1. Europa - direct la tine
Newsletter Centrul de Informare
EUROPE DIRECT V@lcea
BIBLIOTECAJUDE|EAN~
„ANTIMIVIREANUL”V^LCEA
Nr. 9
- septembrie 2014 -
Ziua European` a Limbilor - s`rb`torit`
]i la Centrul ED V@lcea
{ncepând cu anul 2001, ziua de 26 septembrie este dedi-cat`
celebr`rii limbilor europene dup` ce Uniunea European` ]i
Consiliul Europei au lansat aceast` iniiativ` de a celebra bog`ia
lingvistic` a Europei.
}i Centrul de Informare EUROPE DIRECT Vâlcea a
s`rb`torit aceast` zi, chiar în data de 26 septembrie 2014, de la ora
9.30. Prima parte s-a desf`]urat la Sala de conferine a Bibliotecii
Judeene „Antim Ivireanul”, structura gazd` a Centrului ED, iar
de la ora 10.00, cei care s-au [nscris la cursurile de limbi str`ine au
fost invitai la Sala Universitarilor,
pentru am`nunte despre program.
De Ziua European` a Lim-bilor,
Centrul de Informare EUROPE
DIRECT V@lcea a avut oaspei ]i de
la Biblioteca Naional` a Republicii
Moldova. De asemenea, a fost
s`rb`torit` ]i una dintre voluntarele
Centrului ED, trainer la cursul de
limba englez` pentru aduli, nivel
[ncep`tori!
Noul comisar european
din partea Rom@niei
Sub acest generic, de-a
lungul anului 2014, Cen-trul
de Informare EU-ROPE
DIRECT Vâlcea
organizeaz`, pentru vo-luntarii
s`i, 12 cursuri de
dezvoltare personal`.
Astfel, [n data de 9
septembrie 2014, [n dou`
sesiuni, de la ora 10.00 ]i
de la ora 14.00, la sala de
seminarii a Centrului ED
din Biblioteca Judeean`
„Antim Ivireanul” s-a de-rulat
cursul „S` [nv``m
CUM S~ {NV~|~M”.
„For us, for Europe”
- cursuri de dezvoltare personal` pentru voluntarii ED -

2. Pagina 2 Nr. 9 Newsletter
Stagii ]i vizite de studiu
la Parlamentul European
Consumatorii din România ]i din întreaga Uniune Eu-ropean`
vor putea utiliza, în condiii de mai mare sigu-ran`,
anumite produse cosmetice, ca urmare a dou` noi
m`suri de restricionare a folosirii conservanilor în aces-tea.
M`surile au în vedere doi conservani din categoria
parabenilor (propilparabenul ]i butilparabenul), precum ]i
amestecul de metilcloroizotiazolinon` (]i) metilizotiazoli-non`
(MCI/MI).
Decizia Comisiei vine în urma unei evalu`ri efectuate
de Comitetul }tiinific Independent pentru Sigurana Con-sumatorilor
(CSSC), un organism consultativ care reali-zeaz`
o evaluare atent` a riscurilor pe care le prezint`
substanele înainte de a recomanda restricionarea sau in-terzicerea
acestora.
Conservanii sunt importani în produsele cosmetice
întrucât protejeaz` consumatorii împotriva agenilor pato-geni
nocivi care altfel ar invada cremele ]i alte produse pe
care le folosesc zilnic oamenii. În lipsa conservanilor,
toate produsele cosmetice ar avea un termen de valabilitate
foarte scurt ]i majoritatea ar trebui p`strate la frigider.
Mai multe detalii sunt disponibile în comunicatul de
pres` din pagina:
http://ec.europa.eu/romania/news/26092014_comisia
_imbunatateste_siguranta_produselor_cosmetice_ro.htm
Parlamentul European
ofer` diferite stagii de pre-g`
tire [n cadrul Secretariatului
s`u pentru a contribui la
preg`tirea profesional` a
tinerilor cet`eni ]i la [n-
elegerea mecanismului de
lucru al instituiei.
Candidaii la un stagiu tre-buie:
• s` fie cet`eni ai unui stat
membru al UE sau ai unei `ri
candidate;
• s` fi [mplinit v@rsta de
18 ani la data [nceperii stagiu-lui;
• s` cunoasc` [n mod
aprofundat una dintre limbile
oficiale ale UE ]i satisf`c`tor
o a doua;
• s` nu fi beneficiat de un
stagiu de preg`tire sau s` nu fi
fost angajat [ntr-o instituie
UE;
• un num`r mic de
cet`eni aparin@nd unor `ri
tere poate beneficia de stagii
de preg`tire la Parlamentul
European.
Stagiile pl`tite de formare
cuprind:
1. Burse Robert Schuman,
opiune general`
2. Burse Robert Schuman,
opiune jurnalism
Criterii:
1. Burse Robert Schuman,
opiune general` - candidaii
trebuie s` demonstreze c` au
elaborat o lucrare scris`, ca
parte a cerinelor pentru
obinerea licenei sau pentru o
revist` ]tiinific`. Una dintre
aceste burse, cunoscut` ca
„Bursa Chris Piening” poate
fi acordat` unui candidat a
c`rui lucrare a tratat [n mod
special relaiile dintre Uni-unea
European` ]i Statele
Unite.
2. Burse Robert Schuman,
opiune jurnalism - candidaii
trebuie s` fac` dovada expe-rien
ei profesionale, fie prin
articolele publicate, fie prin
calitatea de membru al unei
asociaii de jurnali]ti dintr-un
stat membru al Uniunii Eu-ropene,
fie printr-o diplom` [n
jurnalism recunoscut` [n
statele membre ale UE sau [n
`rile candidate.
Stagiile pl`tite de formare
se vor acorda pentru o pe-rioad`
de cinci luni.
Datele limit` pentru
[nscriere sunt:
- 15 octombrie (pentru
stagiile care [ncep pe 1 mar-tie)
- 15 mai (pentru stagiile
care [ncep pe 1 octombrie).
Fiecare stagiu are criterii
specifice de eligibilitate care
sunt prezentate [n regulament.
Stagiile de formare
nepl`tite au o durat` cuprins`
[ntre una ]i patru luni.
Ele ofer` tinerilor cet`eni
posibilitatea de a [ntreprinde
un stagiu de formare profe-sional`:
• [n cadrul studiilor uni-versitare
sau al cursurilor unei
instituii de [nv``m@nt de
nivel echivalent;
• [n cadrul preg`tirii pro-fesionale
la nivel [nalt organi-zate
de o instituie f`r` scop
lucrativ (mai ales institute sau
organisme publice);
• pentru a putea exercita o
profesie.
Exist` trei date limit` fixe
pe an:
Pentru stagiile de formare
neobligatorii:
- 1 octombrie (pentru sta-giile
care [ncep la 1 ianuarie)
- 1 februarie (pentru sta-giile
care [ncep la 1 mai)
- 1 iunie (pentru stagiile
care [ncep la 1 septembrie)
Pentru stagiile de formare
obligatorii
- 1 octombrie (pentru
stagiile care [ncep [ntre 1 ianu-arie
- 30 aprilie)
- 1 februarie (pentru stagii-le
care [ncep [ntre 1 mai - 31
august)
- 1 iunie (pentru stagiile
care [ncep [ntre 1 septembrie
- 31 decembrie)
Vizite de studiu
Vizitele de studiu au fost
concepute pentru a oferi
cet`enilor Uniunii Europene
]ansa studierii mai [n detaliu
a subiectelor specifice legate
de integrarea european`, fie
prin consultarea docu-mentelor
]i arhivelor existente
[n Biblioteca Parlamentului
European, fie prin contactul
cu membri ai Parlamentului
European sau cu speciali]ti.
Durata maxim` a unei vizite
de studiu este de o lun`.
Mai multe informaii:
http://www.europarl.eu-ropa.
eu/aboutparliament/ro/
007cecd1cc/Stagii.html
http://www.europarl.eu-ropa.
eu/aboutparliament/ro/
0 0 2 0 8 4 a a 7 c /Vi z i t e - d e -
studiu.html
Comisia a luat m`suri
de restricionare a folosirii a trei
conservani [n produsele cosmetice

3. Nr. 9 Newsletter Pagina 3
Care este viziunea ta
asupra Europei?
Ce înseamn` pentru
tine s` fii european? Ce
faci pentru a te implica
activ în povestea comun`
a Europei? Spune-ne
care este viziunea ta
asupra Europei, într-un
comentariu, la urm`-
toarea adres`:
http://ec.europa.eu/de
bate-future-europe/new-narrative/
have-your-say/
quotes/5_en.htm
Opiniile exprimate vor
fi f`cute publice în data de
28 octombrie 2014, la
evenimentul de închidere
al campaniei „New Narra-tive
for Europe”/„O nou`
viziune asupra Europei”.
Tinerii care studiaz`
sau particip` la activit`i de for-mare
în str`in`tate nu numai c`
dobândesc cuno]tine în anumite
discipline, ci î]i consolideaz` anu-mite
competene transversale
cheie care sunt foarte apreciate de
angajatori. Un nou studiu privind
impactul programului Erasmus al
Uniunii Europene, care vizeaz`
schimbul de studeni, demon-streaz`
c` absolvenii cu expe-rien`
internaional` au ]anse
mult mai bune pe piaa forei de
munc`. Probabilitatea ca ei s` fie
afectai de ]omajul de lung` du-rat`
este redus` la jum`tate, în
comparaie cu tinerii care nu au
studiat sau nu au participat la ac-tivit`
i de formare în str`in`tate;
la cinci ani dup` absolvire, rata
]omajului lor este mai mic` cu
23%. Studiul, realizat de experi
independeni, este cel mai mare
de acest fel ]i se bazeaz` pe feed-back-
ul primit de la aproape
80 000 de respondeni, printre
care s-au num`rat studeni ]i în-treprinderi.
„Concluziile studiului
privind impactul programului
Erasmus sunt extrem de impor-tante,
date fiind nivelurile inac-ceptabil
de ridicate ale ]omajului
în rândul tinerilor în UE. Mesa-jul
este clar: dac` studiezi sau
participi la activit`i de formare
în str`in`tate, ai mai multe ]anse
s`-i îmbun`t`e]ti perspectivele
de a g`si un loc de munc`. Noul
program Erasmus+ va oferi
burse UE pentru patru milioane
de persoane în perioada 2014-
2020, permiându-le s` vad`
cum se tr`ie]te într-o alt` ar`,
prin intermediul studiilor, al
form`rii, al activit`ilor de
predare ]i al voluntariatului”, a
declarat Androulla Vassiliou, co-misar
european pentru educaie,
cultur`, multilingvism ]i tineret.
Noul studiu arat` c`, în
luarea unei decizii de recrutare,
92% dintre angajatori caut` anu-mite
tr`s`turi de personalitate pe
care programul le dezvolt`, pre-cum
tolerana, încrederea, abi-lit`
ile de soluionare a
problemelor, curiozitatea, cu-noa]
terea propriilor puncte forte/-
puncte slabe ]i hot`rârea. Testele
administrate înainte ]i dup` pe-rioada
schimbului arat` c` stu-den
ii care particip` la programul
Erasmus obin scoruri mai mari
pentru aceste tr`s`turi de person-alitate,
chiar înainte de a participa
la program, iar pân` în momentul
în care se întorc, diferena dintre
scorurile obinute de ei ]i
scorurile obinute de ceilali stu-den
i cre]te în medie cu 42%.
Studenii care benefi-ciaz`
de finanare prin programul
Erasmus pot alege s` studieze sau
s` efectueze un stagiu în
str`in`tate. Raportul arat` c` mai
mult de o treime din stagiarii
ED V@lcea - [n revista „Buletin de Europa”
Erasmus primesc o ofert` de a
lucra în întreprinderea în care î]i
efectueaz` stagiul. Stagiarii Eras-mus
sunt, de asemenea, mai între-prinz`
tori decât colegii lor care î]i
efectueaz` stagiile în propria ar`:
1 stagiar din 10 ]i-a început pro-pria
afacere ]i mai mult de trei
sferturi dintre ei intenioneaz` s`
fac` acest lucru sau î]i pot imagi-na
c` vor face asta. Ei pot, de
asemenea, s` se a]tepte la o
avansare mai rapid` în carier`;
conform declaraiilor a 64% din-tre
angajatori, personalului cu ex-perien`
internaional` i se
încredineaz` responsabilit`i mai
mari.
Programul Erasmus nu
îmbun`t`e]te numai perspec-tivele
de carier`, ci îi ajut`, de
asemenea, pe studeni s` î]i
l`rgeasc` orizontul ]i leg`turile
sociale. 40% ]i-au schimbat ara
de re]edin` sau ara în care
muncesc cel puin o dat` dup` ab-solvire;
acest procent este
aproape de dou` ori mai mare
decât în cazul persoanelor care nu
au mers în str`in`tate pe durata
studiilor. În timp ce 93% dintre
studenii cu experien` interna-
ional` î]i pot imagina c` vor tr`i
în str`in`tate în viitor, acest lucru
este valabil doar pentru 73% din
cei care r`mân în aceea]i ar` în
timpul studiilor.
De asemenea, exist` o
probabilitate mai mare ca fo]tii
studeni Erasmus s` formeze un
cuplu cu o persoan` de alt`
naionalitate: 33% din fo]tii stu-den
i Erasmus au un partener de
alt` naionalitate, în comparaie
cu 13% din cei care r`mân în ara
lor pe parcursul studiilor; 27%
dintre studenii Erasmus î]i întâl-nesc
partenerul în timpul progra-mului
Erasmus. Pe aceast` baz`,
Comisia estimeaz` c`, începând
din 1987, este posibil ca aproxi-mativ
un milion de copii s` se fi
n`scut din cupluri formate da-torit`
programului Erasmus.
În urm`torii ]apte ani
(2014-2020), noul program Eras-mus+
va oferi posibilitatea de a
merge în str`in`tate unui num`r
de 4 milioane de persoane, printre
care se num`r` 2 milioane de stu-den
i ]i 300 000 de angajai din
înv``mântul superior. În plus,
programul va finana 135 000 de
schimburi de studeni ]i de per-sonal
care implic` `ri partenere
din afara Europei. Erasmus+ va fi
]i mai accesibil, datorit` cre]terii
sprijinului lingvistic, normelor
mai flexibile ]i sprijinului supli-mentar
pentru persoanele cu
nevoi speciale, provenind din
medii defavorizate sau din regi-uni
izolate.
Mai multe informaii:
http://ec.europa.eu/romania/new
s/22092014_rezultatele_studiu-lui_
privind_impactul_progra-mului_
erasmus_ro.htm
Publicaia poate fi
obinut` gratuit de
la Centrul de Infor-mare
EUROPE DI-RECT
V@lcea din
B i b l i o t e c a
Judeean` „Antim
Ivireanul” - parter.
Studiul privind impactul programului Erasmus:
Programul de schimb de studeni al Uniunii
cre]te capacitatea de inserie profesional` ]i mobilitatea profesional`

4. Pagina 4 Nr. 9 Newsletter
Colul de lectur` EUROPE DIRECT
Cei interesai putei pro-cura
gratuit de la Centrul de
Informare EUROPE DI-RECT
V@lcea din Bi-blioteca
Judeean` bro]ura
„Ajutor umanitar ]i pro-tec
ie civil`”.
Din cuprins: „De ce
avem nevoie de o politic`
european` privind ajutorul
umanitar ]i protecia civil`
- Salv`m viei ]i prevenim
suferina; Cum acioneaz`
UE - O abordare bazat` pe
nevoi; Ce face UE - Re-spectarea
angajamentelor;
{ncotro ne [ndrept`m - Noi
provoc`ri.”
Bro]ura este editat` de Oficiul pentru Publicaii al Uniunii
Europene ]i face parte din seria „S` [nelegem politicile Uniunii Eu-ropene”.
• Este bine s` ]tii! • Este bine s` ]tii! •
Eures
Despre:
EURES este o reea de cooperare [ntre
Comisia European` ]i serviciile publice de ocupare a
forei de munc` din statele membre ale UE, Norve-gia,
Islanda, Liechtenstein ]i Elveia. La nivel euro-pean,
reeaua cuprinde peste 850 de consilieri
EURES care ofer` servicii de informare, orientare ]i
consiliere profesional` pentru angajatori ]i pentru
persoanele care []i caut` un loc de munc`.
Se adreseaz`:
Persoanelor aflate [n c`utarea unui loc de
munc` ]i angajatorilor interesai de piaa de munc`
european`.
}tiai c`?
Exist` peste 900 de consilieri Eures [n Eu-ropa,
dintre care 43 sunt [n Rom@nia.
Contact:
Portal Eures (portalul mobilit`ii eu-ropene
pentru ocuparea forei de munc`)
https://ec.europa.eu/eures
Sursa: bro]ura Reele de informare ]i asisten` ale
Uniunii Europene
Consultarepublic`privindreutilizareaapelorepurate
Ce crezi despre reutilizarea apelor epurate? Care sunt
preocup`rile tale în ce prive]te un astfel de demers ]i ce fel de
m`suri ar putea fi luate pentru a r`spunde lor? Care ar fi prin-cipalele
obstacole din calea reutiliz`rii? Pân` în data de 7 noiem-brie
2014, ai posibilitatea de a-i spune p`rerea asupra tuturor
aspectelor referitoare la reutilizarea apei în Europa.
În acest sens, poi participa la consultarea public`, lansat`
de Comisia European`, cu privire la o serie de eventuale m`suri ale
UE care ar încuraja reutilizarea apelor reziduale epurate. Con-sultarea
este deschis` tuturor cet`enilor, întreprinderilor,
ONG-urilor, autorit`ilor publice etc., interesate de potenialul re-utiliz`
rii apei epurate ]i obstacolele care împiedic` o astfel de re-utilizare.
Rezultatele consult`rii vor sta la baza unei evalu`ri a
impactului care va acoperi toate aspectele-cheie ale reutiliz`rii apei,
avându-se în vedere întrebuin`rile sale în agricultur`, în mediul
urban, în cel industrial ]i în scop recreativ. În 2015, Comisia
intenioneaz` s` prezinte o propunere oficial` în materie, bazat` pe
dovezile cuprinse în evaluarea de impact.
Mai multe informaii:
http://ec.europa.eu/romania/news/05082014_reutilizarea_a
pei_in_europa_ro.htm
Centrul de Informare EUROPE DIRECTV@lcea
Biblioteca Judeean`
„Antim Ivireanul” V@lcea
Str. Carol I, nr. 26, Rm. V@lcea, cod 240591
Telefon/fax: 0350/424 540
E-mail: europedirect.valcea@yahoo.com, bibliotecavl_cic@yahoo.com
www.cicvalcea.ro
Proiectul
este finanat
de
Comisia
European`
]i
Consiliul Judeean
V@lcea
Coninutul acestei publicaii nu reprezint` [n mod necesar poziia oficial` a Uniunii Europene