Niculescu, radu bulgare de aur in piele de taur. ghicitori - scan

PULGARE DE AUR
IN PIELE DE TAUR
GHICITORI
tmEr
MC
www.dacoromanica.ro

ME$TERUL MANOLE ArA,
www.dacoromanica.ro

Coperta seriei : Constantin Gulutd
www.dacoromanica.ro

I 7 J
BULGARE DE AUR
IN PIELE DE TAUR
Ghicitori
Editie Ingrijitá,
prefatä, bibliografie
*i index bibliografic de
RADU NICULESCU
EDITURA MINERVA
Bucure*ti 1975
www.dacoromanica.ro

GIIICITOAREA. SPIRIT SI POEZIE
Oamenii se-nsald, cit priveste cunoasterea,
precum Homer, cel care totusi fost-a dintre
eleni cel mai cu minte. Niste prunci ce se
curatau de paduchi [chiar] i pe el 1-au amAgit
zicindu-i Ce vedem i apucam, lasAm ; ce nu
vedem, nici apucAm, ducem."
Heraclit, Fragra. 56 (Hyppolitos
ed. Diels-Kranz).
Mama problemk fie si numai implicitk a orIcarei filosofil
ca de altfel a vietii de fiecare 2i, pind in matunte detalii, a ori-
- este cea a imaginii lucrurilor ; a adevarului acesteia ; caél,
asa cum ne-o spun ginditorii si cum o verificam mereu, traind, pro-
blematica practicd ori filosofica a existentei este perpetuu
inevitabil filtrata prin problematica
Fie cA este vorba de simple privire, apatica, a universului, fie
cA, dimpotrivA, e vorba de vointa schimbárii lumii, intotdeauna
adecvarea reprezentArilor individuale sau in social colective
va fi mAsura consistentei i autenticitätii cugetArii, tràirii i actiunii
noastre.
De aceea, clacd pe de o parte stabilitatea, pe de alta mutatiile
felurite ca naturA de care lam act examinind istoria gindirii,
artelor, tehnicii (si, nu mai putin, istoria vietii interioare
a fiecAruia din noi), traduc in mod evident inertia, respectiv rup-
turile Innoitoare In cunoa.Fterea si In congiinta ce o avem de lumile
din afara si din launtrul nostru, nici continuitatea, nici mutatiile nu
sint totusi, doar ca atare, chezAsii de autenticitate.
Numai pentru cá inrädAcinatA, ori numai pentru cA subversivd,
o anume imagine data a realului nu este, cu tot dinadinsul, i ade-
vAratk
V
r
cui
con4tiintei.
atiintei,
www.dacoromanica.ro

Garantii, fie si relative, pentru adevärul reprezentdrilor pe care
le profesdm vom putea afla cum iard*i ne spune filosofia doar
punind fatd In fatd si comparind practic spre reciprocd validare
serii de fapte *i teste practice, asemandtoare sau complementare,
privind sus-zisele reprezentäri.
La ce bun Insa s-ar putea legitim pune intrebarea ase-
menea consideratii teoretice generale, aid.
Am raspunde cá oportunitatea invocdrii lor derivd din relatia
de substantk esentialk care le leagd de conditia genului folcloric
pe care cartea de fatd isi propune sd-1 ilustreze.
Iar legatura fiinteazd In cel putin cloud' planuri. Planul rostului
si al structurii ghicitorii ca fenomen in sine. Planul derivat al
istoriei asumdrii genului enigmatic, ca valoare, de constiinta co-
lectivd.
Existd o istorie concretd, milenard, a ghicitorilor, *1 in lume
si la noi.
Obirsia le este imemoriald. In orice caz substantial anterioard
erei noastre.
0 sum& de indicil mai mult sau mai putin indirecte atestà
practicarea lor probabil Vará discontinuitäti de cel putin 3 000 de
ani Incoace cu functii si semnificatii diverse (unele, pare-se, de
accentuatd important& sociald), nu totdeauna limpede reconstitui-
bile, in spatiul culturilor europene, asiatice apusene, de miazdzi 5i
rdsdritene, la semintii ale Asiei centrale, in vechile culturi sibe-
riene, in culturile insulare ale Oceaniei, in Africa, sporadic in
America.
Dar, precum se *tie In ultimii 100-150 de ani, transformdri de
rapiditate creseindd ale structurilor sociale si culturale dintr-o
serie de WI ale lumii, ale Europei *i Americii de Nord in primul
rind, au dus, nu fdrd Insemnate diferente de amdnunt determi-
nate de diversitatea imprejurdrilor nationale si locale, la diminua-
rea ponderii relative a folclorului in ansamblul social al culturii
*i, totodatk la restringerea inegald din pricini diverse inldun-
trul sferei folclorului insu*I, a creativitdtii si a amplorli circulatiel
active a unora din genuri *i specii in raport cu celelalte.
Ghicitoarea se numdrd de regula anume printre genurile lovite
de pierderl de greutate specified mai pronuntate.
In linil marl aceasta este situatia si in folclorul romdnesc.
yr
www.dacoromanica.ro

Disparitia sau dupa loc numai treptata dezarticulare a
vechilor cadre sociale (precum sezatorile de fete si flacal, cradle
In felurite scopuri etc.) care odinioara reclamau ghicitoarda ca
ingredient necesar In complexul faurilor de grup ce le alcatuiau
continutul, apoi modificarile In substanta si largirea garnei optiu-
nilor culturale ale adolescentilor 0 In general ale tineretului (Ca-
tegorie de virsta prin excelenta menita potrivit convenientelor tra-
ditionale sa foloseasca si la rigoare &á sporeasca fondul de
ghicitori al comunitätii, desi, in aceste privinte, nici rostul virstni-
cilor nu e neglijabil), interventia compacta a mijloacelor de comu-
nicare de masä (a celor audio-vizuale inainte de toate) care exercita
presiuni modelatoare irezistibile asupra unor forme de baza ale
sociabilitatii (reuniuni de prieteni, vecini etc.) ca si asupra profi-
lului bugetului de timp al tuturor categoriilor de virsta, In sfirsit
diverse alte aspecte (culturale, demografice s.a.m.d.) pe care nu le
mai amanuntim ale procesului de urbanizare a mediului rural si
ale industrializarli, constituie principalii factori al declinulul ghi-
citorii ca institutie folclorica.
Ghicitorile devin astfel si la noi, progresiv, bun de tezaur cul-
tural ; chiar claca circulatia lor se mentine Inca, Indeosebi In me-
diul copiilor, notabila.
Dar sd revenim in istoria mai indepartata. Nu a ghicitorilor,
ci, de asta data, a atasamentului savant pentru ele.
Inceputul accelerarii regresului, ca importanta relativa obiec-
tiva, al culturilor folclorice In zorii erei industriale a coincis In
Europa la finele secolului al XVIII-lea si in prima jumatate a se-
colului al XIX-lea cu Inceputurile interesului intens al cercurilor
intelectuale pentru culture traditionala a poporului.
Rousseau-isti englezi, romantici germani, bonjuristi romani nu
numai ca se Inflacareaza de relicvele vechii poezii nationale ano-
nime, dar string si cerceteaza efectiv folclor.
$i daca, cert, colectionarea de ghicitori este in plan european
activitate cu un adinc trecut (intre diversele categorli posibile de
preocupari folcloristice ea se numard printre cele mai timpurii, cu
mult anterioara fiind secolului al XIX-lea si romantismului),
studierea ampla si sistematica a genului devine posibila in ciuda
unor precedente ce urea pina in antichitatea greaca si romana
abia din momentul izbucnirii pasiunii navalnice pentru folclor, In
preziva si sub durata veacului romantic.
VII
www.dacoromanica.ro

$i la noi, asemenea, culegerea i publicarea de ghicitorl, ca
activitatle folcloristic& spontana. i prioritar& (Cipariu, Stamati, An-
ton Pann s.a.), detine un considerabil avans in timp fat& de primele
studii pe problem& (G. Dem. Teodorescu, Gaster), studii elaborate
abia in cel din urm& p&trar al secolului trecut sub cel putin
indoita inriurire a ecourilor entuziasmului romantic si a spiritului
de metode pozitivist.
Asupra ghicitorilor in folclorul romAnesc nu s-a scris mult. Iar
dac& din totalul brut al titlurilor exegezel publicate cam de o stab
de ani incoace le-am exclude pe cele acoperind debile compilatii,
speculatii desarte sau vorbdrie confuzá, ar ramine atit de putin
incit anevoie ar putea fi dublat in conditii de real& exigent& nu-
marul, modest, al textelor de referintd cuprinse in bibliografia
criticii anexat& antologiei de fat&
S-a scris, cu alte cuvinte, despre ghicitoare considerabil mai
rar decit despre alte genuri, si mai rar decit in alte part! in lume.
Ar fi nepotrivit s& procedam aici la cercetarea cauzelor. Cu
toate acestea nu putem sd nu remarcdm c& una din pricini pare sã
fi stat intr-un anume simtamint, mai larg impdrtasit, de, s& zicem,
minus-valoare" in fata ghicitorilor (joc de prunci", fleac", mat"
etc.), stare de spirit incontestabilá (o poate verifica oricine tntre-
prinzind fie si cel mai rudimentar sondaj de opinie), in ciuda de-
claratiilor formale de pretuire care, pe toatä intinderea rästimpu-
lui evocat, nu au lipsit.
Putinatatea se afl& compensatd totusi, intr-o anumitA m&surâ,
de calitatea contributiilor ferme.
Oricite rezerve i obiectii unele serioase ar fi de formu-
lat in temeiul unei examindri severe, monografia din 1909-1911
a lui G. Pascu ramine prin amploarea analizei i relevanta majo-
ritatil text fundamental. $i nu numai pentru cerce-
tarea etnologic& romaneasca. Se adaog& apoi un num&r de contri-
butii, mai vechi sau mai recente, de mai mica intindere dar de buna
tinuta, in primul rind amplul studiu monografic al lui 0. Papadima.
Demn de subliniat intre altele este Ca, desi elaborate in general
In conditii de independent& de gindire fat& de bibliografia inter-
nationald, aceste cercet&ri au ajuns la rezultate coincidente sau
echivalente cu cele obtinute de cercet&ri str&ine pe material strain.
Se poate asadar vorbi de existenta unui asamblaj relativ con-
solidat de cunostinte acumulate cu Aristotel din Stagira ince-
VIII
concluziilor
www.dacoromanica.ro

pind In egala masurd valabile i pentru ghicitorile romAnesti
pentru ghicitoare In genere.
Aceste cunostinte se refera Intre allele, desigur, si la datele a
ceea ce am numi istoria abstracta" a genului enigmatic socotit
printre cele mai vechi ale traditiei orale In general , istorie a
Carel reconstituire (origini, itinerarii de difuzare, faze ale varierii
in timp etc.) a fost schitata cu pornire de la repere vechi sau stra-
vechi-texte egiptene, Bib lia (episodul Samson, episodul Solomon
si Regina din Saba), texte vedice, text& grecesti consemnind mitul
lui Oedip (ghicitoarea Sfinxului), Edda, Koranu/, 1001 de nopti etc.
Dar fondul lor esential. i totodatã cel mai impunator ca volum,
deriva din efortul descrilerii, clasificarii i explicarii ghicitorii ca
practica si text, sincronic.
Astfel, o bun5 definitie sun& : ghicitoarea este o descriere pa-
rafrasticd (subl. n.) a unui obiect de ghicit" (Gaster) 1, obiect adica
pentru care din principiu nu se comunica ci se revendica numele.
Descriere deci. Si scurta, de regula. Care descriere poate fi
(v. Papadima) nemijlocita cind se Intrupeaza In denuinirea simpla
de insusiri (alb, mare, rotund etc.), oferite implicit ca structurale.
Poate fi mijlocita, cind sint desemnate nu date ale structurii ci
manifestari ale acesteia in rama unui eveniment" prezentat na-
ratio la persoana I-a ori a III-a (un x s-a dus, a facut, a dres etc.,
resp. rn-am dus etc.) sau in apostrofá ori dialog (de pilda Un'
te dud ? Ce-ntrebi ? etc.). Poate fi simultan i mijlocita i ne-
mijlocita, cind Inserierea denumirilor de Insusiri pe de o parte,
mica naratiune si/sau frintura de text dramatic pe de alta, se
Imbina Inlauntrul unui aceluiasi context.
Dar, precum se stie, descrierea constituie una din modalità-
tile clasice ale definitiei ca act logic.
Ghicitoarea este prin urmare o definitie" (Cosbuc) ; ce o dis-
tinge de modelul definitiilor curente recomandat de logicieni
fiind cum au aratat cercetarile discontinuitatea, enuntarea
1 Spre evitarea impovararii textului, nu am suplimentat In-
deobste bibliografia data. De cite ori fie am citat, fie am socotit
cã un plus profitabil de informatii merit& cautat, am indicat citi-
torului curios, In paranteze, numele autorilor regasibil in biblio-
grafie.
IX
al
;
www.dacoromanica.ro

de trasaturi in chip metodic disparate si In plus, adesea, evocate
nu direct ci parafrastic.
Ghicitoarea fiinteaza asadar nu numai ca parafraza nemijlo-
cit.& (etimologiceste parafraza Inseamnd fraza, enunt, pe Vinod")
ci, eventual, si ca parafraza a parafrazei.
Iar parafraze au conchis cercetatorii genului se con-
stituite, cel putin In ghicitoarea româneasca (v. Pascu), prin per--
fraze, eventual comparative, constituite din inventare de acte sau
proprietati caracteristice (dimensiuni, forme, culori consistiente,
savori etc.) ale obiectului de ghicit (de ex. eine striga noaptea ?"
sau ce este lung cit lumea ?" sau ce este mai lung decit..., mai
verde decit... ?" etc.), inventare comportind adesea, complemen-
tar, limitari ale cimpului de referintd supozabil, gratie unor eli-
mindri explicite (ce-i alb dar nu-i lapte ?" etc.)1 ; prin metonimie
(suflet in sus, suflet In jos etc." = calaret si cal), prin sinecdocti
(tinghi linghi tine calea etc." = oaia cu talanga pe drum)
si, mai cu seamd, prin metaford, modul precumpanitor al con-
struirii sensului in ghicitoare.
In legaturd cu toate acestea au fost propuse scheme ale se-
lectarii si functionarii termenilor, tipologii de tropi si de tehnici
stilistice de confuzionare, evaludri cantitative (bou/ de pild&
apare ca reper metaforic de mare frecventa si echivaleazá cele
mai incongruente obiecte, urmarea fiind anemierea si a semnifi-
catiei si a capacitatii de expresie).
S-a remarcat de asemenea si cd fondul metaforelor uzuale
In lirica populard romdneasca spre exemplu nu se rega-
seste decit accidental In ghicitori (Brdtulescu). Ghicitoarea a tins
vddit, din imperative de gen (consemnul cifrarii, al insolitului
etc.), la elaborarea unui univers de metafore autonom si am re-
marca de o rdspindire interetnica enorma, paradoxala, incom-
parabil mai larga decit In cazul altor genuri traditionale, genuri
prin aceasta implicit mai specifice.
S-a spus si s-a scris insistent, poate chiar prea insistent, ca
inventarele de Insusiri, metonimiile, sinecdocele etc., vadiesc com-
petent& In privinta lucrurilor, a proprietatilor acestora si. a core-
1 Doua specimene caracteristice : Ce se marline& / $i nu se
pune pe masa ?" laptele de mama (Munteanu, p. 232, jud. Tul-
cea) si parind sa elimine totul ! Nici in casa / Nici afar& /
Nici in cer / Nici pe pamint" fereastra (Muntiu, p. 84 Carpi-
n is-Sibiu).
X
www.dacoromanica.ro

latiilor bor. Li se evoca astfel lucrurilor, In mod corect, obirsia,
timbrul sonor, durata, dezvoltarea, continutul, efectul
Este intrutotul adevarat. $i nu este de mirare. Intimitatea
fizica cu lumea ambianta fiinteaza ca o conditie vitala perma-
nent& pentru oHce societate de tip traditional. Drept urmare ea
se instituie acolo ca o constant& a educatiei, practicii i gindiril
fiecarui individ.
Metafora a fost si ea deseori explicata, In ghicitoare, ca rod
al perceperii juste" a analogiilor intre obiecte. De banalitatea
unor atari comentarii ne despagubesc uneori observatiile in adaos,
judicioase, privind distanta de obicei considerabila care separa
categoriile de lucruri Intre care se tes metafore : ciocanitoarea
se constata este coordonata cu tapul, focul cu baba, moara cu
scroafa, morcovul cu popa, veverita cu briciul etc. Apropierile
bruste sint desigur menite sa stirneasca haz, uneori sä ispiteasca
pe cai gresite.
Inrudite ca functie cu figurile de sens" mai sus pomenite,
abunda in ghicitori onomatopeele (suigerind specificul unor obiecte
prin sunet, capabil sa sugereze uneori si volume, densitati sau
forme), paronomasiile (apropiind cuvinte semantic departate dar
fonetic asemanatoare), creatiile Ilexicale ad hoc derivate din ne-
cesitati de simetrie, de incifrare etc. (Bratulescu ; Vrabie.) Ali-
teratia este frecventa (Densusianu).
Un numar insemnat de ghicitori poarta insemnele vizibile
ale versificarii ; rime ori asonante, alternari die versuri albe
rimate, paralelisme, ritm pregnant, forme strofice (Papadima).
In sfirsit, a atras fireste atentia i un izbitor detaliu de
constructie : in folclorul românesc ca i In folclorul european in
genere, aproape totdeauna ghicitorile sint, precum basmele, in-
cadrate de formulete institutionale, cu o tipologie indeobste limi-
tata, folosite, de cel ce le debita, fie una, fie alta, dup.& ioc, gust
sau inspiratie. Fiecare in parte ins& cvasifixa. Sint formule pre-
cumpanitor de inceput : ghici, ghicitoarea mea", cinel-ci-
ner s.a. $i formule precumpanitor de Incheiat : ciumele-i,
ce-i ?", ghiciti, boieri, ce sa fie ?", pas, badita, de ghiceste
uneori fagaduinte de-i gici, t-oi frige-o rata !" sau
amenintari, ecouri de faun pierdute.
Rostul formuletelor rezIda, In primul rind, in a sublinia sta-
tutul categorial, eminamente interogativ-examinativ, al textelor
prin efect, de a sugera mai energic celui caruia ghicitoarea
este adresata, un model anume de asteptare" l reactie.
XI
s.a.,
§i, II
sAm.d.
al
www.dacoromanica.ro

Aceste detalii canonice de text subliniazd solidaritatea in-
trinseca. evident& a rdspunsului cu intrebarea pusá peri-
frastic, metonimic, metaforic etc.
Ghicitoarea este nu numai intrebare, ci intrebare raspuns
(Chitimia).
Imprejurare ce atrage la r:ndu-i atentia asupra dimensiunii
sociale a ghicitorii, a statutului salu de obicei sau, poate mai
potrivit spus, de uzantd, (care, ar fi cazul s& reamintim, poarta
limba romand numele de ghicit, gicit, resp. ghicitoare, giciturd
etc. in Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova de miazazi, Tran-
silvania sudicd, sporadic in Cimpia Transilvaniei, i cimilit,
milit, resp. cimiliturd etc. in Moldova de nord, restul Transilva-
niei, Maramures, Bihor, Banat).
Dar acest joc de societate tipic pentru societátile patriarhale"
(Vrabie) detine o asemenea multiplicitate de sensuri sociale pre-
cedente i actuale incit cercetatoril, si la nol i aiurea, sint Inca
departe de a le fi determinat tuturor cu acuratete contururile,
ponderea §i
Vom selecta, drept urmare, doar unele aspecte decisive dintre
cele mai convingator tratate.
Astfel, o serie de cercetdtcrl Huizinga, Jo lles, Caillois
au pus in lumina unele din mecanismele fundamentale ale genu-
lui modelul mental de balk resorturile ludIce, conventionalita-
tea cultural& etc.
Jolles bundoar& vede in genul enigmatic, caruia Ii subsu-
meaz& de altfel orice produs cultural ce presupune intrebäri cu
r&spuns neaparat cunoscut de cel ce intreaba, nu neapdrat si
de cel tinut s& raspund& (se integreaz& deci genul i ghicitoa-
rea biblicã, i intrebarlea de concurs de admitere", i rornanul po-
litist l altele), o expresie a tensiunil pe care ..cel ce stie* o
instituie intre el insusi plus grupul egalilor sal, V .cel ce nu Vie»,
cu scopul constient sau nu, am adAoga al marcdrii unui sta-
tut de superioritate.
«NeViutorul», am observe, are de ales intre confirmarea con-
ditiei sale subalterne (nerdspunzind, rAspunzind inexact) si dobin-
direa, dimpotrivk a egalitdtii prin raspuns exact (datorat fie even-
tualitatii cd este in realitate un 44stiutor. ignorat, fie in condi-
tiile familiaritatii cu codul efortului spiritual fructuos, semn
de eficienta intelectualk perspicacitate, cultur& etc.).
In perspectiva modelului explicativ propus de Jolles mo-
del care, in trfeacdt fie zis, subliniaz& mai mult sau mai putin
XII
+
In
fi-
relatiile.
:
www.dacoromanica.ro

implicit aseman'arile formale, altminteri lesne depistabile, ce
apropie ghicitoarea de episoade caracteristice ale riturilor de ini-
Vera , diver ele calitati si rosturi puse in mod curent in seama
a ceea ce am numi procesul cimilitului 10 dau la iveal& structura
coerentd, construit& pe cel putin trei nivele ierarhice :
Primum : spiritul de observatie, capacitatea combinatoric&
deci abilitatea disocierilor si asocierilor , cunoasterea codu-
rilor (utilã pentru economie de efort, pentru a oferi sanse dezle-
g&torului etc.), invocate de atitea ori de cercetatori, sint calitatile de
Klominare. necesare pentru elaborarea unei ghicitori acceptab.le ;
Secundum : ele se regasesc fidel, fireste, In straturile de sens
ale textului ghicitorii ca material «doming* si, consecutiv, ca in-
termediu verbal al «domin&rii* virtualului dezlegAtor ;
Tertium : ca insusiri de astã data de «neutralizare a domi-
darn., ele (si in primul rind conditie, de obicei obiectiv elimi-
natorie cunoasterea regulilor de cod) i se cer, punct cu punct,
pric&rui dezlegAtor, ca «nestiutorw autlentic.
Demn de relevat este c& din unghiul dezlegaltorului existd,
teoretic, putinta compensdrii macar in anumite limite, prin forta
inteligentei, imaginatiei, intuitiei, chiar si a lacunelor In stäpIni-
rea codului (altfel zis, a paradigmelor, a modelelor traditionale
cle Intocmit metafore, metonimii etc.).
Aceasta posibilã contingent& este bine cunoscut& mediilor
folclorice. Ea constituie in mod necesar, atunci cind are efectiv
loc, ipostaza cea mai elevat& a competitiilor-spectacol pe care le
presupune orice sesiune de ghicitori".
Care sesiune" este si curat divertIsment, 0 prilej ascutirii
spiritului prin exercitiu delectabil, si instant& de instruire in
strategia comportarnentelor verbale ; precum In cazul ghicitori-
lor-capcana., de categoria celor ce strecoard fugar chiar In text
cheia (vezi cunoscuta Min&stire-ntr-un picior / Ghici / Ciuperca /
Ce e ?") si derutind tocmai prin aceea ca.', in virtutea regulii jo-
cului, este de neconceput" divulgarea in ins&si Intrebare a rás-
punsului, sau de categoria ghicitorilor care, machiavelic, Imbie
prin Inselkoarea precizie a detaliilor cu lesnicioase solutii licen-
tioase, in vreme ce solutia, mai putin la indemin& dar titulark
este cuminte (uneori invers, texte inofensive ademenesc cu dez-
leg&ri cuviincioase ; rezolvarea titular& fiind ins& corozivet").1
1 Uneori ambiguitatea cap&tã dimensiuni in plus : cuvinte-pi-
licentioase
got, pe ling& acceptii neutre, detin si sensuri argotice
www.dacoromanica.ro

In plus, cum s-a mai remarcat, practicarea ghicitorilor In-
seamna plimbarea fascicolului de luminà intens& al spiritului de
observatie pe obiectele universului familiar taranului.
Plante 0 animale de casa, cimp, si pädure, unelte, gospodaria,
acareturi, notabilitati (b:rau, jandarm etc.), Inconjurimea cu
munti, ape, vai, drumuri, marile forte ale firli etc. se desemneaza
unele pe altele in ghicitori, cind ca madular de Intrebare, cind
ca raspunsuri".
Traditional asadar puterea de patrundere s-a exercitat In
formularea si s-a exersat In dezlegarea de enigme privind o
lume marginita ca numar de categorii abordate dar deschisd ca
maruntire a aspectelor.
Exist& neindoielnic si ghicitori de epocr. De pild& usten-
sile de inventar agricol tehnologic depasite, precum lesoiul sau
imbldciu/, au iesit Indeobste din Inzestrarea gospodarlilor si per-
sist& doar ca obiecte de arheologie culturala, muzeale. Dac& exis-
tenta activa a Insui genului enigmatic e astazi problematick cu
atit mai problematic& ar trebui sa fie persistenta unor ghicitori
citind sau Incifrind atare obiecte.
Nimic mai incert. Dincolo de generalitati stim Inc& putin
despre viata nemijlocit& a ghicitorii In viata satului. Cercetari
relevante de sociologie a ghicitorii sint la noi ca si inexistente
(v. Birlea), si nici In alte parti lucrurile nu stau cu mult mai
bine. Dispunem, cu toate acestea, de suficiente temeiuri sa presu-
punem c& fenomenele de remanentii proprii In ansamblu folclo-
rului In toate fazele si genurile, au a se manifesta si aici. Cu atIt
mai mult cu cit ghicitoare Inseamn& instituire de dificultati, iar
intr-o lume din ce In ce mai bine informat& tocmai arhaitatile pot
fi o comoda sursa de perplexitati fructificabila.
Totusi majoritatea ghicitorilor se refer& la clase de obiecte cu
durat& Indeajuns de lung& pentru ca acestea sa Imprumute
aparentele eternitatii.
Este o Imprejurare altminteri definitorie care, laolalta
cu alte determinari confera resurse ferme de aderenta la actua-
litate fondului principal de texte al genului enigmatic.
(de ex. subst. bumb), ambele ins& egal admisibile pentru cheie
(in toate asemenea cazuri, in analize, am facut abstractie de in-
terpretarea argotica).
XIV
www.dacoromanica.ro

Pomenitele alte determinari, ce sustin viabilitatea interesului
ghicitorilor chiar $i pentru societati ori grupuri sociale care nu
le mai cultiva ca joc, au fost staruitor semnalate de comentatori,
staruinta tradind nu numai sincerul atasament ci, adesea, g pre-
ocuparea de a legitima elogiul (sau numai initiative editarii) unui
gen cu reputat.e incerta.
Monument limbistic si etnologic", s-a zis (G. Dem. Teodo-
rescu) ; icoana de viata $i civilizatie trecute", pretios depozit de
forme de limba veche dialectala" (Chitimia) ; *coal& a imboga-
Orli $i inmla.dierii intelectului prin efortul dezlegarii " (Papadima) ;
oglinda a conceptiei populare despre lume", despre munca,
unelte, relatii sociale (Val. Ciobanu) ; pendulare intre lumina $i
obscuritate", puternica sursa de farmec" (Papadima), obtinuta
prin aceea ca mice ghicitoare valida trebuie sa imprime, simul-
tan, $i o anumita tensiune dezlegarii prin dificultati, elemente
de surpriza, trucuri, $i sa ofere puncte de reper suficiente recu-
noa$terii obiectului" (Bratulescu) ; marturie a puterii de creatie
a poporului" (Chitimia) ; model pilduitor de concentrare $1 esen-
tializare in stil (Val. Ciobanu) ; forma cea mai comuna in care
se manifesta intelepciunea popoarelor, alaturi de proverburi"
(G. Dem. Teodorescu), ingemanare cu ascunse si, probabil, adinci
Intelesuri deoarece, acolo unde este cultivata, expresiunea enig-
rnatica, tot atit cit §i cea aforistica", place (Gaster).
Sufragiile nu au mers insa toate in acest sens. Credem astfel
ca operarea lard suficiente precautii cu criteriul dupa care un
gen traditional se cuvine evaluat in conformitate cu masura lege-
rii sale indisolubile de solul traditiei nationaIe de$i intreprinsa
tacit s-a rasfrint la rindu-i eficient, $i nu tocmai favorabil, asu-
pra opiniei rnedii $1 a pretuirii reale a genului enigmatic, atit la
noi cit $i aiurea. COci toate cercetarile moderne riguroase de
orientare interculturalà, cite au fost realizate pe plan interna-
tional asupra ghicitorilor, au confirmat uimitoarea asemanare a
unui considerabil numar de tipuri pe imense spatii ale geografiei
umane, depd$ind limite de continente si oceane, $i adeverind
astfel observatiile generale in aceasta privint5. formulate, mai
mult deductiv, de un Gaston Paris Inca acum o suta de ani.
Cercetari comparative sistematice asupra fondului romanesc
de ghicitori traditionale nu au fost Inca intreprinse. Paralele 51
comentarii pretioase formulate de-a lungul vremii exista totu$i
(v. G. Dem. Teodorescu, Gaster, Gorovel, Pascu, Chitirnia, Papa-
dime $.a.).
XV
www.dacoromanica.ro

S-au incercat si aproximari globale. Ceea ce voim sa obser-
yarn in chip general scria de pildd Gaster este cd nu se
poate tagdclui o asemanare foarte mare si adeseori o identitate
Intre ghicitorile românilor si acelea ale popoarelor din peninsula
balcanied ; se vede CO era un curent literar si o dispozitie comund
la toate aceste popoare".
Lucrurile sint insd mai complicate decit par. Astfel, spre
exemplu, chiar si numai pentru ghicitorile aromdnilor, se con-
statk pe linga asemandri, si diferentieri vizibile, tematic si meta-
foric", In raport de ghicitorile spatiului daco-romdn (Papadima).
In consecintk cit timp investigatiile necesare, adecvate ca
metocid, conceptie, amploare, nu vor fi fost Infdptuite, concluzii
genetice generale, de un fel ori de un altul, inchisiv cele formu-
late In tonul doctrinei antropologice" de Gaster (ca producte
ale intuitiunii metaforice a poporului, ghicitorile se pot naste In
mod independent la fiecare popor"), rämln, chiar daca plauzibile,
simple vues d'esprit".
Am insIstat asupra acestor aspecte doar spre a pune mai clar
in evidentd cd, deocamdatã singura certitudine ramine sirnilari-
tatea In sine a unui mare numar din tipurile ghicitorilor noastre
cu cele practicate In lume sau In vecini, si CO precaugile la care
ne refeream inseamnd literalmente considerarea cu atentie spo-
rita a ceea ce dincolo de orice coincidente tematice este de astep-
tat sd rdmind intrinsec specific unei traditii date.
Astfel, indiferent clacã locale sau de largd circulatie inter-
etnied, dacd Intrutotul zdmislite In popor sau preluate si prelu-
crate din izvoare cdrturdresti din Bertoldo sau din Esopia,
sa zicem , ghicitorile, circulind, devin inevitabil purtdtoare
de specific prin detaliul expresbei, nivel intrinsec legat de grai,
de limba si stilistica verbald a locului.
Iar gradul superior de concentrare a specificitiatii expresiel
va fi, fireste, marcat de ghicitorile care atestd un plus de elabo-
rare poetic&
Coexistenta, pe teritoriul IncdpAtor al genului, a submediocri-
tätii, a mediocritatii, si, de and parte, a excelentei poetice, este
o realitate palpabild, expresie a scarii gradate, ideale, ce inso-
teste si oglindeste pretuitor, din unghiul constiintei, toate felurile
posibile de elaborate culturale, de la produsul celei mai umile In-
deletniciri cu putintk.pind la opera supremelor ambitii ale spi-
ritului.
XVI
www.dacoromanica.ro

Negresit, ceea ce, din fondul global de ghicitori, r&mlne s&
zaca pentru ca prea facile, prea confuze etc. sub nivelul.
minimei acceptabilitati valorice (Co5buc : multe [ghicitori] nu
numai c& nu au valoare dar n-au nici macar un rost de a exista
si sint absurditati" ; Sadoveanu : unele ghicitori n-au nici cheie
bunk nici Invatatura, nici haz"), este desi nici usor de deter-
minat, nici absolut deseu.
Deseu care dovedeste, dac& mai era nevoile, c& productie cul-
tural& proast& si literatura rea se pot confectiona in oHce registru
de creatie. Mai putin anodin este interesul teoretic pe care, cre-
dem, ghicitorile deficiente, ca dealtfel oricare tip de produs cul-
tural de aceeasi calitate, sint In masura sag prezinte : In atare
produse o analiza inteligenta poate mai lesne discerne, ca negate,
criteriile operante In delicatul domeniu al valorii, criterii altmin-
teH atit de greu accesibile.
Ghicitorile infirme se pot reclama doar de proiectia nega-
tive a rosturilor firesti ale cimilitului. Ghicitorile acceptabile Isi
realizeaza valoarea elementar& prin Implinirea efectiv a functiei
care le-a generat ; functie pe care In plus, prin retroefect, o in-
tretin.
Acest plan fenomenal este cu deosebire important. Conside-
rat cu luare-aminte el ni se dezvaluie drept caz particular al
uneia din corelatiile nodale ale culturii : raportul unei functii
culturale matrice, profunde, cu modalitatile concrete, de supra-
fata, ale satisfacerii eL
In cazul nostru resorturile functionale grit, pe de o parte
dac& e sa ne insusim modelul lui Jones , impulsul creerii si
asumarii de raporturi ierarhice si competitionale episodice ; pe
de alta parte am Incline sa credem un impuls elementar
adiacent, probabil general uman, catre ceea ce am numi proble-
matizare prin conventie" ; impuls corelat, independent de implica-
tiile competitionale cu placerea lucida, In sine a cautarii # a gd-
sirii. unui CE ; CE ascuns de un partener de joc care 5i-a oferit
prin aceasta o placere ludic& echivalenta.
Aceste dou& retele de determinari alc&tuiesc, conjugate, o
matrice functional& ce poate fi satisfacuta prin modalitáti con-
crete din cele mai felurite, de la joac& de-a vatiascunselea la
cuvinte incrucisate, die la ghicitori la romane de R.L. Stevenson,
iar Inlauntrul domeniului ghicitorii Insesi, de la Injghebari fade
si hirsute la midi poeme impecabile.
XVII
www.dacoromanica.ro

Ar fi greu, dacA nu chiar cu neputintk O. hotArim care din
aceste modalitati este mai proprie" functiei, mai propriu-zisa".
Ce putem afirma, flirt a forta lucrurile, este cd, precum su-
geram, existã facturi diverse de elaborare si grade diverse de
concentrare a expresivitatii, Intre care mediazA moment de mo-
ment functia.
Mediocritatea avantajatá pare-se, cel putin In cazul ghi-
citorilor, de o lege statistic& a distribuirilor nu este lipsit&
de misiuni onorabile. Acoper5. masiv cerinte masive ale uzului
curent. Fenomenul e frecvent. Romanul sau drama mediocr& de
mare succes stau pretutindeni, sociologic si literar, dovadä.
Textul de ghicitoare mediocru este Insa, prin naturA, diafan,
fArA densitate". Este doar cadru" neutru, oarecane, cvasivid,
traversat de joc si marcind ca realmente semnificativ& si majorA
doar functia, doar enigmatizarea ca atare. Este oricind substituibil
far& regrete prin oricare alt text de egal& mediocritate. Smuls din
contextu-i functional, erfuntat In afara jocului, noima Ii tinde
cAtre nul. Naivitatea (Lucru mare / $i sunA tare", glasuieste o
ghicitoare a clopotului $ez.", XXIV (1928), p. 27, Banat) Il
poate face uneori InduiosAtor. Dar atit.
Dimpotriva, textul Inzestrat cu fortA poetic& invadeaz& spa-
tiul functiel ludice, se instaleaza In contextul acestela ca o enti-
tate secund& cu dimensiuni proprii, densg, grea. Este substantd.
In care privirea se opreste si st&ruie. Poezia, 4n asemenea texte,
concureaz& functia ludicA, o brulaza", o diominA ; chiar claca
subsidiar Ii conferä totusi, simultan si paradoxal, In cadrul con-
cret al jocului, un plus de realitate, amplificIndu-i volumul, du-
blind-o de valori superioare. Ghicitoarea-poem se poate dispen3a
de spatiul ludic in care si pentru care s-a n&scut. Vibratia si bo-
gAtia interioar& li shit, de bun& seam5., mai limpede percepute In
afara decit Inl&untrul jocului.
Dar nu existA oare s-ar putea replica o doz& de simpli-
ficare conventional& in aceast& frumos euclidian& 0 manihelanA
paralel& ? DacA exist& (si, s-o märturisim, exista.), atunci ea pri-
veste mai cu seam& descrierea mizeriei si a vacuitAtii. Pentru ca,
de fapt, poezie fiinteazd, modestk plApindä, In cele mai multe din
textele pe care le-am desemnat ca medlocre".
Dacd am recurs totusi la Ingrosarea liniilor am fa.cut-o atit
din imperativ didactic &it si, mai ales, spre a sublinia urgenta
XVIII
www.dacoromanica.ro

punerii In valoare a ceea ce depdseste, In ghicitori, nivelul de
mij loc.
De este sa facem abstractie de asertiuni entuziaste si cu de-
termindri vagi formulate clnd 0 cind cum ar fi : ghicitoriie
sint scdparki geniale pline de spirit si fantasie" (Cosbuc) , cri-
tica genului s-a orientat pin& acum mai degrabd spre identifi-
carea de caracteristici medii decit spre interogarea valorilor.
Strategie in sine bund, indispensabila chiar unei cunoasteri oneste
a generalului si intemeierii informative a altor tipuri de cerce-
tare.
Cunostintele astfel deduse par altminteri solide. Si ar fi gre-
sit sa li se reproseze caracterul precumpdnitor tehnic. Mai mult
chiar. Dna ar fi ceva de obiectat ar fi tocmai cà datele obtinute
sint Inca nu indeajuns de tehnice, pre cum am vdzut vorbind mai
sus de structuri.
Dar acest tip de investigatii trebuie In mod necesar dublat
de o critic& a valorilor.
Faptul ca pini acum tocmai valoarea de artá literarA [a ghi-
citorilor] nu a fost pusä mai sustinut In lumina, desi asupra ei
s-a atras atentia de mult" (Chitimia), a sfirsit prin a se repercuta,
Inca o data negativ, asupra imaginii genului In constiinta colec-
tivd. Reprezentarea sincerd cea mai comuna chiar printre oameni
cultivati estie, astazi cea incolor5. a unui gen minor" (Val. Cio-
banu). Imagine nu a unui fapt ci a unei prejudecati. Care in
plus sd nu uitdm extinde si semnificatia metrologica a di-
mensiunii textelor asupra valorii lor.
Calea recuperkii dincolo de oercul privilegiat al cunosca-
torilor, pentru constiinta public& a valorilor superioare ale ge-
nului comporta In mod obligatoriu cloud piste.
Prima presupune reconsiderarea modalitatilor editoriale, sub
dublul aspect al criteriului de selectie a materialului si al confi-
gurkii grafice a textelor.
Principiul antologic, florilegiul, rámine, evident, indiscutabil.
Dar pe lIngã tipul antologiilor de ghicitori actualmente in uz
(tinind sa ofere laolalta si lexic dialectal, si arhaisme, si Curiozi-
táti morfo-sintactice, si toate schemele de tropi, si toata gama de
teme posibila, si mostre abundente de variatie folcloria etc.),
crestomatii onorabile, de cert interes documentar, este indispen-
sabild introducerea unui tip de selectie care, luind criteriul au-
XIX
www.dacoromanica.ro

tenticitatii drept temei de triaj prealabil, sa retina exclusiv iz-
butitele poetice.
Atare selectie se cere apoi complinita de regindirea redac-
tárii grafice a textelor. Problema grafica a textelor de ghicitoare
(judicios semnalata de 0. Papadima) nu a format niciodatä
obiect de studii corespunzatoare. CulegAtori i editori au notat
cum s-a nimerit. De obioei, pornindu-se desigur de la faptul cá
versul popular romanesc cintat este hexa- sau octosilabic im-
perechiat, s-a preluat l folosit acest tipar metrico-grafic. Se poate
Intimpla sa fie formula potrivita uneori. Nu totdeauna. Ghicitoarea
tinde WAR catre libertate in organizarea discursului poetic. Ca-
tre heterometrie, vers liber, vers alb, cu rime incrucipte, rime
imbrati§ate, modalitati pe care uneori le adopta., abandoneaza,
alterneaza, cu o virtuozitate stupefianta, subliniata adesea, in
paralel, de rolul extraordinar asumat in economia contextelor de
expresivitatea fiecarei silabe. Conceptele Insesi de vers i omo-
genitate prozodicd sint drastic repuse In chestiune, implicit, in
41 prin textul poetic ; zbucium al formelor pe care metricienii par
sa-1 ignore.
Prin corpul antologlei ne-am straduit sa dam practic curs
exigentelor pneconizate privind selectarea textelor.
La fel am prooedat, rupind cu o traditie somnolenta, in cat-
tarea unor formule de adecvare grafica.
Prin instituirea In majoritatea cazurilor de formule grafice
noi textele au capatat alt chip. Nimic exterior nu a fost insa
adaogat prin aceasta. Au fost doar puse In lumina Insu0ri mote-
Hale obiectiv date, insu0ri oricum existente in texte, dar inceto-
pte de formula grancä otova, eventual 0 de posibila dictie lax&
In clipa culegerii (domeniul zicerii ghicitorilor constituie, de fapt,
un vast domeniu Inca neexplorat).
In conditiile In care logica inerenta a dispunerii interioare
a textelor este adusa la lumina, acestea ii dezvaluie, segment cu
segment, precum cristalele de ghee% degajate din propria aglo-
merare In confuzia zApezii, nebanuite rezerve de expresivitate,
delicate efecte timbrale devin audibile, ies la iveala complexe de-
sene de ritm i tesaturi de rima, nea0eptate echivalente de sunet
sens.
Pe linga revelarea implicita, nemijlocita, prin text, a ce e
pret poetic in ghicitorile romane01, se cuvine lnaintat i pe pista
recuperarilor mediate critic, explicit.
X X
ci
www.dacoromanica.ro

In special 0. Papadima a adus in aceasta linie contributii fer-
tile. Vastul sau studiu e cladit pe teza ghicitoarea este in primul
rind poezie". Drum taiat exista deci.
In surprinzatorul domeniu al valorilor geniului enigmatic nu
se inainteazi insa fart trucla. Mu It si greu ramine Inca de facut.
Nu vom putea spera de aceea, aici, mai mult declt schitarea de
strapungeri fugace In straturi mai aclinci.
Din capul locului se cere reamintit ca tarimul ghicitorilor nu
este omogen, nici ca registru de ton, nici ca deschidere catre lume,
nici ca acuitate a perceperii 0. expresiei. Ansamblul domeniului
pare drept urmare a se rasa cel mai bine acoperit de mari harti
zonale in relief, facute ins& sa se petreaca, sd se suprepund la
margini si chiar mai mull.
Inainte de a ne angaja in spatiul pluridimensionat al aces-
tui joc de perspective incrucisate se cuvine insä precizat un
prealabil dificil : ce e poezia, valoarea cardinala care ne pre-
ocupa aici.
Pornind de la sugestil din Calinescu, unul din teoreticienii
cei mai lucizi ai temei, o vom defini ca traire in verb si co-
municabila prin verb ingenua si intensa a obiectelor lumii ;
obiecte subsumind si Intimplari", si idei, si atitudini ale spiri-
tului obiectivate, 0 - In fine contiguratii muzicale (muzicale,
fiindca poezia este .Fi muzica, fiindca muzicologii insisi abordind
hermeneutic discursul muzical nu au a ne propune o categorie
ultima a intelegerii alta decit poezia).
De obiectat ghicitorilor poetic deficitare este deci tocmai ane-
mia reprezentarilor ce le pot induce. Fara aripi zbor / Nu sint
nor" fulgul (Lum. tin.", V, 1937, Nr. 32, p. 4, ?) este un atare
model de mizerie poetic& : fraza sec informativa, abstracta, ritm
schiop, rima si. verb la persoana I atirnate ornamental. La fel,
reductibila la o intrebare elementara pentru prescolari, este Cind
eu strig / Se aude la marginea marii" telefonul (Cintece/a-
lomita, p. 125, ?). Prin efect muzical. o ghicitoare anodina si stra-
vezie, Tarca / Bulearca. / Tot cimpul / Alearga" cioara (C. Th.,
p. 335, Nasaud) poate totusi incepe 0 intereseze ; ca §i ghicitoarea
valeului Lunga / Cotrovn, / In el, / Nutret la vita" (Sied.",
IV, 1878, p 47, ?). Cutare text e dezavantajat de uzuna avansata
a cliseului metaforic si asa, modest la care recurge : De la
vale / Pin' la munte / Numai stele marunte" zeipada (Chiti-
XXI
www.dacoromanica.ro

mia, 1962, p. 172, Domnesti-Arges) ; alte citeva, precum Cu-
relusa / Unsã / Pe sub pamint dusa" sarpele (Rebreanu, Nr. 3, ?),
cu potential poetic in sine notabil, au fost banalizate de repro-
ducerea obstinata In toate cartile de citire". In sfirsit un caz
mai rar : solutia trivial& pentru a sugera deschiderea bruscd
si gigantica peste lume reteazd splendoarea posibila a ghicitoril
curcubeului, Bolbuc / In genune, / Trosc / Peste piidure" (Gor.,
Nr. 641, zone Suceava).
Dar sa ne distention de platitudini, s'a ne instaldm in sfera
poeziei viguroase ; situindu-ne ins& dincolo de joc", pe pozitia
adia nu a cantatorul.ii de chei, ci pe cea a stiutorului", care,
expert, confrunth meditativ textul ou raspunsul bine cunoscut.
La acest nivel instalati, una din liniile fundamentale de sens
care ni se impun derivii din energia, imediat perceptibilfi, a iro-
niei, uneori a umorului.
Se procedeaza cu ironie subtilá, sau se pufneste de-a dreptul
In nasul a ceea ce se recomanda drept stimabil, onorabil si
solemn. Categorii de persoane respectabile sInt obiect de malltii
bonome sau dure. Dubl'a ireverenta. In ghicitoarea clopotului :
*ede mosu-n pod / $i bdie4ii-1 trag de nod" (Pascu, p. 10. Tu-
doraBotosani). Ireverenta simpla In Will mina / Prin frunza /
$-apucai / Pe mosul de buzd" castravetele (Soltescu, p. 66, zona
Ilfov-Prahova), ca si Watindu-se in irascibilitatea senilii in
ghicitoarea cliii de fin : Intr-un deal rotat / $ade mosu-umflat'
(Gor., Nr. 441, Brosteni-Suceava) sau ca in cimilitura pieptenilor
de rind : Am doi / Mosnegi / Cu barba / $arg5. / Mild se-ntil-
nese / Se trag / De barba." (Sbiera, p. 320, Bucovina ?). Biraul, dr-
ciuma, banul sint personaje si institutii tratate cu cordial& antipatie
daca nu cu ura (v. infra cap. V). Persillajul, uneori acerb, nu-1
cruta nici pe popa, vAzut totdeauna foarte lumesc si rubicond
(Pe valea lui Bobirnac / Sade-un popa mort de beat" bosta-
nul Pamf., Nr. 58, Tepu-Galati), nici biserica ; Intr-o ghici-
toane a bisericii culeas5. in 1874, din Vdresti-Obedeni-Ilfov, Gu-
lie vindtà / Gugumara cumAtr5." (AIED Ms. 21 g M / 7, p. 10) se cla
cu tifla, global, si arhitecturii bizantine cu turle, si deschiderii"
familiare a institutiei ca.tre enoriasi. Ironille de acest gen sint
printre cele mai nurneroase in ghicitorile cu referintà sociald. Este
un cal de betaie. Prea putinul gust pentru manierele de cuco-
nite" si boieri se arati adesea transparent. 0 ghicitoare a porcului
sun& : Boier / Cu sapa-n bot / Sapl / Peste tot". (v. infra
XXII
www.dacoromanica.ro

Nr. 527) '. Forme le rotunde g pline, notorietatea de mincdu si bine
cunosouta insolent& a animalului vor fi fost la obirga cuplairii.
De observat ar mai fi cd ironia, ca totdeauna In asemenea cazuri,
love$te bilateral. Porcul este luat peste picior prin omologul sdu
uman $i vice-versa. «Mic dar semet. este unul din modelele etico-
estetice antitetice cele mai folosite de folclorul epic. Il regisim
In ghicitoarea scinteii : Cinghilic& / MititicA / Nici de Vodd / Nu
i-e frica" (Pascu 2, p. 28, Todireni-Neamt). CA totusi o anume,
subtire, ironie la Vocid e tot pe atit de important& cit lauda
ea ambigua a bravurii celui mic o afldm recitind textul de
mai sus prin aceastã ghicitoare a purecelui, Ce / E / Mic / Mi-
ttel / Se tulburd / Vocid / De el" (Gor., Nr. 1513, ?).
Ironiile cu adresd precump&nitor extrasocialä, extraumand $i
extrabioticã nu lipsesc ; slut insA, fire$te, mai palide ; precum
aceast& ghicitoare curioasd In care bolte cereascd a noptii e asi-
milata unei fuste : Am o sucn& / Mirie / Mind / Cu posderie"
(Gor., Nr. 342, Bucovina).
Adesea, ghicitorile traduc o reconfortantA si nalvd auto-
ironie. Capul e Un dovleac / Cu $apte / Gaurele" (D.", II, 1935,
Nr. 4, p. 51, ?), gura, O placint& / $i a$a de frumos ante (Gor.,
Nr. 922, Bucovina), gura fi. dintii, Un cotet / Plin cu lopeti"
(Pamf., Nr. 176, Brah4e$ti-Galati) ; uneori, caracteristic, gluma
capat& tentd macabrà, gura e un osuariu, O cdautd / Plind cu
osuta" (Sima, Nr. 149, Transilvania ?).3
Ghicitoarea Drdgan / La noi / Drdgan / La voi" gitul
(v. infra Nr. 31) dispune azi de o solid& explicatie etimologicd.
Dac& ne propunem sa stopdm ins& analizarea antecedentelor lui
Drage?' i s& rAmlnem la acceptia sa imediatd de nume propriu,
o interpretare ingenud, paraleld $i de oarecare farmec, devine
Iminent& : simetria textului ar sugera dansul lent si monoton al
unui git pe nume DrAgan emancipat ca Nasul lui Gogol sau
1 Din principiu, pentru a sport volumul materialului poetic
al antologiei am recurs in aceastA prezentare la comentarea de
piese care nu figureazd In selectia de ghicitori propriu zisd, fiind
insã acestora fie analoage, fie complementare. Doar in rare
cazuri am uzat, totu$i, de texte ale selectiei.
2 Aceasta trimitere $i urmatoarele la Pascu au In vedere
Bibliografia (61).
3 Dar in alt text din nou se $uguie$te, gura e un corp de
gardd : Am o cAsutli / Plin& cu cdtanutd" (Jucan, p. 223, zona
Cimpulung-Mold.), $.a.m.d.
XXIII
si
www.dacoromanica.ro

ca Pintecul (Gasterul) lui Rabelais balansIndu-se Intr-o parte,
In alta, and la noi, and la voi s.a.m.d.
Se evoca uneori, In acelasi ton autopersiflant, arnarui, si
detalii pregnante de istorie sociala. Ghicitoarea Casa cu cloud
rinduri / Sus / Clinii / Jos Stapinii" (v. infra, Nr. 72), impene-
trabila azi, era probabil relativ accesibild acum un veac si mai
bine clnd s-ar fi prioeput, e de crezut, ca se are In vedere
bordeiul, sapat in pamInt pe atunci realitate curenta In satele
din Cimpia Dunarii si de aiurea , dupa cum s-ar fi priceput
si ironia ingemanarii sugestiei unei locuinte oarecum pretentioase
cu mentiunea Insta lath, spre lafaire, la catul de sus, a clinilor,
animale de obicei nu tocmai rasfatate de stdpin la tara.
Tot In linia poeziei vremurilor de demult, o ghicitoare cu
multiple variante suna : Se vaita ciocoi Radu / Ca i-a fugit satul"
cringta (desfrunzit) (Gor., Nr. 587, ?). Textul uzeaza In simbol
de evocarea unui episod de criza tipic epocii serbiei : spargerea
satului si pornitul deavalma, pe ferite, catre alt loc de asezare,
departe de un stapin devenit din cale afar& de apasãtor. Se invoca
astfel, cu umor selectindu-se de altfel doar amuzanta dezo-
lare mofluza a stapinului (ori a interpusului sau) , cadrul unei
drame care rastimp de veacuri a fogt cea a numeroase colecti-
vitati satesti de la noi ; ceea ce se va fi gravat adinc In spirite.1
0 amploare considerabild careia din pricini usor de Inteles
nici publicatille, nici arhivele, nici chiar putinele cercetari siste-
matice de teren nu lash sa i se vada dimensiunile reale, o capata
modul autoironic in categoria de raspindire intensa si pro-
babil universalã a ghicitorilor licentioase, soatologice etc. (im-
prejurarea face, Intre altele, ca orice estimare serioasa a volu-
mului cantitativ real al ghicitorilor unei traditii date sa rarninã
In suspensie).
Ironia rezulta In asemenea cazuri, intre altele, din simulata
inocenta cu care se Incalca interdictiile de limbaj si cel putin
in intentie de glndire impuse de preceptele grupului ; iar las-
fringerea asupra subiectului Insusi, a celui ce Insusi debita atare
texte (ghicitori dar si snoave, anecdote etc. de aceasta factura),
1 CInd categoria arnanuntului istoric este neutra, de pur pi-
toresc de epoca cel mult, mentiunile sint simple, fail intentii de
supracomentariu (ironic etc.) depistabile. Marturie, aceasta ghici-
toare a morii care aminteste necesitatea, odinioara, a unui hrisov
domnesc pentru ridicarea de mori : Pana / Impanata / Pe apa I
Lasata / Cu mina / De om / Cu voie / De domn" N. infra, Nr. 4214.
XXIV
www.dacoromanica.ro

deriva din aceea ca obiectul de ris este aid conditia anatomo-fi-
ziologica inerenta, personala, a fiecarui membru al grupului,
inclusiv a subiectului In cauza. Spre a ne convinge, sa parcurgem
una, cloua ghicitori, fie si cu totul marginale categoriei, fie si
din cele mai inofensive : ceaunul Am o vaca / Neagra / Cind
se balega / Toti stau gramada" (Pamf., Nr. 59, Toflea-Galati) ;
moara Tropa / Ropa / Prin rachiti / Baba versa' / Tu ma-
ninci" (Sied.", II, 1876, p. 42).
Tema nu este numai frivola. Buni cunoscatori ai omului, cul-
turii, folclorului au tratat-o cu luciditate. Eminescu bunaoara in
recenzia consacrata colectiei Ispirescu in cadrul cronicii biblio-
grafice pe care o sustinea la Timpul", scria : Unele ghicitori
sint cam echivoce, dar nu ne pare rau. Cu toate consideratiile
de decent& literara, am clod ca mai cu seam& elementele litera-
turif populare sà se adune fàrà scadere i nealterate prin pruderie
Tale quale" (Notite bibliografice, Timpul", V, 1880, Nr. 101,
6 mai, p. 3). Saptezeci de an! mai tlrziu, Sadoveanu sublinia si
el : sint unele ghicitori cu cloud Intelesuri si cam lipsite de ru-
sine ; tsi au si acestea vremea lor", chiar daca nu neaparat la
sezatorile cu mame i copile".
In plus, toata poezia ironiei vase, ultragiante, dind cu
barda-n Dumnezeu, toatd poezia impuritdtilor si a autosarcasme-
lor, laolalta cu extraordinara apetitie verbala a ghicitorilor, tri-
mit, prin intermediul straturilor comune ale folclorului euro-
pean, la deja pornenitul Rabelais, geniu tutelar al spusei pe sleau
si al liberalitatii carnavalesti. Pornit de la substanta densa a fol-
clorului urban local cum a demonstrat-o recent, Incununind un
secol si jumatate de studii rablaisiene, M. Bahtin , Rabelais
este important, din punctul nostru de vedere, pentru a fi de-
monstrat inechivoc valoarea poetica, ignorata, a unui filon masiv
al creatiei spirituale umane de pretutindeni, i prin aceasta, a fi
izbutit sA cistige respeotabilitate pentru o sferd de produse cultu-
rale supuse indeobste reprobarii mediilor austere. Evident cd
invers, persistenta ampld, cel putin In Europa, a folclorului de
facturd rablaisiana, ofera un fundal de semnificatie istorica preg-
nant lui Gargantua, Pantagruel, Grangousier, Intregii companii, si
durabilitati lor.
La rindu-le, l folclorul vechi sau nou, l proiectia lui
rablaisianal acum patru veacuri, Lsi gasesc Impreuna rezonante de
sens l temei de verificare In spiritul si practica saturnaliilor
XXV
51,
www.dacoromanica.ro

celebrate de cei vechi in culturile mediteraneene antice. Este
vorba de actul eliberdrii rituale episodice din constringeri, de
suspendarea pentru un moment a compresiunii convenientelor, de
rasturnarea si inversarea ierarhiilor statornicite.
Sensul saturnalic si rablaisian al ghicitorii se regaseste si
la nivelul jocului categoriilor formale ale limbajului. Expresia
lingvistica dobindeste compactitate si robustete prin jocul com-
plex al silabelor, prefixelor, sufixelor. Asertiunea cea mai
elementara devine, prin tratament adecvat, un edificiu baroc ca
o pagoda birmana si burlesc ca o piramida de clowni : Tanta /
Manta / Sade / Pe / Tantoi / Mantel / Dar / Tantoi / Man-
tel / Nu/ Sade / Pe / Tanta / Manta". E ghicitoarea cotofenei
stind pe bivol (Pasculescu, Nr. 79). Amintind de frinturile de
limba, o ghicitoare, din speta celor perfide, precum Ghici /
Mid / Ceapa / Ce e ?" (Gor., Nr. 361, ?), care, mizind pe debitul
rapid al zicerii si pe anturajul lexical paronomastic comunica
cheia (ceapa) dar sconteaza inhibarea perceptdei la dezlegator, e
de fapt o minuscula pies& muzicala, in care literalitatea textului
devine esentiala.
La un mic triumf al ritmului, rimei si literalitatii proiectat
in modul cum acestea pot, dupa plac, curba, indoi, intinde sau
scurta cuvinte intilnim in miniattusla ghicitoare a oului : Al-
bale / In paie" (Blaga, Nr. 138. ?). Izbinda e cu atit mai neta cu
cit concorda cu interesele sensului global al contextului : albaie
este inventat, dar construit fiind pe modelul lui vilvdtaie, päld-
laie, hármd/aie, ajunge sa sugereze o mica orgie de alb. Mai mo-
dest, ghicitoarea rninusii Golusica / 'Nflocosica" (Rev. Crit.-
Lit.", IV, 1896, P. 155, Galati) ilustreaza o performanta similara
fortind tipurile comune ale diminutivarii.
La nivelul motivicii, practica fara scrupule" a jocului elibe-
rater poate fi concludent argumentata de preluarea bruta de
texte de jocuri de copii ca in Pe deasupra satului / Merg call-re-
paratului / Si caruta Radului" (Tin.", IV, 1941, Nr. 2-3, p. 88,
Moldova) ; e cimilitura aeroplanului. Noutatea relativä a obiectu-
lui ar putea justifica, pina la un punct, imprumutul precipitat de
material poetic preelaborat.
Ghicitorile cultiva si burlescul afabularii In sine. O casa /
Mare / Umbra. / Calare" (Fam.", XXXVI, 1900, p. 259, Oglinzi-
Neamt) zice o ghicitoare a corabiei casa care isi poate oferi,
s-ar spune, agrementele echitatiei. Umor negru, de speta Pastra-
XXVI
www.dacoromanica.ro

mei trufanda a lui Caragiale, etaleazá o ghicitoare a släninzt:
Tigan / Afumat / In cui / Agetat" (Sima, Nr. 157). Vis ridicol
cu gdini pare sã descrie cimilitura verzelor, De aid / Pind-n
Manor / Tot gdini / Intr-un picior", text cules de lingd Manor pe
Mure$ (Nicoard-Nertm, Nr. 83). Misterioase fdpturi vin, iau mis-
teriaase .lucruri, cu consecinte bizare : Vine (sic) / Mimiridele /
$i ia / Pipiridele / $i rdmine / Doftoru gol" (!) (AIED Ms. 21 g
(7), p. 10, Vdresti-Obedeni-Ilfov, 1874). Este ghicitoarea sobei
cind se scoate piinea, text amestecind arbitrariu de Witz", de
vis, i un bobinnac la adresa doftorilor" (aid. de foame", de-
sigur). In altd variantd asistdm la o nu mai putin initiaticd
venire $1 ospdbare cu mdmdligi a unor regale fete, efectele
rdminind aceles$i : Venire. rigile / $i mincard mdmaligile / Iar
doftoru / lidmase gor (Tocilescu, p. 539, Dregdne$ti-Olt). I
Comicul in sine spuneam pare aici lncontestabil. $i
totusi, dincolo de atare instang prima, simtim germinind in
eceste intimpldri traznite o satirã difuza., deslusim linii, Inca
indecise, ale unor dispozitive de gindire regdsibile, net, in satire
precise, focalizatd, a unui Swift ori Lewis Carroll.
Satire. inseamnd Ins& simt acut al lucrurilor. Or ghicitorile
exceleazd anume in extinderea sensibilizdrii la detaliile lumii
la semnifcatiile lor.
Ghicitoarea piciaru/ui in cizmd, Piele vie-n / Piele moarta. /
Ii dai brinci / Si. intra toatd" (Bads, Nr. 530, ?), ne pune feed veste
In fats& dincolo de ghidusiile evidente ale textului, antinomia
viu/mort unealtd curentd a logicii concretulul proprie oricdrei
gindiri traditionale ; de fapt ochiul stdruie in special pe deter-
minarea nea$beptatd : pielea de ciubotd, de hamuri, sau opincd,
este moarta ; adevdr elementar dar care ne devine abia acum
sensibil, incadrat", subliniat de contrastul cu propria noasträ
epidermd, vie. Acela$i sentiment ascutit al stdrilar materiei II
regdsim $1 In aceastd imagine a carnii fanate, din ghicitoarea
scoicii : La dreapta / Poarte. / La stinga / Paartd / Induntru /
Cantle fiartd" (AIED, Ms. 119, p. 14, ?). 0 ghicitoare olteneascã a
desagilor glasuie$te : Doi lupi / Intr-un git" (Pamf., Nr. 361,
Dolj), viziune fantastick depenatd scurt $i sec, de cerber inver-
sat. Accentul cade totusi nu atit pe monstruos cit pe sugerarea
bine $tiutei greutdti cioldnoase, penibile, a trupului la acest sot
Altä variantd, mai muzicald $i mai misterioasa. : Veni pi-
pirigul / Lud titirigul / Rdmase gol cucurigul" (Jugdnar, Nr. 74, ?).
XXVII
si
I
www.dacoromanica.ro

de fiare. Invers, negindu-se tocmai materialitatea, grea, IntrupatA
de ciolane, se obtine In alta ghicitoare desemnarea fluiditatil im-
palpabile, familiare $i domoale, a fumului (de vatrá): Ce-i
In pod / Fara ciolane r (Nicoara-Netea, Nr. 62, zona Murewlui
de sus). Sublinierea cu Indraznealä i bruschete, apasat, a used-
ciunii fibrei, a curburii formei, a ciudateniei perverse, ce pare
intrinseca instrumentelor din familia viorii, Intr-un cuvint a
valorii picturale i totodata subtil poetice a acestona, ne IntimpinA
In ghicitaarea, de violenta expresivitate, consacrata scripcit:
Broasca / Uscata / In cui / Agatata" (Gor. Nr. 1623, StInca-Ia$i).
Alta versiune, mai blajina, sun& : Scoica / Uscata / In cui I
Aninata" (Gor., Nr. 1622, zona Suceava). Alta apasa pe cromatica
stinsa a lemnului cutiei de rezonanta : Roscova / Uscata / In
cui / Agatata" (Bulgarescu, Nr. 657, ?) ; sugestie similara Intr-un
text care se refera si la scripca i la anus : Intr-o salcie uscata /
o purdca roscata" (Pamf. Nr. 311, Lie$ti-Galati).
Observarea concentrata a lucrurilor este dublata insa de mi$-
carile intense ale imaginatiei ea $i de operdrile obscure ale unor
preferinte subiective i intersubiective adinci. Astfel o
ghicitoare a marii de pilda,Pe valea lui Baibarac / Se da ciuta
peste cap" (Moh., Nr. 1566, ?), nu pare a oferi temeiuri care sa
justifice rational echivalarea lentei $i inexpresivei invirtiri a rotii
de moara cu itumbe de gratioase ciute ; la fel, arbitrar, apare
galopul de iapa, tatArasca (Tatarcuta neagrA / Peste cimp
alearga" Pascu, p. 29, Catane-Dolj) ca figurare a mivarilor
nu foarte rapide, sacadate, mereu poticnite, ale secerei secerind ;
dupa cum Mt explicatie pozitiva" pare figurarea dintilor sub
chip de cal. In ghicitoarea Intr-o casA / 0 spuza de cal albi /
$i numai o iapa rosie" (Pamf. Nr. 141, TepuGalati). Or expli-
catia sa.14luieste In placerea discretionaret de a enigrnatiza, pe
temeiuri faptice" clt de vane, vorbind anume de ciute,
de iepe tatarasti, de armasari albi, de iepe ro$1i $.a.m.d.
Atare optiuni cu identitete obscurA izvorind irepresibil din
straturile adlnci ale spiritului slat, de sus privind lucrurile, cele
ce poarta raspunderea constituirii a probabil majoritatii
ghicitorilor traditiei noastre (fie Ca e vorba de texte, fie ca e vorba
de chei) in herbariu bestiariu : album, In imagini i istoril,
de plante i animale.
$i mai izbitoare Inca este precumpanirea hotaritA In texte
in cifraje a figuratiei animale ($1, mai modest, umane) asu-
XXVIII
/
1
Tip'
www.dacoromanica.ro

pra celei vegetale. Or, indiferent de alte eventuale explioatii,
putem numAra de pe acum printre determinarile certe ale aces-
tei din urma preponderente preferinta spontan& pentru agenti
activi, mobili, apti de aventura, in stare cu alte cuvinte sa
cristalizeze o anecdotic& ; ceea ce subliniaz& Inca o data pulsatia,
dincolo de aparentele «descrierii., a vooatiei epice subiacente,
proprii unui important contingent de ghicitori. Vom gasi, in
acestea, aventurA" atit in actu cit si in potentia. Resortul pri-
mordial al tensiunii fiind In toate insolitul. Datorita sentimentului
ca, prin natura, ciudatenie Inseamna dezechilibru, iar dezechili-
brul cadere, lunecare, precipitare de evenimente reale ori vir-
tuale.
Sa deschidem herbariul. Asistam la un incident care poate fi
un inceput: Un sarpe / Cu unghioare / Se catara / La soare"
(Sadoveanu, Nr. 63, ?). Aventuri se pot amorsa, de aid, in toate
sensurile. Monstrul ungulat, capabil de orice", e rugul de murd.
Alta secventa etologica, alt monstru : Cine / Se tiraste / Ca
sarpele / $i-si face / Cuib / Ca iepurele ?" (Pasculescu, p. 81, ?).
Cine ? Dovleacul. Aventura se resoarbe de asta data In gesticu-
latia canonic& a clanului cucurbitaceu.
DimpotrivA, rautatea condensata n-iiniatural de diminutive
rasunind de scrisnete fonemice, Hirlibuta / Cirlibuta / Cu gur& /
De harparitA" (Bulgarescu, Nr. 144, ?) desemneaza clar o bestiolA
rapace in stare, prin natura, de serii indefinite de rele. Este, in-
tr-adevar, scrisa spinului.
Aventurile pot fi ins& si de ordinul feeriei. Sau bucolice. Sau
galante. 0 sugereaza ghicitoarea fragilor Intr-o / Foaie /
Certifoaie / Sade-o / Oaie / OacanA" (v. infra, Nr. 657) , care in
principal atesta faptul ciudat i nebagat de seam& ca fragile au
efectiv formatul Intrucitva piramidal al capului de oaie. Posibile
aventuri galante este In masurA s& insinueze ghicitoarea nucului :
Am un paun / Cu penele-n drum" (v. infra, Nr. 481), elogiu, prin
curtenitorul paun, frumusetii meridionale a copacului
Albumul de plante e prin urmare, cum preveneam, mai de-
grab& album cu animale.
Bestiariul propriu-zis dar exist& oare cu adevarat unul ?
se deosebeste prea putin : acelasi ton, cu rare exceptii o egalA
figuratie animaliera.
Ni se ofer& de pilda, cu dragalAsii diminutivistice, cite un
mic tablou de gen, domestico-anirnalier : Iese timturugul / Din
XXIX
www.dacoromanica.ro

haliup / Cacancea / Si-ntreabA de clopotel : / Acasä e zgrepto-
sel ?" mita i oarecele (Gor., Nr. 1426, Bucovina). Sau cite o
imagine de schit de miracol, cu un unic i regesc anahoret : In-
tr-un virf de pai / MAnAstire de crei" paianglinul (Pamf.,
Nr. 237, Tepu-Galati). Sau un monstru mecanic Patru / Opin-
tol / 5-un tirnAcop" porcul (Calend. Astra 1947", p. 106, ?).
0 ghicitoare a iepurelui, Tiugulita / UnsA / In buruieni /
Ascunsä" (Lum. pt. toti" I, 1886, p: 419, FlArninda-Teleorman),
ne vorbesbe pregnant de forme sferoide (tiugulita"), de onctuozita-
tea liniilor i suprafetelor, sugestie Int:Arita de rima in ecou
(unsd-ascunsA"). Cutare text, in parte inexplicabil, Pisicuta mu-
tului / Sare gardul putului" broasca (Gaz. Trans." LIII, 1890,
Nr. 270, p. 7, Predeal-Brasov) de ce pisicuta ? de ce a mutu-
lui ? ne comunica un farmec global la fel de inexplicabil.
Amuzantà, amintind de Istoriile naturale ale lui Jules Renard, e
ghicitoarea cocoplui ca dandy, in surtuc scurt, romantic : Dom-
nisor / Cu haine Scurte / Face / Judecata-n curte" (v. infra,
Nr. 501). 0 sugestivA Inc:Arc:aura poeticd poarta ghicitoarea albinez
careia i se remarcd proeminenta capului ; albina este cap : Ma-
ciucutA / Galva / Inconjura. / DumbravA" (Pompiliu, p. 271, Goruni-
Blhor, 1887).
In ghicitoarea Un pui de drac / Cu doi dinti / De
greb1A-n cap" (B.-folc.", III, 1935, Nr. 1, p. 6, Banat ?) regAsirn
traditia inchipuirii, cu intreagA poezia antichitktii ei, a diavolului
sub trAsAturile caprine, rdstalmäcite, ale zeului Pan. In ghicitoarea
peftelui dAm peste o imprevizibilã interpretare mitizanta a inotu-
lui pestilor, definiti prin intrebarea : Cine / SecerA ?"
(Nijloveanu-Moh., Nr. 2285, ?).
Cu deosebire expresive sint unele din ghicitorile despre ani-
malele de muncd. SimtAminte tulburi de fraternitate i totodatA de
remuscare amintind accente din Esenin coloreazd cite o ghi-
citoare precura cea a boului : Cit I TrAieste / Lumea hrdneste
Dacii / Moare / JAlanie n-are" (v. infra, Nr. 519).
Regasim, in bestiariul cimiliturilor, modelul, in ultimA esenta
totdeauna acelasi, al oricArei intreprinderi de aoest ge.n. Dar fall
didactichia Fiziologului, fAri optimismul fermecAtor de poet
egotist al unui Apollinaire in al sAu Bestiaire, fArd placiditatea
subtil mimatd a unui Renard. Gasim in schimb, chiar in textele
cele mai bufone, o anume tensiune specificA, o anume incordare
interogativA in fate universului g a vietAtilor sale, tratate mai pu-
XXX
:
/
iedului
,
/ AO.
/
www.dacoromanica.ro

tin de sus", cu suveran& superbie de om si de stapin, si mai mult,
sd zicem, de la egal la egal.
Semnele acestei solidaritdti afective, dar izvorind din intui-
rea intelectiva inefabild a unei comuniuni radicale, materiale
cu universul, cu universul insufletit in spetd, apar si mai limpede,
gratie contrastelor, in ghicitorile in care regnul animal slujeste
figurarli de referinte umane ori de natura moart&I".
Savuros naivk ritmind infantin perplexitatea de odinioara. in
fata mdruntimii bdltate a slovelor pe care cite un popa se insár-
cina sã le astearnd pentru dragutul, fratele ori poate fiul de
departe, e ghicitoarea scrisorii : Gainusa / Cea / Pestritä / Ducea /
Vestea / La / Gheorghltd" (N.c.b.gh., p. 106, ?). La rindu-i, Sub un
rdzoras / Doarme-un iepuras" (Scint.", II, 1925, Nr. 9-10, p. 68,
Transilvania ?) este ghicitoarea ochiului fi a sprincenei. Dincolo
de induioare, marcat& de diminutivari, se simte In aceastd deft-
nitie a piesei celei mai gingase si mai uimitoare a anatomiei ex-
terioare a omului, intuirea unei logici cu esteticd proprie, rece, a
analogiilor de forme, miscari, volume, forte. Analogii al c&ror tilc
ghicitorile o recunosc tacit este ambiguu. Dar este.
Privit cu favoare pare si fusul, §i el tot iepuras", dansator
Ins& : Sub un pdltinas / Joac'un iepuras" (Gor., Nr. 862, zona Su-
ceava). De addogat ar fi ca, probabil, pdltinas" e furca de tors.
Oricum, productivitatea analogiilor formale se confirm& evident.
In ghicitoarea casei # hornului, Am o bivolit& / Numai cu o
MA" (Popescu-Patriciu-Salviu, p. 61, Smulti-Galati), se echiva-
leazd ins& nu numal forme, nu numai masivitatea casei cu corpo-
lenta vitei, ci invederat si Caldura morald" a locuintei ca
adapost (cdreia coul fumegind ii este detaliul exterior cel mai
grevat de emotie), cu Caldura materna, tutelard, a bovinelor.
Intrucitva la fel, ghicitoarea cimpoiului instrument mult
pretuit si mult r&spindit le noi in vechime , Colea-n vale / Co-
lea-n deal / Tipd / Porcul / Lui Drdgan" (BCS Cr. VI/76, p. 21,
Cimpulung-Muscel), evoch nu numal rapture latareata, porceasca,
a burdufului ci, cu tot atit de putine menajamente desi aluziv
si timbrul instrumentului, nazal, patrunzdtor, obsedant, izbucnit
in peisaj ca un guitat modulat, rind jos, cind sus...
Cu umor naiv, magnificul leopard elastic dar intransi-
gent e pus sà mine porcii : Pardos / Pardos / Stringe porcii /
1 Mai rar, si vegetale apar ca temeiuri de atare figurdri :
Ciupercutd / Vindtd / Std-ntr-un picior / si judec&" popa
(Georgescu-Tistu, Nr. XVI, Valea Muscelului-Buz&u).
XXXI
www.dacoromanica.ro

Dupa dos" pieptcinul # /Arta (T.P.", I, 1923, P. 182, Balota-
Dolj).1 Cu umor sec, lada mare, colturoasa, planturoasa. e
asimilata unui bou cu viscere textile : Bou / Cu mate de petece
(I.C.", VI, 1913, p. 327, Virfu-Cimpului-Botosani).
Cite odata poezia tisneste subit, In ghicitori, si din surse ne-
spus de sarace.
Un surfs" cavalin asa apare, cu o stupefianta admisibili-
tate, tabloul pietroaielor ce spinteca resfirate apa, ca o gingie, a
piriului : Am un cal sur / Se vad dintil / Ca prin ciur" (Gor.,
Nr. 138, Bucovina).
Prin forta invocatei deja placeri de a vorbi despre", in ghici-
toare dinamica fanteziei poate nu doar remodela analogii mai mult
ori mai putin vadite, le poate si constr u i. Precum In acest
poem, fastuos ca o incantatie de fecunditate, despre umila core-
latie functionala dintre iascd (ciuperca de padure), cremene (adusa
din pat de ape) si amnar (otelul faurit in fierarie) : Rage Ru-
jana / Din padure / Si terboana I Din genune / Si taur / De la faur"
(v. infra, Nr. 120).
Domeniu de poezie este in ghicitori si ceea ce am numi ta-
bloul mentalitatilor". Un bun esantion n1-1 ofera, prin savoare de
epoca, ghicitoarea lactitului : Nemtisor / In haine / Negre /
Tine / Bine / Legea" (Fam.", XL, 1904, p. 139, Bretelin-Hunedoara) ;
articol de tirg, nemtesc", dat cu lac Intunecat, lacatul face figura
de garant mecanic al legii". 0 ipostaza mai complex& a aceluiasi
mod de a vedea, proba de entuziasm candid pentru masinism si
mica filosofie a masinii inteligente", ne ofer& ghicitoarea-poem
didactic despre ceasornic : Minte are / Suflet n-are / Umbra /
Fara / Stimparare / Ce nu stii / Te-nvata / Di-i gici / T-voi frige-o
rate (Gaster, Chrest. I, p. 370, Reghin-Mures).
Ghicitoarea cepei, Popa-i in camara / Si pletele afare (Pascu,
p. 7, Zorleni-Vaslui), se situeaza, ca tip de expresivitate, Intre
esantionul de mentalitate (moda preoteasca cu plete) si caricatur&
(ea Insdsi, de epoca.).2
Ghicitoarea figurative, puternic vizuala, alcatuieste o °ate-
gorie bine reprezentata.
1 Alta variant& subliniaza agresivitatea posaca a ustensilei :
Pardos / Minios / Duce / Porcii-n jos" (Pasculescu, p. 94, 7).
2 0 constant& sapientiala si pedagogic& a mentalitatii tradi-
tionale duhanit / saracit e cuprinsa In ghicitoarea tutunu-
lui : Pac, pac, pac / Orn sarac / De ce / Pacaneste / D-aia / Sara-
ceste" (Papadima, p. 253, ?).
XXXII
www.dacoromanica.ro

Ghicitoarea dovleacului i vrejulai spre exernplu zugrAve$te
portretul unei respectabile perechi Baba-n vale / Ca o floare /
Mow-n deal / Ca un bu$tean" (P&sculescu, Nr. 81, ?). Dans lent,
cu ritm monoton, marcat, i pa$1 ttriti, un prima* $i un contra$,
kermess& de Breughel, ne Intimpind in ghicitoarea ceterasilor
feciorilor la joc : Unul / Face / Trilili / Altul / Face / Didiri
lar o sutd I Tirta Plrta" (Nicoard-Netea, Nr. 35, zona Mure$ului
de sus). In cu totul alt.& tonalitate, ghicitoarea ariciului, cu ironie
find, ne zugrAve$te un martial alai ImpdrAtesc pe ulite de Tart-
grad : Trece / Sultanul pe uliti / Cu o mie de suliti" (Pascu, p. 3,
Moldova).
Uneori figurativul vireaz& In simbolic& de linii, ca In acest text
sugerind o stranie, hieratick abstract& constructie : Incirligate
Imbirligate / Pe virf de deal asezate" coarnele boului (Culea, .$ez.
cop., p. 4, ?).
Alte texte se situeazk echivoc, Intre anecdotic $i pur& plds-
muire de forme.
0 regeascA teastd, cu somptuoasA si ciudatA cunund, st& in-
fiptd Intr-un virf de pai / Sade-un cap de crai" (Rev. Cr. LIE.",
IV, 1896, p. 302, BotIne*ti-Constanta). Supliciu oriental ? Viziune
de dezastru goyesca. ? Imagine de comar ? Sau fantezie inruditã
cu speta calor din Alice in tam minunilor ? Cheia titular& (macut
cu maciulia sa de peri) nu ne poate nici liriiti, nici lAmuri.
AnecdoticuP, debitat pe ton informativ, e In schimb preva-
lent Intr-o serie amplA de ghicitori. Ni se raporteazd de pildd, cu
vag parfum de memoriu administrativ, o miwnare Ghemulete /
Crete / Umbld / Prin judete" piperul (Pdsculescu, p. 73, ?). La
soandaloasa maltratare a unui bärbos asistam intr-un text cu so-
noritati infundate, de relatare (s-ar zice) privatk la persoana I :
Hiltic / Biltic / De barbd-1 duc" fedelesul (Bulgarescu,
Nr. 9 ?).2 In ghicitoarea fascilei in plistaie ddm peste o istorie de-
1 Precum In aceastd suculentd versiune a unui prea faimos
episod : Mormintul / Merge / i mortul / Gina" Iona in chit
(Calend. Izv. 1933", p. 133, ?). E textul poate cel mai reprezen-
tativ al unei categorii anecdotice" interesante dar de care te-
matic $i traditional marginale fiind nu ne vom ocupa.
2 Tot anecdotic, figurat i supracondensat, i In ghicitoarea
veitraiului : Ispas / Cu capu ars" (BCS Ms. Cr. VI/5, II, p. 8, Bucu-
rest), ca si In cea In care, euforic, chiuind, se clameazA, para-
doxal, disparitia unui cal : Ututui / La CalmAtui / Iapa este /
Murgu nu-i" Eldgeacul i fumul (D", I, 1928, p. 47, Jordsti-
Galati).
XXXIII
3 Bulgare de aur
/
www.dacoromanica.ro

finitiv in doi peri gaj de la draguta ? ori Stoica e hotornan (sau
hotomana ? : Cercelusa Voichii / In buzunaru Stoichii" (BCS
Cr. 1/2, p. 11, Bucuresti). Madrigal ? Sau caz" ?
Rani, nuanta madrigalesca certa exista totusi. Precum In ci-
militura alunei : Aulè /Aulè / Intr-un yid / De nuie / Villa /
Back / Si ma / Iè, / Ca / Rau ma / Tem / C-oi caciè !" (v. infra,
Nr. 651), expresie de dragAinsa slabiciune oferindu-se-unui galant
si salvator fecior.
In ghicitoarea soarelui si lunii, Am cloud gheme / De ma-
tasa / Le zvlrlu peste casa / La crai si la craiasa" (Alexici, p. 215,
Bata-Arad), tenta elegant& de cantona" si epitalam e umbrita de
conotatii trimitmnd la basm si mit.
Incidentul marcheaza un aspect important : vocatia mitica a
ghicitorii.
Atingerile ghicitorilor cu sfera mitului shit frecvente, uneori
anodine.
Exist& Ins& o clasa de texte pentru care atare contacte se con-
stituie in nucleu de cristalizare.
Uneori referinta Initologica nu pune probleme. Ca In ghici-
toarea fulgerului : Sdgeata-mparatului / Sparge casa dracului"
(Gor., Nr. 813, Stinca-Iasi), episod dintr-un clasic razboi de mit.
De reguld Ins& relatia cu mitologii constituite e echivoca ;
adesea indemonstrabila. Cad ghicitorile acesta e adevarul se
complac cu deosebire In elaborarea de mituri ad hoc, precumpa-
nitor poetice (cum nota, pe drept, Gaster).1
Un mit-simbol gratios, amintind ca atmosfera de Flautul
fermecat, roua ca stilet al noptii, plasmuieste ghicitoarea meteo-
rologic& respectiva : Ma suii pe scar& / Cutitele-mi picard I
Luna le vazu / Si soarele le lua" (Popescu-Patriciu-Salviu, p. 218,
Smulti-Galati). Mitul geaman, al noptii Insasi, suna : Aruncai /
Cheile / $i se-nchise / Tarile" (Pasculescu, p. 91, ?). Mai aproape
de asprimea # robustetea miturilor primordiale sta Insa evocarea
In alb/negru a celor doll& enorme gaini cosmice care ne ritmeaza
existenta, Una alba / Alta neagra / Neagra aduna / Alba tmpras-
tie" ziva # noaptea (Pamf, Nr. 393, Dragomiresti-Dimbovita).
Grea, sosind implacabil din locurile de oropsire si surghiun pe
care descintecele le harazesc relelor toate, O vaca surie / Vine din
1 Nivelele de elaborare sint diverse. Un nivel liminar 1-ar
putea ilustra ghicitoarea zapezii : Incepui / 0 cusatura / Fara /
Leac de tivitura." (Clemente, Nr. 23, jud. Hunedoara).
XXXIV
-,
f
www.dacoromanica.ro

pustie I Cuprinde luncile / cu brindle" (Sbiera, Nr. 144, Buco-
vina". Este picla.
Amintind poezia si motivica apocalipselor, o ghicitoare, cu
multe variante, glasuieste : Am un bou rosu I Unde se táva-
leste / Iarba nu mai creste" focul (Gor., Nr. 794, Perieni-Vaslui).
Nelinistitor fior comunica un text In versuri sacadate ghici-
toarea vintului : Este-un iepure schiop / Intr-un virf de plop /
vintura bob" (Gor., Nr. 1953, Bucovina). Straniu apare yin-
tul dincolo de neglijabile aparente burlesti i In alt text din
Bucovina : Prin padure / Printre fagi / Merge-un om far de na-
dragi" (Gor., Nr. 1952).
Misterios rapait de tobe, solemn, imperial, In tarii. i neguri,
la fel de tainic, cad, intruna : Sus bat dobele / Jos curg negurile"
(Pamf., Nr. 100, Bogdanesti-Suceava). Este majestuoasa ghici-
toare a umilului cernut de fdind.
Rasfringerea poetic& in registrul gray, a unui amplu si pro-
babil stravechi fond de speculatii mitice si rituale asupra semni-
ficatiei umbrei lucrurilor, este aceasta definitie cu numeroase
variante a riului (eau): Ruda / Lung& / Fara / Umbra" (Sima,
Nr. 44, Transilvania ?) ; a apei indeobste Manea. / Lunga / Fara /
Umbra" (Pamf., Nr. 33, Tepu-Galati ; a portecii, Fara / Umbra /
Lunga / Lunga" (C.m.d.d., p. 304, jud. Alba) ; sau, ca o culme a
despicarii filosofico-folclorice a firului In patru, definitia-ghici-
toare a umbrei Insäsi : Fata / Lunga / Fara / Umbra" (Cirstean-
Anitel-Iancu, Nr. 494, Mitoc-Botosani).
Rezonanta mitica, prin relatia motivica cu mituri amplu pre-
zente In folclorul nostru (mitul Soarele i tuna de pilda), atesta
ghicitori tratind tema destinului, precum acest text filtrInd o
imponderabila tristete : Patru / Sorarele / Merg / $i nu se mai
ajung" rotile carului (Izv.", VIII, 1930, Nr. 6, p. 10, ?). Curios,
o versiune apropiata, ilustrind o cheie de rang superior (ziva
noaptea) cu un plus perceptibil de elan poetic, apare, poate toc-
mai din pricina acestui plus, ca tinInd de o mitologie mai degraba
decorativa, conventional& botticelliana : Am cloud fete / Carl
poarta salbe / Mereu se gonesc / $i nu se-ntilnesc" (v. infra,
Nr. 722).
Alte ghicitori cerceteaza destinul mai pozitiv". Cine / Se
naste / Cu funia / /n cap ?" Intreaba o ghicitoare a lubenitei re-
flectind asupra starilor i limitelor captivitatil (Calicul, p. 62, ?) ;
In vreme ce ghicitoarea maturei propune o parabola a soartei in-
:
6i
at
ci
XXXV
www.dacoromanica.ro

grate : In padure / Naste / In padure creste / Vine-acas' / Si-i de
ciuf" (Duicu-Ladariu, p. 127 StInceni-Mures).
Cu totul alt climat spiritual aflam In textul, de stapInità
melancolie, care ne vorbeste de conditia fundamentala a bdiqu-
lui. Este o ghicitoare culeasa acum un veac din Bucovina, si In
care poezia tragic& aducind aminte staruitor de Miorita, atinge
limita celei mai epurate simplitati : Cind sade / Un bales / Mai
mult In munte ?" Cind e in mormint (Sbiera, Nr. 152).
Natura elementara a ghicitorii este esential logic& Aspect
asupra caruia am atras mered, 1ntr-un fel ori altul, luarea aminte
In cele de pina acum. Din acest unghi, orice supradezvoltare
textual& bunaoara mitica, consfinteste o tendinta devianta. Fer-
tila eventual prin efecte, dar devianta.
Exista. Ins& si ghicitori, nu putine, care curma ispita dezvol-
tarilor si se concentreaza asupra spatiului pe care 11 ofera peri-
metrul nud al categoriilor gindirii. Poezia este aici nu neaparat
absenta ci, de obicei, substantial mai discreta.
Unele ghicitori, raspIndite, speculari sofistice ale polisemiei,
precum Ce nu-i drept / $i nu-i pacat ?" piciorul sting (Bals,
Nr. 574, ?) sau Cind Incepe gisca sa inoate ?" Cind intrd in ape"'
(Rev. $c.", I, 1938, Nr. 1, p. 5, Gothatea-Hunedoara) shit seci.
In schimb, jocul strins de definitii prin concept ca in Pasare /
Nepasare" (v. infra, Nr. 591), text minimal dar viguros ca expresie,
Inseamna deja poezie ; pasarea negata este cucul, cu logica sa ne-
logic& si dura de zburatoare care depune oua In cuib strain. 1
In unele ghicitori Intemeiate pe paradox si expresie parcimo-
nioasa, ariditatea e uneori temperata de armonia geometrica a
alcatuirii lexico-gramaticale. Ca In : Barbatii /0 iubesc / Femeile /
0 urasc" femeia (Fam.", XXXVI, 1900, p. 259, Slobozia-
Neamt). Sau ca In aceasta ghicitoare, din Crivina-Prahova dar
construita aidoma enigmei care acum aproape trei milenii va ft
biruit si de inima rea, zice traditia rapus pe Homer, ghici-
toare a zdvorului, Cind 11 bagi iese / Cind 11 scoti infra" (Ba-
nut& p. 84). Uneori intervine jongleria facetioasa cu principiul
identitatii si cu cel al contradictiei, ca in 0 fost / $i n-o mai fi /
$i la Tara o minca cirese" fata dacd se mdritd (Pavelescu,
1 Proiectie In actiune, In verb, a aceleiasi alternative (da/nu,
ghicitoarea vitelului in pintecele vacii, Ce / Trece / Prin apa /
$i nu / Se uda ?" (Rev. Pop.", I, 1884, Nr. 3, p. 48, ?) se con-
struieste pe o subtila dilema amintind de logica scolastica ; trece
oare efectiv prin apa vitelul ? au nu ?
XXXVI
www.dacoromanica.ro

Nr. 142, Magura-Bihor), sau ca in La un car bine gAtat / Cite
cuie se poftesc ?" nici untd (Gura Sat." V, 1867, Nr. 1, P. 5, ?).
Alteori opereazd specularea, prin surprindere, a virtualitatilor
teratologicului : Nimeni nu le are / Nimeni nu le vrea / Dar dacA
cineva / Le-ar avea / Nu le-ar da / Pe toate lucrurile din lume"
doud capete (Ca)end. pt. toti 1862", ?).
0 categorie putin comund de ghicitori este cea a textelor
care, printr-un tur de fort& figureaz5. abstractiati. Modalitatea
folosita e similarà celei din ghicitorile onomatopeice si constA
In reproducerea iconicA". Ghicitoarea minciunii rezidA astfel In
debitarea de minciuni gogonate structurate dupà modelul brasoa-
velor din cunoscutele basme cu minciuni. Se debit& cu alte cu-
vinte, istorioare care contrazic punct cu punct tot ce am invatat,
inductiv, despre lume : Intr-o rimAturA de oaie / Un corn
de porc / Orbu-1 vAzu / Despuiatu-1 bag5. In sin" etc. (B.", I, 1888,
Nr. 1, p. 16, ?).
In sfirsit, regasim poezia, impasibilA si distant& a gindirii In
aceastA ghicitoare, culeasa In 1874 : Ce e-n lume-n toate / $i farA
de el nu se poate ?" (AIED Ms. 21 g (7), p. 5, VAresti-Obedeni-
Ilfov). Este ghicitoarea numelui si. ar putea sta drept tezA limi-
narA oricArei filosofii a cunoasterii.
Entitatea logicd si fervoarea poeticd isi gasesc In ghicitori
articularea cea mai clard In omonimia si sinonimia pieselor, cate-
gorii complementare de conexiuni in principiu logice si ling-
vistice, dar de eficientA predominant poeticd.
Dai / De piatra / Nu se stricA / Dai / In apA / Se despicA",
ghicitoare a hirtiei la Alecsandri (p. 393, ?) 1, este in antologia
noastrA (sub Nr. 713), intr-o variantà aproape identicA, ghicitoare
a razei de Lund. Cimilitura cartofei (sic), Sus / PAdure / Jos /
Prescure" (,kez.", XXII, 1926, p. 65, Botosani) poate fi si a cepei
(v. infra, Nr. 452), iar ghicitoarea vrabiilor, Ciugurele-nsiratele /
$ed pe gard / Insiratele" (Pascu, P. 33, Diocheti-Vrancea), sea-
mama pinA la identitate cu cea a turmei de oi (v. infra, Nr. 298).
Omonimia anexeaza asadar unui aceluiasi text chei diverse
intre care instituie ciudate echivalente implicite. Interesul estetic
al acestui sincretism plasmuitor de metafore tdcute (vrabia me-
taford a oil, de pildA) nu poate scdpa ochiului prevenit.
1 0 versiune mediocrd specimen caracteristic sunA :
Buff din pod dar nu se strica / Apa Ins& 11 destramd" (Ahritcu-
lesei-Moh., Nr. 2035, ?).
XXXVII
www.dacoromanica.ro

Totusi, fie si numai cantitativ, prin aceea ca solidarizeaza nu
doar cuvinte-cheie ci texte Intregi toate ghicitorile raspunzind
unei chei date , sinonimia este, poetic, mai interesanta.
Dac& monocorda, variatia sinonimic& se valorific& prin nuanta.
Ghicitorile acultzi spre pilda. cele mai numeroase pare-se la noi
ca numar si de versiuni si de specimene se concentreaza ade-
sea pe o figura situationala unica., tiriitul unui object", situatie
tratat& cu efuziuni lirice : Stefanache mititel / Cu buricu dupil
el" (I.C.", IX, 1915, p. 150, zona Tutova) un nou-ndscut !
Am / Un baiat / Harnicel / Mai / Lungd-i / Coada / Decit el"
(Pamf., Nr. 6, 'pepu-Galati), Puisor de grec / Trage la edec"
(BCS, Cr. VI/49, p. 10, Grebdnu-Buzau), etc., etc. Uneori Ins& efu-
ziunile fac loc unui rictus : Ilie / Trece pe cale / lasa matele
la vale" (Pamf., Nr. 4, Tepu-Galati), Am un unchesel / Ii curg
rnatele dupd el" (Ibidem, Nr. 8, ibidem) s.a.m.d.1
Dar, frecvent, variatia nu este de fel monotona. Face, dim-
potrivk sal turi impunatoare. Lungi i suple fire de sens se tes
Intr-o clipa.
0 ghicitoare a cofei suna, amabil, Am un vitel / Cu un sin-,
gur cercel" (Pamf., Nr. 125, Tepu-Galati) ; placerea de a evoca
vitelusi cu cercel inunda textul. Alta ghicitoare tot a cofei suna
Ins& aspru : Am o lapa oarba / 0 duc de coadd / La apa" (Gaz.
Pop." III, 1887, Nr. 17-18, p. 5, ?, culeg. I. Pop Reteganul) ; din-
colo de blindetea supusa. a invocatei creaturi, se Intrevad inson-
dabile intinderi de nefericire i mizerie.
Ginj /Ginjuit / $erpe potcovit" (AIED, Ms. 119, p. 40, ?) e
o ghicitoare a fierásträului. Savanta sugerare fonic& (prin inru-
ditele prime dou& cuvinte) a zgomotului in doi timpi asimetrici,
scirtlit, fricativ, inconfundabil, al fierdstraului, este Insotita
(prin bune oficii ale primelor plus ultimelor doua cuvinte) de su-
gestia elasticitatii vinjoase a metalului, a zimtilor lui solzosi
grosolani. Alta ghicitoare recreeaz& universul fierastraului" in
bun& parte altfel : Pe pirlul / Lui Cioatca / Boatc& / Este-o vulpe /
Rim& / Moart& / Da / Din coadd / HIr / Pocir / Vulpe-albastra-n
par" (v. infra, Nr. 318). Se ingemaneaza aid sugestia miscarli ma-
1 Alta serie situational& o ilustreaz& un text precum Ce e
mic / Mititel /Lelea-ngrAdeste cu el" (Calend. Astra 1919", p. 170,
?) etc.
XXXVIII
www.dacoromanica.ro

sinale a ceea ce e mort, cu vibratia zgomotelor (trocanit de lemne,
Alit de joagdr), i cu albAstrimea vesperald si lucie, picturalA, a
lamei de otel.
o ghicitoare a ochilor vorbeste de minglierea lucrurilor cu pri-
virea minuitd mlAdios, atingind uleios i dulce : Am dol. bulgArasi /
De tint / Cit dau cu ei / Atit se duc" ($ez.", XIII, 1913, p. 27,
VIlcea). 0 alta in schimb evoca nu doar salturile iuti, nervoase,
fulgeratoare, ci si forta de soc, de pumn, a cAutAturii : Am doi ber-
bed / Acum sint In curte / Acum sint In munte" (Izv.", VIII, 1930,
Nr. 9-10, P. 16, Jordsti-Galati).
o generoasd variatie avantajeazA i ghicitorile Zunii. Una e
neasteptat de romantic& lamartiniand : Bumbul Doamnel / In fun-
dul apei" (Pascu, p. 20, OrAstie-Hunedoara). La care, replica de-
Ontat, cu vervA de Lumpenpoesie", un text din Pamfile (Nr. 197,
Poiana-Galati) : Am o gurd / De tigaie / CInta Noaptea I Prin
gunoaie". Care text la rindu-i poate primi contra-replica unei ver-
siuni domestice, chiar menajere am zice : luna-pisicd inevitabila
pisicA a interioarelor de tard albineatd l gravidd, Inaintind
felin in linistea nocturnd Am o mita / Alba / Groasd / Toatd /
Noaptea / Umblä-n casd" (Gaz. Trans.", LIV, 1891, Nr. 44, p. 7,
Predeal-Brasov).
Probabil nu fArd semnificatii mai adinci, joaca ghicitorilor cu
soarele este In general mai cumpAtatd, mai gray& Chiar dacd tonui
familiaritdtii nesfielnice subzistd. Ca In acest text cu accente oare-
cum materne Mic / Mititel / Joacd fulgerii pe el" (Bulgarescu,
Nr. 198, ?), In care fulgerii", ca totdeauna, Inseamnd magnificentd
totusi.
Un enorm muget cosmic anuntd, intr-o cimiliturà bihoreana,
introducerea soarelui prin metaforA mitizantd, de civilizatie agrard:
Urld / Barna / De la munte / Cu ciucur rosu in frunte" (Pave-
lescu, Nr. 147, MAgura-Bihor). Aceeasi rafinatd utilizare de mate-
rial frust si in ghicitoarea bucovineanA a soarelui (la asfintit) : Am
o vacd / Rosie / De se ult.& seara prin leasd" (Gor., Nr. 1722, zona
Suceava).
Bulgare / De aur / Joacd / Pe piele de taur" (Gor., Nr. 1707,
?), este laolaltd cu toate variantele sale suprema Intruchl-
pare a soarelui In ghicitori. Nu numai fastul, In gust bArbar,
brut, ci i reflexul vechilor IncrengAturi mitice care reuneau
cindva taurul, soarele i aurul, conferd acestui text si splendoare
In sine, si boatia de sensuri a simbolurilor legate milenar de
marile articulatii ale culturii.
XXXIX
/
,
I
www.dacoromanica.ro

Cum lesne se poate vedea, mit Inseamna in mod necesar,
am adaoga imagine verbala.
Iar imagine verbala orice imagine verbal& Inseamna la
rIndu-i impletire, cu coerenta launtrica proprie, de sensuri, Im-
pletire abstract& dar tinzlnd sa capete densitate, spre a se con-
stitui si impune spiritului ca reprezentare concreta.
Mitice sau nu, imaginile se afiliaza apoi, din nascare, unor
matrice stilistice. Ce nu par a fi in numar cu totul nelimitat.
0 asemenea matrita", se vede de departe, poate fi cea baroca.
E vorba, se Intelege, de barocul transistoric", ca tip ideal.
Ceea ce nu Inseamna Ins& ca nu poate fi vorba uneori 51 de izbi-
toare apropieri, pina in amanunt, de episoade ale barocului celui
mai strict istoric.
De pild& o ghicitoare a cintartdui, Unghie / De gaie / Coada /
De tigaie / Creasta / De ridichi" (v. infra, Nr. 291), la care se pot
adaoga numeroase alte ghicitori la fel de manieriste (v., de ex.,
infra, Nr-le 5-8, 15, 16, 19 etc. ), ar putea prea bine fi luata drept
programare verbal& a unui portret extravagant, din zarzavaturi,
cratite, fructe, ibrice, lighiane s.a.m.d., de speta celor pictate sau
desenate de barochizantul Giuseppe Arcimboldo si de imita-
tori pentru curtea pragheza a lui Rudolf al II-lea.
S-ar putea vorbi Indelung de barocul ghicitorilor. Mai ur-
gent& este Insa completarea sumarului tur de orizont pe care
1-am initiat.
Gasim astfel uluitoare concordante de procedurd, In sinteti-
zarea de forme prin asamblare de moduli plastici prefabricati",
Intre ghicitori si orientari moderne in arta. Inainte furca / Inapoi
matura" (v. infra, Nr. 521), ghicitoare a vacii, e construita pe
riguros acelasi model de montaj mental, de tip analogic, ca si
faimosul Cap de taur confectionat de Picasso dintr-un ghidon
plus o sa de bicicleta de curse.
Se poate pune apoi in evidenta un filon de asemenea
ideal" pe care 1-am numi suprarealist" (si nu numai Intrucit
suprarealismul, In formele sale istorice, este, partial, un neo-
baroc).
Daca In cazul unor texte situate foarte aproape de normele
caricaturii conventionale, precum Ivan / Lungu / Ii pica /
Mucu / Ivaneasa / Scorburoasa" cumptina, ciutura si fintina
(Manolache, Nr. 256, jud. Prahova), implicatia suprarealista", desi
argumentabila, amine incerta, o definitie a foarfecii precum Doti&
aschii / $-un buric" (H.S.", IV, 1904, Nr. 3, p. 3, ?) se integreaza
XL
www.dacoromanica.ro

perfect, cu bricabracul ei anatomo-timplaresc, modului supra-
realist ; dupa cum blidele moi" din ghicitoarea urechilor Pe
o margine de zavoi / Stau doua bliduri moi" (Nanu, p. 119, Gaya-
nesti-Olt) sint la fel de suprareale", de inadmisibile, pentru
mentalitatea traditionala, ca si mecanismele moi" ale lui Dali
pentru mentalitatea curenta.
In aceeasi linie, un text extraordinar, plasmuind un simbol
dur si insondabil, dar infatisat cu o inselatoare dulce simplici-
tate, este aceast& ghicitoare a morfii : Am un iepuras / Cu ure-
chile de cas / Eu vreau sa i le maninc / El ma apuca de git"
(Fasculescu, p. 90, ?).
Amprenta matriciala cea mai inflexibila, cea mai adinc In-
fipta In textura ghicitorilor este Ins& cea pe care am desemna-o
ca expresionista", sub semnul subiectivitatii violente a expresiei.
Pe singe / Sta / Singe / Poarta / $i-n ea / Nu-i singe / De
loc" (Gaz. Pop.", III 1887, Nr. 17-18, p. 5, ?), cumplite lucruri
pare a voi sa spuna. $i crunta, nedeslusita, evocare nu ne paraseste
cu totul nici chiar atunci clnd, blufful dat In vileag, aflam ca in
text e vorba de fea. Acelasi efect si in aceasta ghicitoare cu multe
variante, ricananta si sinistra : Pe valea hii Baibarac / $ade
Vlad mort si umflat" dovZeacul (Gor., Nr. 143, ?).
In schimb, efectul emotional se stabilizeaza anume abia dupd
aflarea dezlegarii, In cazul unor texte precum Cinci capete /
Patru suflete / $-o suta de unghii" (Gor., Nr. 1155 b, ?), adica
abia dup.& ce pricepem ca se evoca nu un asimetric-policefal-miria-
podic balaur de basme de adormit copii, ci, sub o expresie vio-
lent subliniata., ipostazele reale ori posibile ale propriei noastre
entitati personale ; cheia e : mortul si cei ce-1 duc la groapa.
Violenta imaginii, cruzimea expresiei si a contrastelor, o
regasim amintind acut de poemele unui Gottfried Benn In
ghicitoarea piciorului 0 cizmei : $obolan / Rosu / In gaura /
Neagra" (Pasculescu, p. 94).
Tigaia devine efect expresiv In sine, suplimentar prilej
unui tablou de singular& vehement& expresionista a carui forta
impietrita se uita anevoie : $ade Neagra / Moarta-n sura /
Untu-i bate / Balta-n gura" (v. infra, Nr. 179).
Un portret expresionist : Sub doua strasini negre / Se misca
doi gindaci negri" sprincenele 0 ochii (Dum. Pop.", II, 1916,
Nr. 27, p. 3, ?).
Monocromia, gindacii, capata o semnificatie mai vasta, de
mit, sub imaginile necrutatoare ale ghicitorii sufletului : Am un
XLI
www.dacoromanica.ro

copaci / Plin cu gindaci / Daca zboarà gindacii / RAmin mortl
copacii" (Pdsculescu, p. 100, ?).
Forta si concentrarea inclestata a viziunii ating paroxismul in
aceastA fantasticA panorama a crApatului de ziud", vazutd de
sus, din zbor de pasdre, de unde oameni si locuri devin minus-
cule detalii : Scindura crap& / Viermii ies" (AIED Ms. 21 o (15),
p. 7, jud. Ilfov, 1874).
Ghicitorile sint precumpdnitor poezie asprA, acerha, &Ira.
Or tocmai inversunarea e cea care le inrudeste nu o data, pre-
vizibil, cu poezia lui Arghezi. 0 ghicitoare a usturoiului
arghezianizeaza ca in Flori de mucigai : Intr-o urma de oaie / Un
pumn de buboaie" (Rev. Soc. T.R.", VI, 1901, p. 115, jud. Buzau).
DupA cum o alta, schimbind tonalitatea, trimite la Stihuri pestrite,
ori la Prisaca : Iese mosul / Din colibd / Cu nasul plin / De ma-
maliga" facAletul (B.", IV, 1926, Nr. 2, P. 5, ?). 51 invers.
Arghezi Insusi cimileste uneori in moduri identice canonului fol-
cloric pina in minime minutii prozodice. Precum in Inscriptie pe
bisericd, poem ambiguu si ironic, in distih, evocind, sub vAl de
tacitA enigma, suficienta, dind cu sic, a unui sus-pus personaj :
Multi au fost. Eu sint. / Eu in cer. Ei in pdmint" (Vernal, Bucu-
resti, 1959, p. 347, Ciclul Poenze).
Textele registrului suav par minoritare in ghicitori, canti-
tativ. Nu si poetic.
0 viziune seninA, tensiuni infrinate, ne intimpina intr-o ghi-
citoare cons trulta cu elegantA clasica : Izvor neadormit / Pe sub
vale serpuit" sufletul (PAsculescu, p. 100, ?).
Economie de mijloace Inca mai severd, structura cristalina
Inca mai pura ne ofera apoi ghicitoarea care isi asumA, in patru
cuvinte, poezia cuptoralui incins : Dinafara-ntunecos / DinlAuntru
luminos" (Sima, Nr. 38, Transilvania ?).
0 unda de infiorare calmd, eminescianA, pare sa se desprinda
din acest rnic poem al codrului : Ce / Tre' / Prin pAdure / 51
nu sund ? soarele 0 tuna (v. infra, Nr. 762).
Alt text, incifrind numele unui lAcas de Ht legat de straturi
vechi ale traditiei obiceiurilor noastre funerare, isi asigura prin
invocarea solemna a griului, simbol viu al fecunditatii pe-
rene, al Imbindrii culturii si naturii, o rezonanta prelunga, puter-
flea si gray& ; este un text ce poate aminti de Blaga : Casa
griului / In virful gruiului" ;ura mortilor (Sima, Nr. 113, Tran-
adlvania ?).
In &firs% cite o naturA moarta" in linii delicate, dar aparent
XLII
www.dacoromanica.ro

laxa ca text, Am o carte / Vintul / 0-nchide / Vintul / 0 des-
chide", poate capata tonus si o expresivitate de hai-kai prin cheie
coada pasarii (v. infra, Nr. 504). Ace lasi impresionism, de hai-kai
sau de motto la un preludiu de Debussy, gasim in ghicitoarea rin-
dunelei : O saigeata neagra / Merge pe deasupra laculur (cf.
infra, Nr. 584).
Sinteza, Intr-o imagine esentiala, a tuturor celor vazute pin&
acum impune o dubla subliniere.
Sublinierea, In primul rind, a locului pe care ghicitorile, ca
elaborate culturale, 11 ocupa In limitele f olclorulu i.
In cadrul acestuia, ghicitorile sint singurul gen Camila dintru
Inceput i-a revenit si 1i revine drept misiune titular& punerea in
chestiune a sensului, interogarea si zgiltiirea reprezentarilor im-
pamintenite. Ca atare ghicitoarea izbuteste sa existe doar In ma-
sure in care li descoperd sau li inventd obiectului salt conexiuni
noi. Ceea ce revine, de fapt, la demonstrarea practica, nespecula-
tiva, a caracterului inepuizabil al obiectului ca izvor de sens, chiar
si atunci cind e vorba de categorii de mare modestie, ac de cusut
sau cui. Dar prin aceasta ghicitorile isi aroga, simultan, si functia
cea mai adinc& a poeziei, aparind astfel, ca moda/itatea faclorica
cea mai apropiatá de ceea ce am numi poezie absolutir.
Se cuvine prin urmare subliniat, In al doilea rind, locul unic
al ghicitorii ca poem In cadrul poezie i.
Iscodirea sfredelitoare a realului genereaza, In ghicitori, tan
discurs discontinuu dar mereu reluat, lipsit de retorica, despre
eterna incompletitudine a imaginii lucrurilor", despre lucrurile
Insesi si, mai ales, despre trairea tuturor acestora In spirit. Iar
discursul" este poezie. 0 poezie ce acopera o gama Intins& de po-
sibiluri, mergind de la rime de sau pentru copli, prin bestiariei
si herbarii cu fapturi himerice figurind obiecte aievea si obiecte
aievea figurind himere, pin& la poeme despre supremele probleme
existentiale, poezie care, in ansamblu, nu poate fi anexata, nu
poate fi redusa la alte modalitati. Este ea ins4i. Inconfundabila.
Eliptica. Abia Incepind si brusc oprindu-se, cu rafinata intuitie,
tocmai spre a recupera privilegiul nesfirfirii, ce revine de drept
oricarei ambiguitati nerezolvate.
Afinitatile ghicitorilor slut numeroase. Dar a nu ne Insele.
Ele sint doar expresia multiform& a unitatil de adincime a cul-
turii. In plus, ele fiinteaza chiar mai numeroase si mai complex
suprapuse, interferente, contopite, cleat am putut-o sugera.
XLIII
www.dacoromanica.ro

Mai cu seam& aparenta lipsei de prejudecati, a dezinvolturii
fall margini, recalcitrante, exuberanta imaginatiei, apropie ghici-
torile de moduri poetice si de tipare de gindire tipice poeziei si
artei moderne, incepind cu romantismul.
Semnificatia acestor analogii sau identitati pe unele le-am
semnalat e departe de a fi simpl& g clara. Ceea ce pare !ns&
de pe acum limpede este ca avem a face nu sau prea putin
cu influente", ci cu omologii izvorind, paralel, din mecanisme
adinci si durabile ale spiritului uman, operante dincolo de limi-
tele gustului de epoc& si dincolo de preferintele individuale.
Folclorul, prin vechime, prioritate, statornicie ofer& astfel
poeziei si artelor moderne sansa nu numai a unei legitimari ca-
pitale, ci si a unei noi constiinte de sine". La rindul lor acestea
din urm5, prin practice, manifestele si teoretizarile lor, scot im-
plicit In evident& sensul valoric imediat, palpabil, a ceea ce altmin-
teri ar rAmine nebagat In seam& vegetind in cotloane de colectii
de folclor.
Din acest unghi v&zind lucrurile, o ghicitoare nu este fru-
moasA pentru cd seamtind cu Eminescu. Ci seaman& cu Eminescu
pentru cd e frunioasd, frumoasa intr-un fel anume.
Atare antologii shit ca atare, ghicitorilor, instant& a validarli
adev&rului imaginii" ; alaturi de introspectie, al&turi de asumarea
nemijlocita, experientialà, a lumii.
Incifrat& pe temeiul contempl&rii intense a lucrurilor *1 a
conceptelor pentru joc doar, ghicitoarea, ca o piatr& de incer-
care a nedomolitei vocatii umane catre plasmuire spiritual& inalta
devine poezie in sine a lucrurilor g a conceptelor, tot asa cum
victoria cutdrui potentat li era lui Pindar doar prilej de poezie
sublima despre om, polis, mit, la o parte de orice conjuncturale
conveniente.
In privilegiate cazuri, ghicitorile ingemaneaz& far& efort
poezie etern nou& si veche intelepciune deschis& cdtre cele mai
largi cruguri ale mintii. Doti& / Merg / Dou& / Stau/ Dou& / Due-
manie-si au" spune ghicitoarea soarelui si lunii, cerului si pdmin-
tului, focului si apei (v. infra, Nr. 771). Empedocle nu ar fi zis mai
bine.
RADU NICULESCU
www.dacoromanica.ro

Niculescu, radu bulgare de aur in piele de taur. ghicitori - scan

Niculescu, radu bulgare de aur in piele de taur. ghicitori - scan

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Niculescu, radu bulgare de aur in piele de taur. ghicitori - scan

Similar to Niculescu, radu bulgare de aur in piele de taur. ghicitori - scan (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Niculescu, radu bulgare de aur in piele de taur. ghicitori - scan