a calitaţii atmosferei în anul 20 1 1 faţă de anul 20 10 , astfel: determinările zilnice la indicatorul SO2 au indicat absenţa poluării cu acest poluant al atmosferei, înregistrându-se valori mult mai mici decât limitele admise pentru acest indicator atât pentru concentraţii medii anuale cât şi pentru concentraţii medii zilnice.

40. la indicatorul NO2 toate valorile, atât medii zilnice cât şi medii anuale, se încadrează sub limitele stabilite în România prin STAS 12574/1987 cât şi prin Ord. 592/2002. Măsurătorile efectuate cu analizatoarele automate la staţiile fixe pe anul 20 11 pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, manoxid de carbon, indică o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava ridicate valori ale ozonului s-au înregistrat perioadele cu temperaturi crescute şi durată mai mare de iluminare diurnă, factori care favorizează reacţiile fotochimice de formare a ozonului.

41. La nivelul municipiului Suceava, se impun acţiuni strategice privind protecţia atmosferei şi anume: impunerea de condiţii prin legislaţia de mediu în vederea scăderii principalelor emisii de poluanţi ( pulberi, substanţe organice volatile, ozon); stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul care să permită prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic.

42. Bibliografie S. Manescu, M. Cucu, Mona Diaconescu - Chimia sanitara a mediului -pg. 177-178-179- Ed. Medicala, Bucuresti, 1994 Elena Barnea- Efectele poluarii atmosferei asupra aparatului respirator la copii- pg. 85-86-87- Ed. Medicala, Bucuresti, 1978 Mioara Surpateanu- Chimia mediului- pg. 38-39- Ed. Universitatea tehnica “Gh. Asachi”, Facultatea de Chimie Industrială, Iasi, 1999 Sanda Visan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi- Mediu Inconjurător. Poluare si protectie, pg. 74- 75-76-, Ed. Economică, Bucuresti, 2000 Valeria Ditoiu, Nina Holban – Modificari antropice ale mediului-pg. 91-141, Ed Orizonturi Universitare, Timisoara, 2005