Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,

1. Sfinti vii! (Efeseni 1:1)
Cea mai mare avară a Americii, când a murit în 1916, „Hetty” Green, a lăsat în urma ei o avere de
peste 100 de milioane de dolari. Ea însă a mâncat mâncarea de ovăz rece, pentru că nu vroia să
plătească încălzirea mesei. Fiul ei i s-a amputat un picior pentru că ea a întârziat prea mult
căutând o clinică gratuită. Ea a fost foarte bogată, totuşi a trăit ca o săracă. Excentrică? Cu
siguranţă! Nebună? Poate, dar nimeni nu a putut să demonstreze asta. Totuşi ea şi-a grăbit
moartea provocându-şi un atac de apoplexie, certându-se pe seama valorii nutritive a laptelui
smântânit.
· Hetty Green însă este imaginea multor creştini ai vremurilor noastre, care deşi au bogăţii
extraordinare la dispoziţie, ei trăiesc ca nişte cerşetori. Aceasta era şi situaţia creştinilor din
Efes, cărora Pavel le-a scris această epistolă.
Întrebarea valabilă şi pt noi astăzi este: Noi cum suntem? Ce fel de creştini suntem?
Dar, întrebarea cea mai importantă pt fiecare din noi este legată de IDENTITATEA noastră: CINE SUNTEM NOI?
· Felul cum răspundem la această întrebare va determina viaţa ta şi chiar eternitatea ta!
Deci, cum răspund la întrebarea „CINE SUNT EU?” – „Sunt bogat. Sunt sărac. Sunt tânăr. Sunt bătrân. Sunt deştept.
Sunt prost. Sunt iubit. Sunt urât! Sunt căsătărit. Sunt divorţat. Sunt eficient. Sunt neeficient. Sunt optimist. Sunt
pesimist....”
· CUM RĂSPUNZI TU la această întrebare? Cum îţi afectează viaţa... destinul??
Această epistolă este plină de răspunsuri la această întrebare: CINE SUNT EU ÎN CRISTOS?
Încă de la începutul acestei scrisori, Pavel ne dă 2 exemple prin care putem înţelege CINE
SUNTEM şi noi în Cristos:
· primul exemplu este PAVEL însuşi şi
· al doilea exemplu îl reprezintă CREDINCIOŞII din EFES.
Autoru l (1:1a) – „Pavel...”
Unele nume din istorie sunt uşor de identificat, iar Pavel este unul dintre ele. Numele lui iniţial a
fost „Saul” (Fapte 7:58) şi pentru că el era din seminţia lui Beniamin (Filipeni 3:5), este foarte
probabil ca numele să-o fi fost dat după numele primului rege al Israelului (1 Sam.9).
· Totuşi, Saul din Tars a fost ascultător de Dumnezeu şi l-a slujit cu credincioşie,
devenind un rabin devotat şi un lider de temut împotriva mişcării creştinilor din Ierusalim
(Fapte 9:1-2; Gal.1:13-14).
· În mijlocul acestei misiuni cel mistuia, Pavel este „arestat” pe drumul Damascului de însuşi
Acela pe care-L persecuta: de Isus, şi astfel se produce convertirea sa la creştinism.(Fapte
9:3...; 26)
· Atunci, Saul din Tars a devenit Pavel, Apostolul Neamurilor (Fapte 9:15). În Fapte 13:1-3
ni se arată că în timp cel el slujea în Biserica din Antiohia, Duhul Sfânt l-a chemat să ducă
Evanghelia la Neamuri.
Cartea Faptele Apostolilor, scrisă de doctorul Luca, înregistrează 3 călătorii misionare pe care
Pavel le-a făcut prin Imperiul Roman.
· În jurul anului 53 d.Cr. Pavel a slujit în Efes prima dată, dar nu a rămas acolo (Fapte
18:18-21).

2. · Doi ani mai târziu, când era în cea de-a 3-a călătorie a sa, Pavel a rămas în Efes timp de
2 ani şi astfel o mare zonă din Asia Mică a fost evanghelizată. (Fapte 19:1-20) În acest timp
s-au pus bazele unei biserici puternice, în oraşul al cărui „patron spiritual” era Zeiţa Diana.
· Zece ani mai târziu, Pavel scria credincioşilor din Efes, el fiind prizonier în Roma, închis
pentru Cristos (Efes.3:1; 4:1; 6:20), dorind să-i înveţe lucruri extraordinare despre Cristos şi
Biserica Sa.
Chiar dacă Pavel era în închisoare, el era preocupat de nevoile spirituale ale bisericilor pe care
le plantase.
· Exemplul său este detaliat în 2 Corinteni 11:23-28
„apostol al lui Isus Cristos, prin voia lui Dumnezeu”
Aşa cum spuneam, Pavel fusese „trimis” de Dumnezeu, de la Evrei (prin refuzul lor faţă de
Evanghelie) la Neamuri care aveau nevoie de Evanghelia lui Isus Cristos!
· Fiecare din noi suntem „trimişi” de Dumnezeu, undeva, cumva, iar scopul este să-L
prezentăm pe Cristos – ce a făcut El pentru fiecare om, prin moartea şi învierea Sa, pentru
ca să fiecare să aibă şansa de împăcare cu Dumnezeu Creatorul, prin pocăinţă şi credinţă!
· A nu se înţelege că „apostol” este o chemare specială, înaltă, care nu este pt oricine...
Deci, ceea ce este important pt fiecare din noi este să ştim:
· UNDE anume ne-a trimis Dumnezeu???
· CE anume te-a pus să fii acolo? ... nu toţi suntem învăţători, predicatori, pastori...
o Este o greşeală să încerci să fii ceva care Dumnezeu nu te-a înzestrat să fii.
o Nu trebuie să te simţi mai slab... creştin de „mâna a doua” dacă nu eşti „în faţă”...
misionar, lider... Ci ORIUNDE şi ORICE FACEM este o oportunitate de a-L sluji pe
Dumnezeu!
Matei 28:19 – „... în timp ce mergeţi în toată lumea... faceţi ucenici”
Destinatari i (1:1b) – „către sfinţii care sunt în Efes şi credincioşii în Cristos Isus:”
Poate îţi zici: „Ei bine, ce legătură au „sfinţii” cu mine?? Eu în niciun caz nu fac parte din această
categorie!”
Este tragic faptul că Biserica, de-alungul veacurilor a făcut „sfinţi” pe anumiţi oameni, acordându-le
anumite onoruri...
Cine sunt aceşti „sfinţi”?? (de 9 ori Pavel se adresează ca „sfinţi” credincioşilor din Efes)
· EFESUL - oraşul cel mai important din Asia Mică, capitala acestei regiuni, al 3-lea ca
mărime (~250mii)
· Pavel a lucrat aici timp de 2 ani foarte eficient astfel încât „toţi cei ce locuiau în Asia, atât iudei cât şi
greci, au auzit Cuvântul Domnului” (Fapte 19:10). Apoi Timotei a păstorit biserica de aici, cât şi Ioan
însuşi.
· existau 50 de zeităţi în Efes, prostituţia era legalizată... – era dificil să fii şi să trăieşti ca şi
creştin în Efes, să ai o familie sănătoasă..
· Domiţian, împăratul se declarase domn, dumnezeu şi salvator – dacă nu i te închinai, puteai fi
condamnat la moarte! (singura excepţie era pt evrei, numai că ei nu primiseră Evanghelia şi
creştinii erau respinşi din sinagogile lor)
· Templul zeiţei Artemis (Diana) – declarat una din cele 7 minuni ale lumii – 127 de coloane de
marmură, de 2.5m grosime, 20m înălţime, de 3-4 ori mai mare ca Panteonul din Atena (aprox. un
stadion) – pe scurt: marea mândrie a efesenilor!

3. DECI, CUM AU AJUNS aceşti oameni „SFINŢI” şi „CREDINCIOŞI”???
- Cuv. „sfânt” înseamnă „pus deoparte, dedicat”
· Adevărul este că Biserica n-a făcut niciodată pe cineva sfânt!
Fapte 19 – Pavel a petrecut 3,120 ore de predicare, învăţare şi pregătire!
· Dumnezeu este acela care ne face sfinţi şi aceasta printr-un singur mod: PRIN FIUL
SĂU ISUS CRISTOS, dacă credem în jertfa Sa de ispăşire adusă pe cruce.
De fapt, în această epistolă, cuvintele cheie sunt: „în El”, „în Cristos”, „prin El”, „prin
Cristos” – lucru care arată că tot ceea ce suntem noi ca şi copii ai lui Dumnezeu, TOTUL se
datorează lui CRISTOS! (de 27 ori in Efeseni şi de aprox.216 ori în NT)
Astfel se impun câteva întrebări:
· Dacă totul cu privire la identitatea noastră ca şi creştini este datorat lui Cristos, CUM DE
ESTE AŞA DE PUŢIN ÎN VIEŢILE NOASTRE? ... în gândurile noastre, în deciziile
noastre, în vorbirea noastră, pe „peretele” nostru, în familiile noastre... în bisericile
noastre???
· Unde este Cristos în vieţile noastre???
· Este posibil ca El să-l fi lăsat?... să-L fi uitat?... să-L fi scos afară din vieţile
noastre?... din bisericile noastre?
Ex. bisericii din Laodicea - Apocalipsa 3:20
„Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi
cina cu el, şi el cu Mine.”