SlideShare a Scribd company logo
PoluareaPoluarea
aerului, aPei,aerului, aPei,
soluluisolului
Prof. Pungă Carmen ElviraProf. Pungă Carmen Elvira
coala GimnazialaȘcoala GimnazialaȘ ”Sf. Dumitru“ C”Sf. Dumitru“ Craiovaraiova
IntroducereIntroducere
Prin HG 645/2005 s-a adoptat, in iulie 2005, prima Strategie Nationala privind
Schimbarile Climatice. Cu ajutorul acestei strategii, Romania face primii pasi in
directia unui efort national concentrat si coordonat pentru implementarea politicilor
din acest domeniu in perioada 2005-2007, in vederea limitarii emisiilor de gaze cu
efect de sera si a pregatirii masurilor de adaptare la efectele posibile ale schimbarilor
climatice. Politicile si masurile privind reducerea de gaze cu efect de sera fac referire
la :
 intensificarea participarii Romaniei la Programul „Energie inteligenta pentru Europa
 promovarea productiei de energie din surse regenerabile
 promovarea eficientei energetice la utilizatorii finali de energie
 gestionarea emisiilor cu efect de sera provenite din transporturi
 promovarea recuperarii energiei prin inchiderea depozitelor de deseuri
 introducerea sistemelor de utilizare integrata a terenurilor
Se stie ca exista mai multe tipuri de poluare a apei:
 poluare industriala;
 poluare agricola;
 poluare cu deseuri solide;
 poluarea termica;
 poluarea apei este si cea casnica;
Poluarea aerului poate fi cauzata atat de poluantii gazosi, cat si de poluantii
solizi;
Solul este poluat cu deseuri industriale si menajere, precum si cu pesticide
si ingrasaminte chimice; este locul de intalnire al poluanţilor.
POLUAREAPOLUAREA
Poluarea mediului a devenit în ultima perioadă o problemă globală
a omenirii. Cataclismele naturale, accidentele ecologice,
urbanizarea excesivă, dar mai ales industrializarea intensivă au dus
la degradarea îngrijorătoare a mediului.
Poluarea solului, a apei şi aerului au efecte devastatoare asupra
faunei şi florei şi în final asupra omului. În acest context toate ţările
fac eforturi intense în vederea limitării şi diminuării poluării.
• Prin poluare se înţelege acţiunea de introducere în resursele naturale, ca
urmare a activităţii social-economice sau în mod natural, a unor substanţe
sau forme de energie care prin concentraţia şi caracterul lor modifică
proprietăţile şi caracteristicile resurselor, astfel încât acestea devin
supărătoare pentru simţurile omului sau improprii oricărei alte utilizări
ulterioare.
• În funcţie de perioada de timp cât acţionează agentul impurificator poluarea
poate fi:
– permanentă sau sistemică;
– periodică;
– accidentală.
Poluare artificială: Iniţial produsele poluante erau de natură organică şi uşor
biodegradate de bacterii şi ciuperci.
• Datorită dezvoltării industriale şi exploziei demografice au apărut deşeuri
nebiodegradabile, pentru care nu există în natură enzime capabile să le
descompună.
• Poluarea artificială este de natură: fizică (sonoră, radioactivă, termică),
chimică, biologică (agenţi patogeni precum virusuri, bacterii, fungi). '
Poluare naturală: Ea are importanţă secundară în condiţiile în care aportul
antropic de poluanţi devine tot mai grav:
- erupţiile vulcanice elimină gaze, vapori, particule solide, care sunt
transportate pe distanţe mari de vânt şi curenţi de aer;
- eroziunea solului, eoliană sau cauzată de ploi, este cu atât mai intensă
cu cât solul este lipsit de vegetaţie, în pantă sau într-o zonă cu reţea
hidrografică bogată;
- reziduurile vegetale şi animale degajă în urma descompunerii o serie
de substanţe gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli
naturali care pot influenţa negativ sănătatea populaţiei umane.
POLUAREA AERULUI
• Poluarea atmosferică implică emanarea în atmosferă de substanţe
dăunătoare organismelor vii.
• Poluanţi precum oxizii de sulf şi azot, cloro-fluoro-carburile, dioxidul de
carbon, monoxidul de carbon şi funinginea (cărbunele), sunt pricipalii agenţi de
poluare atmosferică.
• Poluarea atmosferică poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice şi
terestre, dacă poluanţii se dizolvă în apă sau precipită fiind antrenaţi de picăturile
de ploaie. În fiecare an, dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de
materiale poluante.
• Poluarea aerului a cunoscut o mare amploare o dată cu creşterea
producţiei industriale, intensificarea circulaţiei rutiere, incinerarea
deşeurilor menajere.
– Poluanţii primari sunt acei poluanţi atmosferici emanaţi direct în atmosferă,
de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf şi oxizii de azot.
– Poluanţii secundari sunt produşi prin reacţii între poluanţii primari. De
exemplu, ozonul se formează deasupra arealelor urbane prin reacţii între
poluanţii primari şi componenţii normali ai atmosferei.
POLUAREA AERULUI
• Monoxidul de carbon şi oxizii de azot sunt principalii poluanţi emişi la
arderea combustibililor.
• Funinginea şi dioxidul de sulf sunt poluanţii primari produşi în principal prin
arderile de combustibili fosili, precum petrolul şi cărbunele, în centralele
energetice. În fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intră în
compoziţia atmosferei prin aceste procese. Poluanţii au tendinţa de a se găsi
numai în anumite zone.
• O parte semnificativă a industriei şi a transporturilor se bazează pe
combustibili fosili. Pe măsură ce aceşti combustibili sunt consumaţi, în
atmosferă sunt eliminate particule poluante. Cu toate că un mare număr de
astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferică, cele mai multe dintre ele
conţin carbon, sulf şi azot.
• Combustia cărbunelui, a petrolului şi a benzinei este răspunzătoare pentru
majoritatea poluanţilor atmosferici. Mai mult de 80% din dioxidul de sulf şi 50%
din oxizii de azot sunt produşi de combustibilii fosili utilizaţi în centrale electrice,
boilere şi furnale industriale; 80% din monoxidul de carbon şi 40% din oxizii de
azot şi hidrocarburi rezultă din arderea gazului şi a combustibililor diesel.
POLUAREA AERULUI
•Alte materiale poluante pot avea ca sursă industria metalelor (fier, zinc,
plumb, cupru), rafinăriile petrolifere, uzinele de ciment şi cele în care se
obţine acidul azotic şi acidul sulfuric. Aceşti compuşi interacţionează între ei,
dar şi cu razele ultraviolete din radiaţia solară cu intensităţi periculoase.
•Smogul se formează în areale urbane, în acele locuri în care există un mare
număr de automobile, când dioxidul de azot este descompus de razele solare,
eliberându-se ozon, aldehide şi cetone. Smogul poate cauza severe probleme
medicale.
•Când dioxidul de sulf şi oxidul azotos se transformă în acid sulfuric şi acid
azotic în atmosferă, aceste substanţe precipită sub formă de ploaie, aşa-
numita ploaie acidă. Ploaia acidă este o gravă problemă globală, pentru că
foarte puţine specii sunt capabile să supravieţuiască în asemenea condiţii.
Astfel de ploi, înregistrate în anii '80 au avut efecte dramatice asupra pădurilor
din Europa Occidentală (în Elveţia 1/3 din păduri au fost afectate, iar în
Olanda 40%).
POLUAREA AERULUI
• În natură energia există sub diferite forme: mecanică, termică, chimică,
electrică, nucleară.
• Necesitatea acoperirii consumului de energie în continuă creştere
determină o preocupare permanentă pentru descoperirea de noi surse de
energie, de identificare a modalităţilor pentru protejarea surselor
neregenerabile, a resurselor naturale şi de control al emisiilor de CO2.
• Cărbunele, petrolul şi gazele naturale reprezintă surse de energie
neregenerabile sau convenţionale.
• Creşterea pe scară mondială a consumului de petrol şi cărbune încă
din anii ’40 au condus la creşteri substanţiale ale emisiilor de dioxid de
carbon. Efectul de seră ce rezultă din această creştere a CO2 permite
energiei solare să pătrundă în atmosferă, reducând astfel reemisia de
raze infraroşii de la nivelul Pământului.
• Efectul de seră influenţează tendinţa de încălzire a atmosferei,
afectând climatul global; datorită acestui fapt calota glaciară de la poli s-ar
putea topi parţial.
• Efectele poluării energetice s-au facut simţite datorită creşterii sporite a
producţiei şi consumului de energie, urmate totdeauna de efecte adverse
asupra mediului şi sănatăţii umane.
Poluarea aerului, apei, solului
Poluarea aerului, apei, solului
POLUAREA AERULUI
•Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are multe surse:
– industria metalurgică extractivă şi prelucrătoare (care eliberează în
atmosferă cele mai însemnate cantităţi de pulberi),
– centralele termice pe combustibili solizi,
– fabricile de ciment,
– transporturile rutiere,
– haldele şi depozitele de steril etc.
•Natura acestor pulberi este foarte diversificată. Ele conţin oxizi de fier, în
cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, metale grele (plumb,
cadmiu, mangan, crom) în cazul întreprinderilor de metale neferoase, sau
alte noxe.
•Deşi faţă de anii precedenţi se remarcă reducerea concentraţiei de metale
grele din sol, acestea se regăsesc încă în concentraţii peste limita pragului
de alertă. Trebuie remarcată şi reducerea arealului de maximă poluare şi a
celui de poluare medie.
•Natura complexă a emisiilor şi acţiunea sinergică a poluanţilor afectează
activitatea microbiologică, fapt ce duce la încetinirea până la dispariţie a
proceselor de humificare.
POLUAREA AERULUI
•Coşurile de fum înalte pe care le folosesc industriile nu îndepărtează substanţele
poluante, ci doar le propulsează în straturile înalte ale atmosferei, reducând concentraţia
agenţilor poluanţi în arealul respectiv.
•Poluanţii sunt însă transportaţi la mari distanţe de locul emisiei şi pot
produce efecte adverse în alte areale.
•Emisiile de sulf şi de azot din America Centrală cauzează ploi acide în statele New York,
New England şi în estul Canadei. Efecte similare au fost semnalate şi în Europa.
•Nivelul pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone au fost dramatic deteriorate
de această ploaie acidă, astfel că întreaga populaţie de peşte din lacurile respective a
fost distrusă.
•Emisiile de dioxid de sulf şi reacţiile de formare a acidului sulfuric pot determina
degradarea stâncilor şi a rocilor la mari distanţe de sursa de poluare.
POLUAREA AERULUI
•Cele mai eficiente strategii de control a poluării atmosferice implică metode ce reduc,
colectează, captează sau reţin poluanţii înainte ca ei să intre în atmosferă.
•Din punct de vedere ecologic, strategia preferată este reducerea emisiilor poluante
printr-o mărire a randamentului energetic şi prin măsuri de conservare, precum şi
arderea unor cantităţi mai mici de combustibil.
•De asemenea, dacă oamenii ar folosi transportul în comun în locul autovehiculelor
personale, acest lucru ar determina îmbunătăţirea calităţii aerului urban.
•Poluanţii potenţiali pot exista în materialele ce intră în procese chimice sau în
procese de combustie (de exemplu plumbul din benzină). Metodele de control al
poluării atmosferice includ îndepărtarea materialelor poluante direct din produsul brut
(înainte ca acesta să fie folosit), sau imediat după ce s-a format.
•De asemenea, metodele includ şi modificarea proceselor chimice ce duc la obţinerea
produsului finit, astfel încât produşii poluanţi să nu se formeze sau să se formeze în
cantităţi scăzute.
•Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosiţi la automobile este
posibilă prin realizarea unei combustii cât mai complete a carburantului sau prin
recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator şi motor.
•De asemenea, reducerea emisiilor poate avea loc prin descompunerea gazelor
rezultate în compuşi nepoluanţi sau puţin poluanţi cu ajutorul proceselor catalitice.
•Poluanţii industriali pot fi la rândul lor captaţi în filtre, precipitatori electrostatici etc.
POLUAREA AERULUI
POLUAREA AERULUI
Singapore_ Downtown Core
Smog in Beijing
Smog in Shanghai
Smog in Delhi, India.
Smog in New York
Smog in California _ Golden Gate Bridge
Smogul in Los Angeles
POLUAREA APEI
• Apa este una din resursele naturale cele mai afectate de poluare. Ca urmare,
modificarea calităţilor ei afectează întreg ecosistemul, pe suprafeţe mari, datorită
apelor curgătoare şi infiltraţiilor. În funcţie de concentraţia şi compoziţia apei se
disting următoarele stadii ale procesului de poluare:
– impurificare: impurităţile reduc capacitatea de utilizare a apei;
– murdărire: impurităţile modifică compoziţia şi aspectul fizic al apei;
– degradare: poluare gravă care compromite viaţa;
– otrăvire: poluare gravă cu substanţe toxice.
Gradul de poluare este dependent de:
• gradul de diluţie a poluantului (raportul poluant-receptor);
• structura evacuatorului şi modul de dispersare (evacuare concentrată sau difuză);
• tipul receptorului (emisarul este apă curgătoare în regim torenţial sau lent-fluvial,
lac natural sau artificial);
• condiţiile spaţiale şi temporale ale difuziei şi dispersiei poluantului în efluent;
• compoziţia şi concentraţia receptorului;
• compoziţia şi concentraţia efluentului poluant;
• persistenţa, stabilitatea chimică în timp a poluantului
POLUAREA APEI
Efectele negative ale poluării:
• distrugerea unor resurse de apă prin poluare;
• reducerea conţinutului de oxigen în apă şi implicit distrugerea florei şi
faunei acvatice;
• formarea peliculelor de hidrocarburi care împiedică aerarea;
• substanţele chimice oxidante şi substanţele organice consumă oxigenul
din apă;
• suspensiile (ex. praful de cărbune) colmatează malurile şi împiedică
autopurificarea;
• celuloza sulfit (de la fabricile de celuloză) în contact cu sărurile de fier
(existente în apele noastre) dau o coloraţie de cerneală şi formează colonii de
ciuperci care înfundă filtrele;
• dezvoltarea microbilor şi agenţilor patogeni în apele cu conţinut mare de
proteine şi grăsimi (abatoare, lăptării, tăbăcarii);
• depuneri de săruri pe conducte şi în cazane (conduc la colmatări şi
explozii).
POLUAREA APEI
In funcţie de modul cum se produce, poluarea poate fi:
• poluare naturală:încărcarea apelor de suprafaţă cu suspensii
minerale sau organice, independent de activitatea social-economică a
omului;
• poluare urbană: rezultat al activităţii oamenilor pe teritoriile
concentrărilor urbane;
• poluare industrială: ape industriale uzate
• poluare agricolă: ape de la complexe zootehnice sau provenite
de la solurile tratate cu ierbicide, fungicide,
îngrăşăminte;
• poluare termică : datorită căldurii reziduale din apele deversate
de centralele termice;
• poluare radioactivă:
• – surse controlate (uzine de combustibil nuclear, centrale nucleare);
• – surse necontrolate (accidente nucleare).
POLUAREA APEI
Ciclul hidrologic cu unele aspecte
induse de stresul uman
Circuitul apei in natură
Circuitul poluării şi poluarea remanentă
PLOILE ACIDE
Dunarea poluata cu petrol
Poluare cu petrol a litoralului la Mangalia
POLUAREA APEI
POLUAREA APEI
POLUAREA APEI
POLUAREA SOLULUI
• Caracteristicile solului determină direct productivitatea agricolă.
Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului şi la
acumularea în sol şi în apa freatică a unor substanţe minerale (de exemplu nitriţi,
care au efect methemoglobinizant pentru om şi animale şi distrug bacteriile
fixatoare de azot atmosferic).
• Pesticidele, nebiodegradabile în majoritatea lor, se concentrează de-a lungul
lanţurilor trofice, fiind toxice pentru plante şi animale. De asemenea, dăunătorii
devin rezistenţi la pesticide, fiind necesară crearea de substanţe de sinteză noi,
mai eficiente, dar care au dezavantajul că sunt mai toxice pentru mediu.
• O soluţie alternativă pentru reducerea poluării solului este combaterea
biologică a dăunătorilor.
• Datorită poluării cu pesticide peste 300 de milioane de hectare se găsesc într-
un nivel înalt de degradare, astfel încât se consideră că fenomenul este
ireversibil.
POLUAREA SOLULUI
• Acidificarea este procesul prin care suprafaţa pământului este "sărăcită" în
baze şi suferă continuu o creştere a acidităţii; acest proces duce la degradarea
solului şi a apelor, precum şi la deteriorarea ecosistemelor aferente.
• Principalele surse de acidificare sunt emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot
şi amoniac provenite din depozitele de minereuri, de la
spălarea combustibililor solizi, reacţiile chimice şi transportul.
• Prognozele arată că acidificarea solului produce importante daune, în special
asupra agriculturii.
• Există metode de combatere a efectelor acesteia, dar costurile sunt foarte
ridicate.
• Statisticile indică o degradare globală de 2000 milioane de hectare de
pământ, adică o suprafaţă echivalentă cu o treime din suprafaţa agricolă globală
şi suprafaţa ocupată de pădure.
POLUAREA SOLULUI
•Producţia de energie (incluzând biomasa şi biogazul) nu este o cauză majoră a
degradării solului; dimpotrivă, aceasta poate juca un rol pozitiv în stoparea
fenomenului. De exemplu, introducerea unui sistem modern de producere a
energiei pe bază de biomasă ar fi profitabilă pentru restaurarea unor zone cu
potenţial productiv afectat de degradare şi ar transforma aceste zone în aşa-
numite "ferme energetice".
•Schimbările climatice sunt datorate creşterii în atmosferă a concentraţiilor de
gaze cu efect de seră, datorate dezvoltării industriale globale; acestea se
reflectă asupra balanţei energetice a pământului în general.
•Contribuţia cea mai însemnată la producerea schimbărilor climatice o are
sectorul energetic. În mod curent sistemul energetic este bazat pe arderea
combustibilor solizi, care însumează aproximativ 76% din energia primară a
lumii. Arderea combustibililor solizi produce trei sferturi din emisiile anuale de
dioxid de carbon.
POLUAREA SOLULUI
POLUAREA SOLULUI
POLUAREA SOLULUI
Padure afectata de ploi acide
Formarea ploilor acide
POLUAREA
POLUAREA
Poluarea
Poluarea aerului, apei, solului
ConcluziiConcluzii
De-a lungul secolelor, Pamantul a fost profund modificat de activitatile
oamenilor. Constienti de pericolul care ameninta viitorul, oamenii se
straduiesc astazi sa protejeze si sa conserve planeta.
Timp de secole, oamenii au crezut ca rezervele Pamantului sunt
inepuizabile. Astazi, procesele de degradare s-au accelarat si, imgrijorati,
oamenii de stiinta au lansat semnale de alarma. Guvernele si organizatiile
internationale au devenit constiente de pericolele care ameninta mediul si
au stabilit masuri pentru a ocroti viitorul Pamantului.
Ştim că poluarea provoacă handicap nu numai fizic, ci şi psihologic şi tulburări
comportamentale în oameni.
Următoarele efecte de poluare asupra oamenilor au fost raportate:
• iritaţii ale ochilor, nasului, gurii şi gâtului;
• astm, atacuri;
• simptome respiratorii, cum ar fi tuse şi respiraţie şuierătoare;
• creşterea numarului de boli respiratorii cum ar fi bronşita;
• dureri de cap şi ameţeli;
• perturbare a sistemelor endocrine, de reproducere şi imunitar;
• tulburari neuro-comportamentale;
• probleme cardiovasculare;
• moartea prematură
• Efectelor poluării apei :
• - boli cauzate de apele potabile poluate:
• * Febră tifoidă;
• * Amoebiasis;
• * Giardiaza;
• * Ascariasis;
• * Hookworm.
•
• -bolile cauzate de apele de suprafata si plajele poluate:
• * Erupţii cutanate, dureri de urechi, ochi de culoare roz;
• * Infecţii respiratorii;
• * Hepatită, encefalită, gastroenterită, diaree, vărsături şi dureri de stomac.

More Related Content

What's hot

Efectele fumatului Prezentare Powerpoint
Efectele fumatului Prezentare PowerpointEfectele fumatului Prezentare Powerpoint
Efectele fumatului Prezentare Powerpoint
Dombici Serban
 
Distrugerea Vietii Prin Poluarea
Distrugerea Vietii Prin PoluareaDistrugerea Vietii Prin Poluarea
Distrugerea Vietii Prin Poluarea
Angesha
 
factorii de poluare
factorii de poluarefactorii de poluare
factorii de poluare
irinush
 
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptxPOLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
VictoriaPancenco
 
Protejarea mediului înconjurator
Protejarea mediului înconjurator Protejarea mediului înconjurator
Protejarea mediului înconjurator
TiuAni
 
Copii,salvati planeta!
Copii,salvati planeta!Copii,salvati planeta!
Copii,salvati planeta!
Cata Catalin
 
Circuitul apei in natura
Circuitul apei in naturaCircuitul apei in natura
Circuitul apei in natura
monicampan2015
 
Sănătatea mediului
Sănătatea mediuluiSănătatea mediului
Sănătatea mediului
stefanmoraru
 
Poluarea
PoluareaPoluarea
Schimbari Climatice
Schimbari ClimaticeSchimbari Climatice
Schimbari Climatice
L M
 
Respiratia la plante
Respiratia la planteRespiratia la plante
Respiratia la plante
Nicol Statescu
 
Poluarea 2
Poluarea 2Poluarea 2
Poluarea 2
scmargineni
 
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidianaRolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Robert XD
 
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjuratorImpactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Costas Cristu
 
protectia mediului
protectia mediuluiprotectia mediului
protectia mediului
Dragos Cioaca
 

What's hot (20)

Omul si mediul
Omul si mediulOmul si mediul
Omul si mediul
 
Poluarea
PoluareaPoluarea
Poluarea
 
Efectele fumatului Prezentare Powerpoint
Efectele fumatului Prezentare PowerpointEfectele fumatului Prezentare Powerpoint
Efectele fumatului Prezentare Powerpoint
 
Distrugerea Vietii Prin Poluarea
Distrugerea Vietii Prin PoluareaDistrugerea Vietii Prin Poluarea
Distrugerea Vietii Prin Poluarea
 
factorii de poluare
factorii de poluarefactorii de poluare
factorii de poluare
 
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptxPOLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
POLUAREA MEDIULUI PREZENTARE PT ELEVI.pptx
 
Protejarea mediului înconjurator
Protejarea mediului înconjurator Protejarea mediului înconjurator
Protejarea mediului înconjurator
 
Copii,salvati planeta!
Copii,salvati planeta!Copii,salvati planeta!
Copii,salvati planeta!
 
Circuitul apei in natura
Circuitul apei in naturaCircuitul apei in natura
Circuitul apei in natura
 
Sănătatea mediului
Sănătatea mediuluiSănătatea mediului
Sănătatea mediului
 
Poluarea
PoluareaPoluarea
Poluarea
 
Schimbari Climatice
Schimbari ClimaticeSchimbari Climatice
Schimbari Climatice
 
Avalanse
AvalanseAvalanse
Avalanse
 
Respiratia la plante
Respiratia la planteRespiratia la plante
Respiratia la plante
 
Parameciul
ParameciulParameciul
Parameciul
 
Poluarea 2
Poluarea 2Poluarea 2
Poluarea 2
 
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidianaRolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
 
Poluarea
PoluareaPoluarea
Poluarea
 
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjuratorImpactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
 
protectia mediului
protectia mediuluiprotectia mediului
protectia mediului
 

Similar to Poluarea aerului, apei, solului

Poluarea_aerului.pptndnsnnbnzmsnsbxnsmmsnzn
Poluarea_aerului.pptndnsnnbnzmsnsbxnsmmsnznPoluarea_aerului.pptndnsnnbnzmsnsbxnsmmsnzn
Poluarea_aerului.pptndnsnnbnzmsnsbxnsmmsnzn
BogdanBloiu
 
Hazarde antropogene palamariu-mocanu-pentiuc.ppt
Hazarde antropogene palamariu-mocanu-pentiuc.pptHazarde antropogene palamariu-mocanu-pentiuc.ppt
Hazarde antropogene palamariu-mocanu-pentiuc.ppt
ssuserd657b3
 
teza-chimie-poluareaaerului-130218042110-phpapp02.pdf
teza-chimie-poluareaaerului-130218042110-phpapp02.pdfteza-chimie-poluareaaerului-130218042110-phpapp02.pdf
teza-chimie-poluareaaerului-130218042110-phpapp02.pdf
CresaLuncaCetatuii
 
Omul si mediul 1
Omul si mediul 1Omul si mediul 1
Omul si mediul 1
Cornelia76
 
Poluarea Mediului îNconjurăTor
Poluarea Mediului îNconjurăTorPoluarea Mediului îNconjurăTor
Poluarea Mediului îNconjurăTor
Education, High school
 
Proiect tic a_2b_florea_dumitru
Proiect tic a_2b_florea_dumitruProiect tic a_2b_florea_dumitru
Proiect tic a_2b_florea_dumitru
Florea Gabriela
 
Mediu sanatos
Mediu sanatosMediu sanatos
Mediu sanatos
Dia Diana
 
Degradarea mediului natural. Masuri de protectie (BOREA)
Degradarea mediului natural. Masuri de protectie (BOREA)Degradarea mediului natural. Masuri de protectie (BOREA)
Degradarea mediului natural. Masuri de protectie (BOREA)
Cojocari Boris
 
Factori de poluare in orasul Roman
Factori de poluare in orasul RomanFactori de poluare in orasul Roman
Factori de poluare in orasul Roman
Dia Diana
 
Cum poti sa fii responsabil ca tanar in problemele de mediu
Cum poti sa fii responsabil ca tanar in problemele de mediuCum poti sa fii responsabil ca tanar in problemele de mediu
Cum poti sa fii responsabil ca tanar in problemele de mediu
ViitorPlus - asociatia pentru dezvoltare durabila
 
poluare proiect bio.pptx
poluare proiect bio.pptxpoluare proiect bio.pptx
poluare proiect bio.pptx
Georgiana291967
 
Polution made by a 7th grade for people to learn some things about polution...
Polution made by a 7th grade for people to learn some things about polution...Polution made by a 7th grade for people to learn some things about polution...
Polution made by a 7th grade for people to learn some things about polution...
MariaRistoae
 
Poluarea
PoluareaPoluarea
Poluarea
Rodica B
 
poluarea_aerului..pptx
poluarea_aerului..pptxpoluarea_aerului..pptx
poluarea_aerului..pptx
Cristina Tudor
 
6_poluarea.pptx
6_poluarea.pptx6_poluarea.pptx
6_poluarea.pptx
CresaLuncaCetatuii
 
Poluarea mediului
Poluarea mediuluiPoluarea mediului
Poluarea mediului
adrianagabriela1999
 
Chimie penciu
Chimie penciuChimie penciu
Chimie penciu
Avram Nelu
 

Similar to Poluarea aerului, apei, solului (20)

Poluarea_aerului.pptndnsnnbnzmsnsbxnsmmsnzn
Poluarea_aerului.pptndnsnnbnzmsnsbxnsmmsnznPoluarea_aerului.pptndnsnnbnzmsnsbxnsmmsnzn
Poluarea_aerului.pptndnsnnbnzmsnsbxnsmmsnzn
 
Hazarde antropogene palamariu-mocanu-pentiuc.ppt
Hazarde antropogene palamariu-mocanu-pentiuc.pptHazarde antropogene palamariu-mocanu-pentiuc.ppt
Hazarde antropogene palamariu-mocanu-pentiuc.ppt
 
teza-chimie-poluareaaerului-130218042110-phpapp02.pdf
teza-chimie-poluareaaerului-130218042110-phpapp02.pdfteza-chimie-poluareaaerului-130218042110-phpapp02.pdf
teza-chimie-poluareaaerului-130218042110-phpapp02.pdf
 
Omul si mediul 1
Omul si mediul 1Omul si mediul 1
Omul si mediul 1
 
Poluarea Mediului îNconjurăTor
Poluarea Mediului îNconjurăTorPoluarea Mediului îNconjurăTor
Poluarea Mediului îNconjurăTor
 
Metale prof (2)
Metale prof (2)Metale prof (2)
Metale prof (2)
 
Proiect tic a_2b_florea_dumitru
Proiect tic a_2b_florea_dumitruProiect tic a_2b_florea_dumitru
Proiect tic a_2b_florea_dumitru
 
Metale prof (2)
Metale prof (2)Metale prof (2)
Metale prof (2)
 
Mediu sanatos
Mediu sanatosMediu sanatos
Mediu sanatos
 
Degradarea mediului natural. Masuri de protectie (BOREA)
Degradarea mediului natural. Masuri de protectie (BOREA)Degradarea mediului natural. Masuri de protectie (BOREA)
Degradarea mediului natural. Masuri de protectie (BOREA)
 
Munteanu
MunteanuMunteanu
Munteanu
 
Factori de poluare in orasul Roman
Factori de poluare in orasul RomanFactori de poluare in orasul Roman
Factori de poluare in orasul Roman
 
Cum poti sa fii responsabil ca tanar in problemele de mediu
Cum poti sa fii responsabil ca tanar in problemele de mediuCum poti sa fii responsabil ca tanar in problemele de mediu
Cum poti sa fii responsabil ca tanar in problemele de mediu
 
poluare proiect bio.pptx
poluare proiect bio.pptxpoluare proiect bio.pptx
poluare proiect bio.pptx
 
Polution made by a 7th grade for people to learn some things about polution...
Polution made by a 7th grade for people to learn some things about polution...Polution made by a 7th grade for people to learn some things about polution...
Polution made by a 7th grade for people to learn some things about polution...
 
Poluarea
PoluareaPoluarea
Poluarea
 
poluarea_aerului..pptx
poluarea_aerului..pptxpoluarea_aerului..pptx
poluarea_aerului..pptx
 
6_poluarea.pptx
6_poluarea.pptx6_poluarea.pptx
6_poluarea.pptx
 
Poluarea mediului
Poluarea mediuluiPoluarea mediului
Poluarea mediului
 
Chimie penciu
Chimie penciuChimie penciu
Chimie penciu
 

Poluarea aerului, apei, solului

  • 1. PoluareaPoluarea aerului, aPei,aerului, aPei, soluluisolului Prof. Pungă Carmen ElviraProf. Pungă Carmen Elvira coala GimnazialaȘcoala GimnazialaȘ ”Sf. Dumitru“ C”Sf. Dumitru“ Craiovaraiova
  • 2. IntroducereIntroducere Prin HG 645/2005 s-a adoptat, in iulie 2005, prima Strategie Nationala privind Schimbarile Climatice. Cu ajutorul acestei strategii, Romania face primii pasi in directia unui efort national concentrat si coordonat pentru implementarea politicilor din acest domeniu in perioada 2005-2007, in vederea limitarii emisiilor de gaze cu efect de sera si a pregatirii masurilor de adaptare la efectele posibile ale schimbarilor climatice. Politicile si masurile privind reducerea de gaze cu efect de sera fac referire la :  intensificarea participarii Romaniei la Programul „Energie inteligenta pentru Europa  promovarea productiei de energie din surse regenerabile  promovarea eficientei energetice la utilizatorii finali de energie  gestionarea emisiilor cu efect de sera provenite din transporturi  promovarea recuperarii energiei prin inchiderea depozitelor de deseuri  introducerea sistemelor de utilizare integrata a terenurilor
  • 3. Se stie ca exista mai multe tipuri de poluare a apei:  poluare industriala;  poluare agricola;  poluare cu deseuri solide;  poluarea termica;  poluarea apei este si cea casnica; Poluarea aerului poate fi cauzata atat de poluantii gazosi, cat si de poluantii solizi; Solul este poluat cu deseuri industriale si menajere, precum si cu pesticide si ingrasaminte chimice; este locul de intalnire al poluanţilor.
  • 4. POLUAREAPOLUAREA Poluarea mediului a devenit în ultima perioadă o problemă globală a omenirii. Cataclismele naturale, accidentele ecologice, urbanizarea excesivă, dar mai ales industrializarea intensivă au dus la degradarea îngrijorătoare a mediului. Poluarea solului, a apei şi aerului au efecte devastatoare asupra faunei şi florei şi în final asupra omului. În acest context toate ţările fac eforturi intense în vederea limitării şi diminuării poluării. • Prin poluare se înţelege acţiunea de introducere în resursele naturale, ca urmare a activităţii social-economice sau în mod natural, a unor substanţe sau forme de energie care prin concentraţia şi caracterul lor modifică proprietăţile şi caracteristicile resurselor, astfel încât acestea devin supărătoare pentru simţurile omului sau improprii oricărei alte utilizări ulterioare. • În funcţie de perioada de timp cât acţionează agentul impurificator poluarea poate fi: – permanentă sau sistemică; – periodică; – accidentală.
  • 5. Poluare artificială: Iniţial produsele poluante erau de natură organică şi uşor biodegradate de bacterii şi ciuperci. • Datorită dezvoltării industriale şi exploziei demografice au apărut deşeuri nebiodegradabile, pentru care nu există în natură enzime capabile să le descompună. • Poluarea artificială este de natură: fizică (sonoră, radioactivă, termică), chimică, biologică (agenţi patogeni precum virusuri, bacterii, fungi). ' Poluare naturală: Ea are importanţă secundară în condiţiile în care aportul antropic de poluanţi devine tot mai grav: - erupţiile vulcanice elimină gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe distanţe mari de vânt şi curenţi de aer; - eroziunea solului, eoliană sau cauzată de ploi, este cu atât mai intensă cu cât solul este lipsit de vegetaţie, în pantă sau într-o zonă cu reţea hidrografică bogată; - reziduurile vegetale şi animale degajă în urma descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care pot influenţa negativ sănătatea populaţiei umane.
  • 6. POLUAREA AERULUI • Poluarea atmosferică implică emanarea în atmosferă de substanţe dăunătoare organismelor vii. • Poluanţi precum oxizii de sulf şi azot, cloro-fluoro-carburile, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon şi funinginea (cărbunele), sunt pricipalii agenţi de poluare atmosferică. • Poluarea atmosferică poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice şi terestre, dacă poluanţii se dizolvă în apă sau precipită fiind antrenaţi de picăturile de ploaie. În fiecare an, dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de materiale poluante. • Poluarea aerului a cunoscut o mare amploare o dată cu creşterea producţiei industriale, intensificarea circulaţiei rutiere, incinerarea deşeurilor menajere. – Poluanţii primari sunt acei poluanţi atmosferici emanaţi direct în atmosferă, de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf şi oxizii de azot. – Poluanţii secundari sunt produşi prin reacţii între poluanţii primari. De exemplu, ozonul se formează deasupra arealelor urbane prin reacţii între poluanţii primari şi componenţii normali ai atmosferei.
  • 7. POLUAREA AERULUI • Monoxidul de carbon şi oxizii de azot sunt principalii poluanţi emişi la arderea combustibililor. • Funinginea şi dioxidul de sulf sunt poluanţii primari produşi în principal prin arderile de combustibili fosili, precum petrolul şi cărbunele, în centralele energetice. În fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intră în compoziţia atmosferei prin aceste procese. Poluanţii au tendinţa de a se găsi numai în anumite zone. • O parte semnificativă a industriei şi a transporturilor se bazează pe combustibili fosili. Pe măsură ce aceşti combustibili sunt consumaţi, în atmosferă sunt eliminate particule poluante. Cu toate că un mare număr de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferică, cele mai multe dintre ele conţin carbon, sulf şi azot. • Combustia cărbunelui, a petrolului şi a benzinei este răspunzătoare pentru majoritatea poluanţilor atmosferici. Mai mult de 80% din dioxidul de sulf şi 50% din oxizii de azot sunt produşi de combustibilii fosili utilizaţi în centrale electrice, boilere şi furnale industriale; 80% din monoxidul de carbon şi 40% din oxizii de azot şi hidrocarburi rezultă din arderea gazului şi a combustibililor diesel.
  • 8. POLUAREA AERULUI •Alte materiale poluante pot avea ca sursă industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinăriile petrolifere, uzinele de ciment şi cele în care se obţine acidul azotic şi acidul sulfuric. Aceşti compuşi interacţionează între ei, dar şi cu razele ultraviolete din radiaţia solară cu intensităţi periculoase. •Smogul se formează în areale urbane, în acele locuri în care există un mare număr de automobile, când dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberându-se ozon, aldehide şi cetone. Smogul poate cauza severe probleme medicale. •Când dioxidul de sulf şi oxidul azotos se transformă în acid sulfuric şi acid azotic în atmosferă, aceste substanţe precipită sub formă de ploaie, aşa- numita ploaie acidă. Ploaia acidă este o gravă problemă globală, pentru că foarte puţine specii sunt capabile să supravieţuiască în asemenea condiţii. Astfel de ploi, înregistrate în anii '80 au avut efecte dramatice asupra pădurilor din Europa Occidentală (în Elveţia 1/3 din păduri au fost afectate, iar în Olanda 40%).
  • 9. POLUAREA AERULUI • În natură energia există sub diferite forme: mecanică, termică, chimică, electrică, nucleară. • Necesitatea acoperirii consumului de energie în continuă creştere determină o preocupare permanentă pentru descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalităţilor pentru protejarea surselor neregenerabile, a resurselor naturale şi de control al emisiilor de CO2. • Cărbunele, petrolul şi gazele naturale reprezintă surse de energie neregenerabile sau convenţionale. • Creşterea pe scară mondială a consumului de petrol şi cărbune încă din anii ’40 au condus la creşteri substanţiale ale emisiilor de dioxid de carbon. Efectul de seră ce rezultă din această creştere a CO2 permite energiei solare să pătrundă în atmosferă, reducând astfel reemisia de raze infraroşii de la nivelul Pământului. • Efectul de seră influenţează tendinţa de încălzire a atmosferei, afectând climatul global; datorită acestui fapt calota glaciară de la poli s-ar putea topi parţial. • Efectele poluării energetice s-au facut simţite datorită creşterii sporite a producţiei şi consumului de energie, urmate totdeauna de efecte adverse asupra mediului şi sănatăţii umane.
  • 12. POLUAREA AERULUI •Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are multe surse: – industria metalurgică extractivă şi prelucrătoare (care eliberează în atmosferă cele mai însemnate cantităţi de pulberi), – centralele termice pe combustibili solizi, – fabricile de ciment, – transporturile rutiere, – haldele şi depozitele de steril etc. •Natura acestor pulberi este foarte diversificată. Ele conţin oxizi de fier, în cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom) în cazul întreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe. •Deşi faţă de anii precedenţi se remarcă reducerea concentraţiei de metale grele din sol, acestea se regăsesc încă în concentraţii peste limita pragului de alertă. Trebuie remarcată şi reducerea arealului de maximă poluare şi a celui de poluare medie. •Natura complexă a emisiilor şi acţiunea sinergică a poluanţilor afectează activitatea microbiologică, fapt ce duce la încetinirea până la dispariţie a proceselor de humificare.
  • 13. POLUAREA AERULUI •Coşurile de fum înalte pe care le folosesc industriile nu îndepărtează substanţele poluante, ci doar le propulsează în straturile înalte ale atmosferei, reducând concentraţia agenţilor poluanţi în arealul respectiv. •Poluanţii sunt însă transportaţi la mari distanţe de locul emisiei şi pot produce efecte adverse în alte areale. •Emisiile de sulf şi de azot din America Centrală cauzează ploi acide în statele New York, New England şi în estul Canadei. Efecte similare au fost semnalate şi în Europa. •Nivelul pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone au fost dramatic deteriorate de această ploaie acidă, astfel că întreaga populaţie de peşte din lacurile respective a fost distrusă. •Emisiile de dioxid de sulf şi reacţiile de formare a acidului sulfuric pot determina degradarea stâncilor şi a rocilor la mari distanţe de sursa de poluare.
  • 14. POLUAREA AERULUI •Cele mai eficiente strategii de control a poluării atmosferice implică metode ce reduc, colectează, captează sau reţin poluanţii înainte ca ei să intre în atmosferă. •Din punct de vedere ecologic, strategia preferată este reducerea emisiilor poluante printr-o mărire a randamentului energetic şi prin măsuri de conservare, precum şi arderea unor cantităţi mai mici de combustibil. •De asemenea, dacă oamenii ar folosi transportul în comun în locul autovehiculelor personale, acest lucru ar determina îmbunătăţirea calităţii aerului urban. •Poluanţii potenţiali pot exista în materialele ce intră în procese chimice sau în procese de combustie (de exemplu plumbul din benzină). Metodele de control al poluării atmosferice includ îndepărtarea materialelor poluante direct din produsul brut (înainte ca acesta să fie folosit), sau imediat după ce s-a format. •De asemenea, metodele includ şi modificarea proceselor chimice ce duc la obţinerea produsului finit, astfel încât produşii poluanţi să nu se formeze sau să se formeze în cantităţi scăzute. •Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosiţi la automobile este posibilă prin realizarea unei combustii cât mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator şi motor. •De asemenea, reducerea emisiilor poate avea loc prin descompunerea gazelor rezultate în compuşi nepoluanţi sau puţin poluanţi cu ajutorul proceselor catalitice. •Poluanţii industriali pot fi la rândul lor captaţi în filtre, precipitatori electrostatici etc.
  • 20. Smog in Delhi, India.
  • 21. Smog in New York
  • 22. Smog in California _ Golden Gate Bridge
  • 23. Smogul in Los Angeles
  • 24. POLUAREA APEI • Apa este una din resursele naturale cele mai afectate de poluare. Ca urmare, modificarea calităţilor ei afectează întreg ecosistemul, pe suprafeţe mari, datorită apelor curgătoare şi infiltraţiilor. În funcţie de concentraţia şi compoziţia apei se disting următoarele stadii ale procesului de poluare: – impurificare: impurităţile reduc capacitatea de utilizare a apei; – murdărire: impurităţile modifică compoziţia şi aspectul fizic al apei; – degradare: poluare gravă care compromite viaţa; – otrăvire: poluare gravă cu substanţe toxice. Gradul de poluare este dependent de: • gradul de diluţie a poluantului (raportul poluant-receptor); • structura evacuatorului şi modul de dispersare (evacuare concentrată sau difuză); • tipul receptorului (emisarul este apă curgătoare în regim torenţial sau lent-fluvial, lac natural sau artificial); • condiţiile spaţiale şi temporale ale difuziei şi dispersiei poluantului în efluent; • compoziţia şi concentraţia receptorului; • compoziţia şi concentraţia efluentului poluant; • persistenţa, stabilitatea chimică în timp a poluantului
  • 25. POLUAREA APEI Efectele negative ale poluării: • distrugerea unor resurse de apă prin poluare; • reducerea conţinutului de oxigen în apă şi implicit distrugerea florei şi faunei acvatice; • formarea peliculelor de hidrocarburi care împiedică aerarea; • substanţele chimice oxidante şi substanţele organice consumă oxigenul din apă; • suspensiile (ex. praful de cărbune) colmatează malurile şi împiedică autopurificarea; • celuloza sulfit (de la fabricile de celuloză) în contact cu sărurile de fier (existente în apele noastre) dau o coloraţie de cerneală şi formează colonii de ciuperci care înfundă filtrele; • dezvoltarea microbilor şi agenţilor patogeni în apele cu conţinut mare de proteine şi grăsimi (abatoare, lăptării, tăbăcarii); • depuneri de săruri pe conducte şi în cazane (conduc la colmatări şi explozii).
  • 26. POLUAREA APEI In funcţie de modul cum se produce, poluarea poate fi: • poluare naturală:încărcarea apelor de suprafaţă cu suspensii minerale sau organice, independent de activitatea social-economică a omului; • poluare urbană: rezultat al activităţii oamenilor pe teritoriile concentrărilor urbane; • poluare industrială: ape industriale uzate • poluare agricolă: ape de la complexe zootehnice sau provenite de la solurile tratate cu ierbicide, fungicide, îngrăşăminte; • poluare termică : datorită căldurii reziduale din apele deversate de centralele termice; • poluare radioactivă: • – surse controlate (uzine de combustibil nuclear, centrale nucleare); • – surse necontrolate (accidente nucleare).
  • 28. Ciclul hidrologic cu unele aspecte induse de stresul uman
  • 29. Circuitul apei in natură
  • 30. Circuitul poluării şi poluarea remanentă
  • 32. Dunarea poluata cu petrol Poluare cu petrol a litoralului la Mangalia
  • 36. POLUAREA SOLULUI • Caracteristicile solului determină direct productivitatea agricolă. Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului şi la acumularea în sol şi în apa freatică a unor substanţe minerale (de exemplu nitriţi, care au efect methemoglobinizant pentru om şi animale şi distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). • Pesticidele, nebiodegradabile în majoritatea lor, se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice, fiind toxice pentru plante şi animale. De asemenea, dăunătorii devin rezistenţi la pesticide, fiind necesară crearea de substanţe de sinteză noi, mai eficiente, dar care au dezavantajul că sunt mai toxice pentru mediu. • O soluţie alternativă pentru reducerea poluării solului este combaterea biologică a dăunătorilor. • Datorită poluării cu pesticide peste 300 de milioane de hectare se găsesc într- un nivel înalt de degradare, astfel încât se consideră că fenomenul este ireversibil.
  • 37. POLUAREA SOLULUI • Acidificarea este procesul prin care suprafaţa pământului este "sărăcită" în baze şi suferă continuu o creştere a acidităţii; acest proces duce la degradarea solului şi a apelor, precum şi la deteriorarea ecosistemelor aferente. • Principalele surse de acidificare sunt emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi amoniac provenite din depozitele de minereuri, de la spălarea combustibililor solizi, reacţiile chimice şi transportul. • Prognozele arată că acidificarea solului produce importante daune, în special asupra agriculturii. • Există metode de combatere a efectelor acesteia, dar costurile sunt foarte ridicate. • Statisticile indică o degradare globală de 2000 milioane de hectare de pământ, adică o suprafaţă echivalentă cu o treime din suprafaţa agricolă globală şi suprafaţa ocupată de pădure.
  • 38. POLUAREA SOLULUI •Producţia de energie (incluzând biomasa şi biogazul) nu este o cauză majoră a degradării solului; dimpotrivă, aceasta poate juca un rol pozitiv în stoparea fenomenului. De exemplu, introducerea unui sistem modern de producere a energiei pe bază de biomasă ar fi profitabilă pentru restaurarea unor zone cu potenţial productiv afectat de degradare şi ar transforma aceste zone în aşa- numite "ferme energetice". •Schimbările climatice sunt datorate creşterii în atmosferă a concentraţiilor de gaze cu efect de seră, datorate dezvoltării industriale globale; acestea se reflectă asupra balanţei energetice a pământului în general. •Contribuţia cea mai însemnată la producerea schimbărilor climatice o are sectorul energetic. În mod curent sistemul energetic este bazat pe arderea combustibilor solizi, care însumează aproximativ 76% din energia primară a lumii. Arderea combustibililor solizi produce trei sferturi din emisiile anuale de dioxid de carbon.
  • 42. Padure afectata de ploi acide Formarea ploilor acide
  • 47. ConcluziiConcluzii De-a lungul secolelor, Pamantul a fost profund modificat de activitatile oamenilor. Constienti de pericolul care ameninta viitorul, oamenii se straduiesc astazi sa protejeze si sa conserve planeta. Timp de secole, oamenii au crezut ca rezervele Pamantului sunt inepuizabile. Astazi, procesele de degradare s-au accelarat si, imgrijorati, oamenii de stiinta au lansat semnale de alarma. Guvernele si organizatiile internationale au devenit constiente de pericolele care ameninta mediul si au stabilit masuri pentru a ocroti viitorul Pamantului.
  • 48. Ştim că poluarea provoacă handicap nu numai fizic, ci şi psihologic şi tulburări comportamentale în oameni. Următoarele efecte de poluare asupra oamenilor au fost raportate: • iritaţii ale ochilor, nasului, gurii şi gâtului; • astm, atacuri; • simptome respiratorii, cum ar fi tuse şi respiraţie şuierătoare; • creşterea numarului de boli respiratorii cum ar fi bronşita; • dureri de cap şi ameţeli; • perturbare a sistemelor endocrine, de reproducere şi imunitar; • tulburari neuro-comportamentale; • probleme cardiovasculare; • moartea prematură
  • 49. • Efectelor poluării apei : • - boli cauzate de apele potabile poluate: • * Febră tifoidă; • * Amoebiasis; • * Giardiaza; • * Ascariasis; • * Hookworm. • • -bolile cauzate de apele de suprafata si plajele poluate: • * Erupţii cutanate, dureri de urechi, ochi de culoare roz; • * Infecţii respiratorii; • * Hepatită, encefalită, gastroenterită, diaree, vărsături şi dureri de stomac.