2005 - Prezentare - Training Saptamana Bologna in Universitati

577 views

Published on

Cred ca e printre primele mele prezentari :). Am tinut-o de vreo 7 ori in cadrul unui training din proiectul Saptamana Bologna in Universitati.

Published in: Business, News & Politics
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
577
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

2005 - Prezentare - Training Saptamana Bologna in Universitati

  1. 1. Procesul Bologna Sesiune de formare pentru reprezentanţii studenţilor
  2. 2. <ul><li>Context Global </li></ul><ul><li>Presiuni asupra universităţilor </li></ul><ul><li>Europa în context global </li></ul><ul><li>Procesul Bologna </li></ul><ul><li>Atelier </li></ul>
  3. 3. <ul><li>Context Global </li></ul>
  4. 4. Cum comunic ă m î n zilele noastre?
  5. 5. Cum arată Internetul în lume % din populaţie % din utilizatori 4294967296 340282366920938463463374607431768211456 1,086,250,903 / 6,499,697,060
  6. 6. Cre ş terea telefoniei mobile România locul 33 în lume
  7. 7. Un nou blog apare la fiecare 2 secunde.
  8. 9. <ul><li>250 discipline </li></ul><ul><li>8500 reviste ştiinţifice </li></ul><ul><li>1,3 mil. articole în fiecare an </li></ul>Thomson Scientific (International Science Institute)
  9. 10. <ul><li>7000 </li></ul><ul><li>articole ştiinţifice publicate în fiecare zi </li></ul>UNESCO: IT &C in teacher education
  10. 11. Numărul de brevete de invenţie în lume
  11. 12. <ul><li>3 . 891 . 901 </li></ul>Numărul total de brevete acordate între 1963 si 2006:
  12. 14. Primele 200 de companii din lume
  13. 15. <ul><li>P&G is a company that believes in people power … </li></ul><ul><li>&quot;If you leave us our money, our buildings, and our brands, but take away our people, the Company will fail. But if you take away our money, our buildings, and our brands, but leave us our people, we can rebuild the whole thing in a decade.&quot; </li></ul>
  14. 16. Valorizeaza creativitatea, flexibilitatea, adaptabilitatea, dialogul si capacitatea de a invata Acorda atentie oamenilor, relatiilor, contextului, comunicarii Inteleg cunoasterea ca pe ceva dinamic, care adauga valoare cand este in miscare. Cunoasterea este tacita, atasata oamenilor Companii bazate pe cunoastere:
  15. 17. <ul><li>Societatea noastra este astazi definita ca “Societatea cunoasterii” pentru a accentua faptul ca cel mai valoros bun este investitia in capitalul uman si social si factorii cheie sunt cunoasterea si creativitatea. </li></ul>
  16. 18. <ul><li>United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO), </li></ul><ul><li>World Trade Organisation (WTO), </li></ul><ul><li>International Standards Organization ( ISO ) , </li></ul><ul><li>North Atlantic Treaty Organization ( NATO) , </li></ul><ul><li>European Union ( EU ), </li></ul><ul><li>Corpora ţi ile multinaţionale, ş.a </li></ul>4. ORGANIZA Ţ II Ş I PROCESE GLOBALE :
  17. 19. <ul><li>Globalizare = complex de schimb ă ri economice, sociale, tehnologice, culturale ş i politice , privite ca efect al cre ş terii interdependen ţ ei, integr ă rii ş i interac ţ iunii dintre oameni ş i companii situate în diverse zone ale lumii (sursa: http :// en . wikipedia . org ) </li></ul>GLOBALIZARE
  18. 20. <ul><li>Economic : investiţii străine, organisme şi sisteme internaţionale, practici specifice ( outsourcing , offshoring ) </li></ul><ul><li>C ultural : schimburi culturale , multiculturalism , diversitate culturală, turism dezvoltat, imigrarea, tradiţii şi valori noi </li></ul><ul><li>T ehnologic : infrastructuri globale, transferul informaţiei </li></ul><ul><li>L egislativ : standardizare şi reglementări legale internaţionale </li></ul>EFECTELE GLOBALIZĂRII ÎN SOCIETATE
  19. 21. II. Presiuni asupra universităţilor
  20. 22. 1. Ritmul schimbărilor &quot;If you aren't a little bit afraid, you ain't going fast enough.&quot; Richard Petty “ Dacă nu ti-e puţin frică înseamnă că nu mergi destul de repede.”
  21. 23. 2. Explozia cunoaşterii
  22. 24. 3. Masificarea învăţământului / Finanţare
  23. 25. 4. Învăţarea pe tot parcursul vieţii
  24. 26. 5 . E-learning, metode de învăţare
  25. 27. 6 . Diversificarea ofertelor pe piaţa educaţiei
  26. 28. 7. Nevoia de deschidere
  27. 29. III. Situaţia Europei în Contextul Global
  28. 30. PIB pe cap de locuitor raportat la puterea de cumparare
  29. 31. Rata de creştere a PIB
  30. 32. Procentul din PIB investit în Cercetare si Dezvoltare (R &D)
  31. 33. <ul><li>di fernta intre cheltuielile SUA si cele ale UE este in acest moment aproximativ 120 miliarde € pe an </li></ul><ul><li>80% se datorează cheltuielilor sectorului de afaceri pentru cercetare şi dezvoltare </li></ul>
  32. 34. Num ăr de cercetatori / 1000 de angajaţi
  33. 35. Îmbătrânirea populaţiei This indicator is the ratio between the total number of elderly persons of an age when they are generally economically inactive (aged 65 and over) and the number of persons of working age (from 15 to 64)
  34. 36. UE şi Agenda Lisabona
  35. 37. Obiectivul iniţial (2000) Europa să devină, până în 2010, cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere , cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o creştere economică susţinută ...
  36. 38. 2005: Cre ştere economică şi locuri de munca Un nou start pentru Strategia Lisabona
  37. 39. Elemente cheie: <ul><li>Piaţă interna eficace </li></ul><ul><li>Comert liber şi corect </li></ul><ul><li>Legislaţie mai bună </li></ul><ul><li>Imbunătăţirea infrastructurii </li></ul><ul><li>Investiţia în cercetare şi dezvoltare </li></ul><ul><li>Accelerarea inovaţiei </li></ul><ul><li>Crearea unei baze industriale puternice </li></ul><ul><li>Locuri de muncă mai multe şi mai bune </li></ul><ul><li>Forţă de muncă adaptabila </li></ul><ul><li>Educaţie şi abilităţi mai bune </li></ul>
  38. 40. Triungiul cunoaşterii: Educaţie Inovaţie Cercetare & Dezvoltare Mobilising the brainpower of Europe: enabling universities to make their full contribution to the Lisbon Strategy
  39. 41. În domeniul Învăţământului Superior ...
  40. 42. Finanţarea învăţământului superior ca % din PIB
  41. 43. În SUA , media cheltuielilor / student / an este mai mare cu aproximativ 10.000 €
  42. 44. Topul Shanghai ş i Times Higher Education Sup p lement
  43. 45. Comisia Europeană The role of the universities in the Europe of knowledge Mobilising the brainpower of Europe: enabling universities to make their full contribution to the Lisbon Strategy Delivering o n The Modernisation Agenda For Universities: Education, Research And Innovation 2005 2003 2006
  44. 46. I V . Procesul Bologna
  45. 47. Ce este Procesul Bologna ?
  46. 48. Armonizarea sistemelor de învăţământ superior din Europa pentru a construi un Spa ţ iu European al Î nv ăţă m â ntului Superior (SEIS)
  47. 49. De ce este nevoie de SEIS ?
  48. 50. <ul><ul><ul><li>Transparen ţă </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Recunoa ş tere </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Mobilitate </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Competitivitate ( SUA, Japonia, Australia ) </li></ul></ul></ul>
  49. 51. Cine ?
  50. 52. <ul><li>Mini ş trii din 45 de ţă ri ale Europei </li></ul><ul><li>ESIB – National Unions of Students in Europe </li></ul><ul><li>EUA – European University Association </li></ul><ul><li>EI - Education International </li></ul><ul><li>C E - Comisia European ă ... ş i al ţ ii </li></ul>
  51. 53. Când ?
  52. 54. 1998 – Sorbona 1999 – Bologna: “The European Higher Education Area (EHEA)” 2001 – Praga: “Towards the EHEA” 2003 – Berlin: “Realising the EHEA” 2005 – Bergen: “Achieving the goals” 2006
  53. 55. Ce treab ă avem noi, studen ţ ii , cu Procesul Bologna ?
  54. 56. “ Mini ş trii iau not ă de participarea constructiv ă a organiza ţ iilor studen ţ e ş ti î n Procesul Bologna ş i subliniaz ă necesitatea de a include î n mod continuu studen ţ ii , î nca din fazele ini ţ iale , î n activit ăţ ile viitoare”
  55. 57. “ Studen ţ ii sunt parteneri cu drepturi depline (full partners) î n luarea deciziilor î n î nv ăţă m â ntul superior. Mini ş trii iau nota de masurile legislative ce asigur ă participarea studen ţ ilor care exista î n mare masur ă î n SEIS. Ei fac apel la institu ţ ii ş i organiza ţ ii studen ţ e ş ti s ă identifice moduri de cre ş tere a implic ă rii efective a studen ţ ilor î n luarea deciziilor î n î nv ăţă m â ntul superior.”
  56. 58. “ Subliniem rolul central al institu ţ iilor de î nv ăţă m â nt superior, personalul lor ş i studen ţ ii ca parteneri î n Procesul Bologna. Rolul lor î n implementarea Procesului devine cu at â t mai important acum, câ nd î n mare parte reformele legislative sunt realizate , ş i î i î ncuraj ă m s ă continue ş i s ă îş i intensifice eforturile de a stabili Spa ţ iul European al Î nv ăţă m â ntului Superior.”
  57. 59. Efortul de Implementare a PB: Nivel european Nivel naţional Universitate Sala de curs
  58. 60. Care sunt liniile de ac ţ iune ale Procesului Bologna?
  59. 61. <ul><ul><li>Promovarea mobilităţii </li></ul></ul><ul><ul><li>Calificări uşor de citit şi comparat </li></ul></ul><ul><ul><li>Sistem bazat pe 3 cicluri: Licenţa, Master, Doctorat </li></ul></ul><ul><ul><li>Implementarea ECTS – European Credit Transfer System </li></ul></ul><ul><ul><li>Promovarea dimensiunii Europene a învăţământului sup. </li></ul></ul><ul><ul><li>Cooperare în asigurarea calităţii </li></ul></ul><ul><ul><li>Învăţarea pe tot parcursul vieţii </li></ul></ul><ul><ul><li>Participarea universităţilor şi a studenţilor </li></ul></ul><ul><ul><li>Spaţiul European al Cercetării </li></ul></ul><ul><ul><li>Dimensiunea socială </li></ul></ul>
  60. 62. 1. Mobilitate <ul><li>Cu ce ne ajută asta? </li></ul><ul><li>experien ţă de î nv ăţ are valoroas ă </li></ul><ul><li>instrument foarte eficient de promovare a cet ăţ eniei ş i valorilor europene </li></ul><ul><li>accesul la o diversitate de oferte </li></ul><ul><li>faciliteaz ă cre ş terea calit ăţ ii î nv ăţă m â ntului </li></ul>
  61. 63. <ul><li>Date concrete: </li></ul><ul><li>Se refer ă la: studen ţ i, profesori, cercet ă tori, personal administrativ </li></ul><ul><li>Î ndep ă rtarea barierelor </li></ul><ul><li>Componen ţ a social ă ş i cultural ă puternic ă </li></ul><ul><li>Programul Erasmus (3 mil . stud p â n ă î n 2010) </li></ul>1. Mobilitate
  62. 64. 2 . C alificări uşor de citit şi comparat <ul><li>Cu ce ne ajută asta? </li></ul><ul><li>Aduc coerenţă în r ecunoa ş terea diplomelor şi perioadelor de studiu </li></ul><ul><li>Facilitează mobilitatea studenţilor </li></ul><ul><li>Cresc posibilităţile de angajare ale absolvenţilor pe piaţa europeană a muncii </li></ul>
  63. 65. <ul><li>Date concrete: </li></ul><ul><li>Suplimentul la Diplomă </li></ul><ul><li>Cadrul comun al Calificărilor / EQF </li></ul><ul><li>Contribuţia reţelelor ENIC si NARIC </li></ul>2 . Calificări uşor de citit şi comparat
  64. 66. 3 . Un sistem bazat pe cicluri – licen ţă , master at , doctorat <ul><li>Cu ce ne ajută asta? </li></ul><ul><ul><li>Răspunde masificării </li></ul></ul><ul><ul><li>Raspunde noii configuratii a pietei fortei de munca </li></ul></ul><ul><ul><li>Flexibilitate </li></ul></ul><ul><ul><li>Comparabilitate </li></ul></ul>
  65. 67. <ul><li>Date concrete: </li></ul><ul><li>3 cicluri de studii: Licenţă – Masterat – Doctorat </li></ul><ul><li>perioade de studiu*: 180 – 60 – 180 ECTS (minim) </li></ul><ul><li>accesul spre un ciclu este condiţionat de absolvirea cu diplomă a ciclului precedent </li></ul>3 . Un sistem bazat pe cicluri – licenta, master, doctorat
  66. 68. 4 . Implementarea ECTS <ul><li>Cu ce ne ajută asta? </li></ul><ul><li>F acilitarea mobilităţii studenţilor </li></ul><ul><li>Flexibilitate în modul de învăţare a l studenţilor </li></ul><ul><li>A cumulare si transfer de credite de studi i </li></ul>
  67. 69. 4 . Implementarea ECTS <ul><li>Date concrete: </li></ul><ul><li>European Credit Transfer System (ECTS) </li></ul><ul><li>60 de credite / an de studiu </li></ul><ul><li>Fiecare activitate de î nv ăţ are are un echivalent in credite </li></ul><ul><li>Există o logică foarte coerentă a sistemului ECTS   </li></ul>
  68. 70. 5. Promovarea dimensiunii Europene a Î nv ăţă m â ntului Superior <ul><li>Cu ce ne ajută? </li></ul><ul><li>crearea unei identităţi europene în interiorul şi exteriorul SEIS ( dimensiunea externă a SEIS ) </li></ul><ul><li>cre ş terea atractivit ăţ ii ş i a competitivit ăţ ii institu ţ iilor de învăţământ superior din Europa </li></ul><ul><li>creşterea angajabilităţii absolvenţilor din SEIS ( lb. străine ) </li></ul><ul><li>un răspuns la problematica educaţiei transnaţionale </li></ul>
  69. 71. 5. Promovarea dimensiunii Europene a Î nv ăţă m â ntului Superior <ul><li>Date concrete: </li></ul><ul><li>studiile integrate ( consorţii universitare , Erasmus Mundus ) </li></ul><ul><li>programele de cercetare în echipe mixte </li></ul><ul><li>dezvoltarea de module, cursuri şi a programe cu conţinut, orientare şi organizare european ă . </li></ul>
  70. 72. 6. Asigurarea Calit ăţ ii <ul><li>Cu ce ne ajută? </li></ul><ul><li>compatibilizarea sistemelor de învăţământ europene </li></ul><ul><li>menţinerea şi dezvoltarea unor standarde înalte de calitate a învăţământului superior european </li></ul><ul><li>recunoaşterea internaţională a sistemelor europene de învăţământ superior ( atractivitate şi încredere crescute ) </li></ul>
  71. 73. 6. Asigurarea Calit ăţ ii <ul><li>Date concrete: </li></ul><ul><li>dezvoltare de criterii şi metodologii comparabile </li></ul><ul><li>( sisteme interne de management al calităţii ) </li></ul><ul><li>reţelele de asigurare a calităţii ( ENQA , ARACIS ; transferul exemplelor de bună practică ) </li></ul><ul><li>participarea studen ţ ilor </li></ul><ul><li>transparen ţ a informa ţ iilor (publicarea informa ţ iilor) </li></ul>
  72. 74. 7. Î nv ăţ area pe tot parcursul vie ţ ii (LLL) <ul><li>Cu ce ne ajută? </li></ul><ul><li>provocare a societ ăţ ii bazate pe cunoa ş tere </li></ul><ul><li>trasee flexibile de formare (ritm propriu de învăţare / de lucru) </li></ul><ul><li>confruntarea competitivităţii profesionale şi a noilor tehnologii </li></ul><ul><li>îmbunătăţ i rea coeziunii sociale şi a calităţii vieţii </li></ul>
  73. 75. 7. Î nv ăţ area pe tot parcursul vie ţ ii (LLL) <ul><li>Date concrete: </li></ul><ul><li>extinderea ofertelor institu ţ iil or de înv ăţă mânt superior pentru programe de formare continuă </li></ul><ul><li>recunoa ş terea studiilor anterioare (prin ECTS) </li></ul>
  74. 76. 8. Participarea universit ăţ ilor ş i a studen ţ ilor <ul><li>Date concrete: </li></ul><ul><li>participare la implementare (sentiment de proprietate) </li></ul><ul><li>“ studen ţ ii trebuie s ă participe ş i s ă influen ţ eze organizarea ş i con ţ inutul educa ţ iei la nivelul institu ţ iilor” </li></ul><ul><li>studen ţ ii sunt membrii cu drepturi depline ai comunit ăţ ii academice (full partners) </li></ul><ul><li>autonomia universitar ă </li></ul>
  75. 77. 9. Spa ţ iul European al Cercet ă rii <ul><li>Date concrete: </li></ul><ul><li>interdependen ţ a î ntre educa ţ ie ş i cercetare </li></ul><ul><li>introducerea doctoratului ca al treilea ciclu </li></ul><ul><li>cre ş terea cooper ă rii î n cercetare (interdisciplinaritate) </li></ul><ul><li>cre ş terea relevan ţ ei practice a cercet ă rii </li></ul><ul><li>cre ş terea fondurilor alocate cercet ă rii </li></ul>
  76. 78. 10. Dimensiunea social ă <ul><li>Date concrete: </li></ul><ul><li>meritul ESIB </li></ul><ul><li>linie de ac ţ iune cu implica ţ ii ample </li></ul><ul><li>condi ţ ii adecvate de trai ş i de studiu </li></ul><ul><li>date comparabile </li></ul><ul><li>cre ş terea coeziunii sociale ş i a echit ăţ ii </li></ul><ul><li>î nv ăţă m â ntul este bun public ş i responsabilitate public ă </li></ul>
  77. 79. O seara frumoasa ! Ne vedem maine !

×