Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
www.dacoromanica.ro
N. lorgaSCRIER1 1STORICEVol. II  www.dacoromanica.ro
Desenul coperteide MAGDA BiRSANLyceum www.dacoromanica.ro
N. CorgaSORER! ISTORICEVol. IIEditie IngrIjitä i tabel cronologlcde BARBU THEODORESCUStudiu Introductivde AURELIAN SACERDO...
BAZELE NECESARE UNEI NOI ISTORII                A EVULUI MEDIU                Comunicare la Congresul de istorie din Londr...
putinta si care dau, din nenorocire, aproape totdeauna ace-leasi rezultate.   Este deci absolut necesar a da istorie unive...
Greseala este vadita in chiar numele care a fost dat atunciacestei epoci de o mie de ani, care contine cel din urma timpal...
prin lovituri de sabie, cea a regilor piosi"          i sfinti",ingenuncheati in fata altarelor superstitiei", acele armat...
tutindeni renasterile nationale si le favorizeaza in mcdesential.  Evul mediu      numele fu pastratnumai ca reunirea mai ...
a fi initiat In toate secretele sale. A fost frumosul timpsi el dureazii Inca     al arhivistilor paleografi, al onesti-lo...
t i nor de via; a r mara. Ea invinse imperiul substituindu-i-se,inlocuindu-1 i perpetuindu-1 in acelasi timp.   Barbarii, ...
nirea sa. Prin Venetia ea qi prin Pancnia, de la care indepar-teaza pe avari, el se indreapta atm acea lume orientala, ale...
Iv                Nu trebuie facuta o exceptie nici chiarpentru dezvoltarea Bisericii. Numai cealaltd forma, maidegraba un...
claduse    trebuie s o spunem       faliment. Dar Imparatiilatini din Constantinopol se sin4irà In curind, in prima linie,...
near asezAri pe pAmInt roman ; ea mArturiseste caracterulidealist al acestei epoci, cind dreptul este adesea principalulfa...
acesta trebuie sal lie prograrnul aceluia care va Indrazni   qi va trebui sa Indrazneasca a scrie istoria celor o rniede a...
PREFATA LA ESSAI DE SYNTHESE                DE LHISTOIRE DE LHUMANITE"                Dupa ce a predat istoria timp de tre...
In primul rind nu ai totdeauna izvoarele pe care ai dori s6le ai. Sint puncte foarte importante asupra cárora izvoarelelip...
niciodatti in critica personalà a celui ce Ina lla frumcaseleconstructil de idei care sint sintezele.   Deci faptele se re...
care trebuie cunoscut inainte de a vorbi despre un rapt saudespre un grup de fapte istorice, este intreaga realitateactual...
rentele de civilizatie ale Occidentului, cum Orientul acestaa trait de la un anumit moment cu traditii, cu idol noi,care i...
acest sistem, §i cind te-ai obi§nuit cu un sistem, incetul cuincetul capeti curajul de a-I aplica §i altor subiecte. L-ana...
CUVNTARE LA DESCHIDEREA IN-                STITUTULUI PENTRU STUDIUL                    IS-                TORIEI UNIVERSA...
la dinsele, fárá al poatl face parte din bunul general alatiintei ci al gindirii omeneati.  Nu este vorba nici de o contin...
spune din ce In ce mai mult ca este prea lunga pentru anu-mite ambitii pe care nu le pot satisface §i pentru anumitepreten...
tul orientarii. Astftl, cind, intors in tarn, cea mai fireascrtaplecare i cea mai imperioasa datorie fata de poporul roma-...
0 pe care cred ea am realizat-o, un fel gresit de a compune,care pentru cutare tinar francez infatiseaza ceva mai putindec...
PAPI SI IMPARATI                    I                   PINA LA IUSTINIAN                 Aiurea am arAtat §i de mai mate ...
biserica   In realitate, Ia inceput, chiar lira a se tineaseamk de coneurenta impkratului prezant, situatia acestuiscaunsi...
se caute ca din nou Capita la pentiu Apus, i Imparatul celflair s-a oprit, cum am spus, la Milan, la Ticinum-Pavia,la Rave...
la coroana Cesarilor nu s-a gindit 0 singurl clipti ca ar putearivni. El trirnite la Bizant insemnele impgrätiei, recunos-...
lui Novatian, lui Corneliu, a Sabelienilor, a lui Auxentiude Milan, pentru biruirea earuia s-a cerut qi eoncursul bise-ric...
Cind Teodoric arianul se instaleazg la Roma, aceastalibereaz5. pe episcopul roman de o suprematie laicg adeseanep15.cuta §...
In partea de ling Panonia (vicinum Pannoniae), cu ceimai multi dintre traci (plures Thracum).           .  In schimb, infl...
fata de Teodoric el Insusi se cerea doar ca legile impara*,tilor romani", puse in vigoare de dinsul, sa fie aplicate numai...
neste Inch, declarind c5,,inelege a porunci el, nu a i se porunciWO, atitudine pentru care, spune biograful lui Sim*el a m...
de Attila pradalnicul. Iustin se inchina Sfintului Parinte,II adorV: bucuros ch s-a invrednicit sa vada In vremea luipe vi...
ai acestei regiuni, Intr-un conflict pentru Sicilia cu putereacare detinea Roma, ostrogotii urma0lor lui Teodoric, Insfir§...
acordata odinioaral. Teodat, plin de ingrijorare, roagil penoul papa (de la 535), cu nurnele grecesc, Agapit, sa refacadru...
ca odinioara pe Anastasiu. Vitige,        in pronuntarea ita-liana, care Incepe a se desemna: Guitigis , li ia locul. Sota...
palat. Cronica romanä infAtiseazI plastic scena: PatriciaAntonina stAtea in pat, si Belisariu se afla la picioarele ei...<...
Acest drum incepe cu adinci umilinte. Un ofiter bizantin,Antemiu, vine sil-1 ridice, si populatia romang prezintà oplinger...
ca un tatil cu fiii sdi"1 Peste putin lug piere intr-o ultimdluptri de sacrificiu pentru poporul sau. Se cere atunci, depo...
III                  8FINITUL SCAUN BIZANTUL $1 LONGOBARZII                0 veche legendal face ca opera indeplinit6in ma...
spune in biografia papei Loan ca romanii, Indemnal,i deura", au facut pe noul imparat Iustinian si pe sotia mi, Sofia,nepo...
lalti, care se impusera ca numar i ca valoare, e deci o sirnplaconsecinta a deslocuirii care se produsese in regiunile pa-...
neam"1 va ineca ultima insula de stapinire imperiala rarnasain Italia, ultimul colt unde exarhul §i hartulariul Smaragd,ur...
leu"1. Odatä i s-a oferit sg organizeze Un complot contra re-gelui, dueller, contilor longobarzi, si el, desi serv" al lui...
Childebert fusese invitat s5. intervie .pe Maga ostrogoti Infavoarea bisericii romane. Discutii aprmse se urmau cu Galiain...
devenea §i e1 un glorisissimus rex", ea §i vecinii sAi franci.Opozitia fag de ocupatia bizantinA de pe coastA fAcea calucr...
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Scrieir istorice 2
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Scrieir istorice 2

3,208 views

Published on

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Scrieir istorice 2

  1. 1. www.dacoromanica.ro
  2. 2. N. lorgaSCRIER1 1STORICEVol. II www.dacoromanica.ro
  3. 3. Desenul coperteide MAGDA BiRSANLyceum www.dacoromanica.ro
  4. 4. N. CorgaSORER! ISTORICEVol. IIEditie IngrIjitä i tabel cronologlcde BARBU THEODORESCUStudiu Introductivde AURELIAN SACERDOTEANU Ed itur a Alb afroswww.dacoromanica.ro
  5. 5. BAZELE NECESARE UNEI NOI ISTORII A EVULUI MEDIU Comunicare la Congresul de istorie din Londra (martie 1913) Va trebui sA se revie la marile istorii uni-versale, inspirate de aceleasi conceptii filozofice si din carese desprind aceleasi concluzii. E desigur una din cele maimari nevoi ale timpului i una din cele mai grabnice. Inradicalismul cotropitor al epocii noastre, usor cuceritai desofismul indraznet, de strAduintele unei false originalitAtide analogii Inselatoare, se va impune curind friul experienteiistorice, caci ea este singura fortA care poate s5. Impiediceruina totala a traditiilor, prábusirea unui echilibru social sipolitic absolut necesar umanitAii. Nu e vorba de a reabilita aici vechea conceptie, definitivcondamnatA, de: magistra vitae, a unor societAti traindsub directia istoricilor moralisti, In stare sa dea solutiituturor greutatilor momentului, sA dezlege problemele celemai grele ale unei ere noi. Contemporanii nostri, ca i ceicare vor veni dupá noi, vor tine sama In primul rind, dacAnu exclusiv, de propriile lor interese i vor ceda numaisugestiilor poruncitoare ale sentimentelor lor. Nu este nimicde Mout In acest domeniu i Incercarile pline de cele maibune intentii nu duc la un rezultat. Dar trebuie pAstrat civilizatiilor moderne acel sirat is-torie, care este o parte, o foarte mare parte din bunul simtuman. Trebuie s. li se procure mijlocul de a reactiona contratendintelor unui simplism primejdios, care ar fi In staredintr-un moment in altul s5. schimbe chiar bazele vietiisociale, farä sa-si dea sama de fortele pe care le distrugepe care nu le va putea Inlocui prin altele. In sfirsit, trebuiepusa fata in fatA, multamitá InvAtamintelor istoriei, concep-tia unui organism sanatos cu cea, asa de vatAmatoare, a trans- 5 www.dacoromanica.roformarilor anorganice, mecanice, care sint totdeauna cu
  6. 6. putinta si care dau, din nenorocire, aproape totdeauna ace-leasi rezultate. Este deci absolut necesar a da istorie universala, in chipulcel mai larg, membrilor societtitii noastre; si nu o istorieuniversalti erudita", o insirare de fapte si date sau o istorieuniversala de caracter impersonal, intepenità in obiectivi-tatea" ei nefolositoare. Provocata de catre nevoile vitale alemediului nostru, ea trebuie sa aiba vioiciunea, caldura, ca-ractorul practic, ha chiar polemic, al operelor care vor sairillu nteze, sà mentinti sau sä prefaca. Dacá nu vom da-o noi, altii, de speta inferioara a vulgari-zabrilor, vor da-o Mil spirit istoric i fara nici un shnt alresponsabilitatilor, unei lumi dornice sä o capete. Ebte oare aceasta istorie cu putinta? Numarul lucrarilorde amanunt, i acum foarte mare, si care creste mereu sirepede, o ingaduie? Dad& ar trebui sa se cunoasca toata aceasta informatie,noi am raspunde faril indoialá: nu. Dar nu este de loc cazul.istoria universala nu este un corpus masiv de incidente is-torice, biografii, studii cronologice, de dezvoltari nationale;la pleaca de la izvoare si de la izvoare caracteristice, pentrua avea legti. tura necesara cu realitatile omenesti in propriuleor mediu; ea aduna ceea ce intereseaza pe istoric cu privire la scopul pe care si 1-a propus si la conceptia care-i insufle-teste opera i, in sfirsit ea verifica, cu ajutorul lucrarilorde a dona mina, bazate pe o mull* pe o analiza criticace i-ar fi cn neputinta de refacut, informatiile pe care se vorsprijini rationamentele sale, a caror sinteza, al carer sistemformeaza indreptatirea existentei sale. II In aceastrt mare lucrare, asa de folositoare,isror1a evului mediu trebuie sa ocupe o parte intinsa. Dar ea nu poate srt fie cea admisa acum o suta de ani,in epoca unui Schlozer i unui Gatterer, cind se impusenecesitatea impartirilor permanente ale istoriei universale. 6 www.dacoromanica.ro
  7. 7. Greseala este vadita in chiar numele care a fost dat atunciacestei epoci de o mie de ani, care contine cel din urma timpal Romei imperiale si inceputul Romei papilor, invaziileacelor popoare, germani, slavi, turanieni, care nu erauciteodata decit popoarele noi, creatorii viitorului, apoi celedintii organizatii regale, intreg fastul Bizantului in Orient,al Germaniei continentale, peninsulare si insulare in Occi-dent, progresul arab si expansiunea cuceritoare a raselorturcesti, i inainte de toate luptele pricinuite si intrelinutede ideea romana in stat, in biserica si in civilizatia umana. In aceasta conceptde ea ar fi numai un ev mediu", adicào epocá de tranzitie, incapabila de a trage ea insäsi contu-rurile unei noi organizatii a omenirii, de a hotarl principi-ile unui nou spirit uman. Nu: este o individualitate carese iveste, se afirma si dispare incet inaintea altor ideisi altor forte, nu fara a lasa cu toate acestea in gindulnostru, in sentimentele, in institutiile noastre, chiar incele care au primit mai des pecetea Romei, urme adinci sicare vor persista chiar dincolo de schimbarile indrazneteale timpului nostru. Caci evul mediu, acest intermezzohibrid i dispretuit nu traieste oare Inca pe pdmintul Angliei,fara sa impiedice in nici un fel, fail sa jeneze citusi de putindezvoltarea libera si energica a uneia din natiunile care con-due aceastalalta epoca in care trilim? Aceste prejudecati de antipatie fahl de veacurile intune-cate, fata de societal, ile fanatice, fata de anarhia feudabl gicopilaria" unei arte naive" erau atunci destul de naturale.Timp de trei secole se traise, s-a voit sà se traiasca numaidin antichitate, asa cum o lntelegeau umanistii timpului,antichitate romana mai ales, antichitate greaca tAlmficitii,ca la Plutarh si la Polibiu, dupil scrupulele de moraliiprivata §i morala publica, de patriotism, in sensul latin , pecare evul mediu" nu le cunoscuse, caci ele nu corespundeauprincipiilor existentei sale chiar. Se ura in aceashi lume asecolului al X VIII-lea, flaminda de libertate, visind cetatilibere, nadajduind eroi si mari fapte republicane, aceastrirasa a unui Odoacru si a unui Attila, distrugatori ai irnperiti-mai, rasa unui Clovis si a unui Carol eel Mare convertind www.dacoromanica.ro z
  8. 8. prin lovituri de sabie, cea a regilor piosi" i sfinti",ingenuncheati in fata altarelor superstitiei", acele armatede cruciati mergind sg tulbure in Orient civilizatiile inflori-toare, pentru csa ele concepeau pe Dumnezeu In alt chip,acele bande de baroni care tgiau negustorului drumurilecare fgceau din sgrmanul tgran nutritorul si victima lor.Universitgtile chiar, Indopate cu scolasticg, nefolositoareca stiintä i valgingtoare pentru societatea pe care o condu-cea, toatä arta acestei epoci i toatg literatura, aspre saunaive, soväitoare in idei nedesavirsite ca stil, se cuprindeauin mod natural In aceastii dezaprobare. Trebuie inviereaacelui ordo romanus, pentru ca EA se termine cu aceste bolbo-roseli ale spiritului, cu aceste neorinduieli ale leggturilorsociale. Ginditorii veacului al XVIH-lea nu credeau sg le fi rgmasceva din acele timpuri de stare pe loc sau indelungate dibuiriin Intunerec dureroase pentru spiritul uman. Ei se singeauelevii i voiau, iagdgjduiau sg. fie rivalii celor vechi, pentrua duce mai departe opera lor, pentru a reda omenirii o feri-cire pierdutg. de prea mult timp. Monarhia absolutà va faceloc republicilor de cetrgeni, clasele se vor topi In egalitate,morala fraternitglii va Inlocui prosterngrile i ingenuncherileinaintea lui Dumnezeu si a acelora pe care el i-a ales dintredinsii pentru a fi bogai, nobili i puternici. Chiar cele treisecole ale epocii moderne nu puteau fi considerate clecit cao pregAtire pentru ora apropiatg a triumfului definitiv ;tot ceea ce nu intra In aceastg notiune erau resturi ale aces tuiev mediu urit decgdere romang i preludiul noros alunei epoci noi de fericire omeneascg. Cind natiunile iesirg cu totul Inarmate din revolutia uni-versalg inving in esenta ei umanitarg, internationalà, prininsg.si victoria ei, trebui totusi sg li se aute drepturi,in acest scop patrioti entuziasti scotocirà izvoarele aceluinegru trecut de decgdere si de dispret. Se avurg. In vedere Incurind cronicile, analele, legile, documentele, monedele acelortimpuri, cind din turnul Babel al imperiului roman, pe carevoiau sg-1 reconstruiascg cu orice pret, roirg popoarele, vor-bind fiecare limba sa. Istoriile nationale intovgrgsesc pre- www.dacoromanica.ro 8
  9. 9. tutindeni renasterile nationale si le favorizeaza in mcdesential. Evul mediu numele fu pastratnumai ca reunirea mai mult sau mai putin indeminaticaa acestor istoriinationale, lipite impreuna. Cu toate acesteanu existase constiinVa nationala, literatura nationala, organi-zare nationala In lhnitele strict etnografice ale statelor-popoare. Nu se dorea atunci acea izolare, care seamang cuparasirea marilor amintiri si a ambitiilor Inalte. A fi tuinsuti, hotarit, parea prea putin pentru toti acesti oameni, care voiau sa continue Roma. 5i ar fi fost chiar ceva nele- giuit, caci s-ar fi sfisiat unitatea bisericii, ca vesmintele lui Hristos murind pe cruce. Nu- are a face, trebuia descoperit si urmarit geniul national In formarea complicata a acestuivechi teren 1 5i dupà ce au fost puse sa defileze astfel drape- lele tuturor natiunilor, s-a crezut câ s-a asistat la marelespectacol plin de miscare al insesi civilizatiei omenesti, Inacel timp de schimbdri vizibile si de catastrofe rasonatoare. Chiar cind acest entuziasm slàbi, sistcmul fu pastrat. 0nouà faza, tot asa de romantica, punea cel mai mare pret petot ce era originalitate naiva, sentimentalitate dezordonata,violent:a crudd. Dar evul mediu tocmai prezenta la fiecarepagina a analelor sale spectacole bogate In culori, interesanteln ce priveste conturul. Se pasionara deci pentru aceastaexhibitie, extraordinard de indrazneala, sfintenie, nebunie,cruzime. i s-a ajuns a se crede ca violenta imagine Impes-tritata eu toate aceste fapte putin obisnuite, de un caracterstraniu, formeaza chiar evul mediu. Legiunea eruditilor se apucase acurn de lucru In scolilespeciale destinate a pregati pe bibliotecari si arhivisti, Inseminariile universitatilor, analizincl cu rabdare, cu dragostecronicile i documentele. Pentru ca asemenea opera sa fieIndeplinità erau neeesare cunostinte profunde ; usa fu inchisadile tantilor, amatorilor, coloristilor stilului, i chiarbunilor anticari, fanatici pentru conacele si clopotnitelelor. in lumea aceasta noua evul mediu fu apreciat cu usa www.dacoromanica.roinchisa, din cauza greutatilor care trebuiau invinse pentru 9
  10. 10. a fi initiat In toate secretele sale. A fost frumosul timpsi el dureazii Inca al arhivistilor paleografi, al onesti-lor Forscher" care, ingrijind fiecare un colt al gradinii,negau existenta Intinsului peisaj, a marii lumi vegetale,din care si aceia faceau parte neaparat. Erau de ajuns stu-dille medievale; istoria evului mediu nu mai putea fi intre-prinsa far& a ridica protestari sau a pricinui cel putin omaltare din umeri. III 5i cu toate acestea nu exista o epoca in carediversitatea aparentelor s acopere un fond asa de unitarca acest ev mediu, care trebuie sa traiasca prin esenta sa,diferita de a celorlalte epoci din dezvoltarea umana, prinoriginalitatea sa bine hotarità. Antichitatea, care e studiata, iubit i imitala mai ales,a fost de fapt ultimul termen, bine situat, al unei lupteindelungate Intre ierocratii, ale regilor, ale preotilor inOrient, si intre umanitatile" bazinului Mediteranei orien-tale, al unui conflict mai intins Inca intre cetati, dintrecare fiecare ii avea Olimpul sau divin i istoria sa umarra.Orbis roinanus ca o conceptie unica ii eterna se desfacu incet,cu greutate, cu pretul a lungi sacrificii, care incep cu primelerazboaie intre civilizatiile nascinde, ascunzindu-se in dosulzidurilor protectoare, al caror acces este interzis strainului. Cu toate acestea, o data atins acest mare rezultat, o dataunitatea umana descoperita si recunoscuta, nu era fortacapabila sa o distruga. Blindul anarhism fratesc al crestinis-mului originar nu dull mai mult decit entuziasmul provoca-tor al martirilor, simpatia tradatorilor" pentru barbari.A doua zi dupa negarile inversunate din Civitas Dei, Incare cu toate acestea tresare de mai multe ori mindria ro-mana, patriotismul cetaiteanului i constiinta superioara aliteratului, noua religie, cu toate misterele ei, dorinta ei 10 www.dacoromanica.rode singuratate, dragostea ei pentru saracie, se supunea condi-
  11. 11. t i nor de via; a r mara. Ea invinse imperiul substituindu-i-se,inlocuindu-1 i perpetuindu-1 in acelasi timp. Barbarii, cu traditiile lor sacre, cu regii lor de origine di-vind, cu limbile lor nesigure, puteau ei s6 reziste mai multdecit opera lui Hristos si a apostolilor la acest farmec cuce-ritor? Desigur, nu. Astfel intreaga lor activitatein tot cursul acestei epoci este consacrattl restabilirii acestuiimperiu roman pe care Odoacru nu socotea sa-I inlocuiasCaprin regalitatea lui rgu definità, care nu era rawer teritoriala,rAminind Inca pur germanic6, in leg6turil cu soldatiiclanului sau, pe care-I conducea la ràzboi. Teodoric imità laRoma pe predecesorii sai de alt01 rasa si, in afarà de incilpri-tinarea sa arianä, nirnic nu arätà din parte-i sentimente deantagonism contra invinsilor, contra populatiei, cuceritási dominatà de care ai 01. Clovis se mindri de a fi recunos-cut si numit patriciu de catre acest imp6rat al Orientului,mult mai puternic decit el, avind la dispozitie mari forteorganizate, care se considera ca stgpinul legitim al imperiuluiintreg si care diiduse lui Teodoric delegatia de a intreprinderazboiul in Italia. De la Constantinopol, de la acest Bizant nascind, se in-sp ir chiar Insulele Britanice, i aceast a este de a semen ea mo-tivul simpatiilor lui Beda Venerabilul pentru limba greacàsi traditiile religioase ale Orientului. Dac6 ar fi putut sádomine la Roma, longobarzii ar fi reluat desigur opera luiTeodoric, a doua zi dupg victoria asupra soldatilor imperiu-lui de la Constantinopol. Din partea lor, francii sacrificar6 totul pentru a ajungela stralucirea imperiala a marelui lor rege Carol, aclematCezar, la Roma chiar, de ditre acea multime ai c6rei strà-mosi hotgriserd cu privire la tronul vechilor impgrati. Darse exagereazá rolul lui dad, se abate ciltre Aachen toaliitoria timpului. Noul ImpArat de Apus are scrupule deconstiintà cind e vorba de drepturile unui imperiu faspicatmai legitim decit aceastà noua creatie imperialà, datorittiintereselor papei, amenintat de atre alti barbari. El res-pectd amintirea lui Constantin cel Mare, si ezita atunci cind www.dacoromanica.roporneste, peste longobarzii §i saxonii invinsi, care moste- 11
  12. 12. nirea sa. Prin Venetia ea qi prin Pancnia, de la care indepar-teaza pe avari, el se indreapta atm acea lume orientala, aleg;timitatii bizantine, unde Irina §i fiul ei Nichifor, inceart4 intre dinii, detin puterea. Putin a trebuit ca aceleplanuri de a reface unitatea imperiului sa nu devie o reali-tate. Numai atunci Carol ar fi putut crede indeplinita operasa de restaurare. Dupg plecarea gotilor, Orientul, la rindul sau, a avut can-didai barb* la coroana romana. Cu palatela i Mile saledin piatra, cu Curtea sa format/ in mare parte din romani,cu incerchrile sale de a ci§tiga populatia de dincolo de Dunare§i din insula Sirmium, Attila, care-§i conduce Wile inGalia i pe drumul Romei, are o vaga infati§are de Cezarhidos i dezgustator. Bulgarilor, amestecati cu locuitoriislavo-romani ai acestei provincii §1 ráu lustruiti de civili-zatia greaca, le vine in minte sa proclama imparat, la sfini-tul unei expeditii contra Constantinopolului, pe regele"lor Simion. Ei de asemenea venereaza Bizantul ii incearcasa-I imite, sa-1 reproduca. Plecind de la Carol cel Mare, rasa germana va incerca s.faca din noul imperiu creat de care fraud o realitate dura-bin. In Orient acela§i rol revine bulgarilor, care ereeazadupa taratul mi Simion pe cel al lui Samuil, sustinut dealbanezi i vahi, pe urma pe cel al lui Ionita, el insu§i derasa vlaha. Tot ceea ce se petrece in Europa §i in regiunile vecine aleAsiei, pina la califatul arabilor, care parase§te repedecaracterul sau patriarhal, burnusul i sacul de curmale alprimilor urmali ai Profetului pentru a incalta brodechiniiimperiali, poate fi clasat sub aceasta rubrica a luptelorpentru restabilirea imperiului. Este adevarata imitate aistoriei evului mediu. Ea nu trebuie sa inceapa deci prinanaliza germenilor de natiune, care nu se vor dezvolta decitpeste citeva sute de ani, ceea ce apartine istoriei moderne,care se ocupl de regalitatile moderne, ci sa urmareasca bineaceste lupte nesfinite, aceasta continua incordare a tuturorpopoarelor pentru a avea imperiul, singurul imperiu. 12 www.dacoromanica.ro
  13. 13. Iv Nu trebuie facuta o exceptie nici chiarpentru dezvoltarea Bisericii. Numai cealaltd forma, maidegraba un revers al perpetuitatii romane apare si se mentinein prima linie. Pina tirziu de tot, papa nu se manifestd castapinitor decit in momentele cind imperiul insusi nu existasau se arata neputincios de a-si indeplini datoria; in epocalombardä, si in timpul neintelegerilor dintre urmasii luiCarol cel Mare si al clesfacerii mostenirii lui. Si, cum la Con-stantinopol exista mereu Impdratul, seful religios nu va fidecit umilul lui capelan, numit si scos dupd voint a stdpinului. Cind, dupa spaima anului o mie, a sfirsitului lumii, izbuc-neste cearta pentru investiturá intre papa, care locuieste laRoma, si impgratul roman, care de obicei nu apare acolodecit o singura data, nu este vorba de puteri de aceeasi esentd,ci de infatisare diferitd. si de interese contrarii. Spiritulnou de la Cluny e cel care sufla asupra lumii: el ar vrea bucu-ros s-o transforme, dar numai pentru a da unitdtii necesare,de nelipsit, un caracter de idealism superior. si aceasta tendinta de unitate nu se opreste la marginileacelui Occident care a produs-o in manastirile sale dinFranta: ea cauta sa atinga i sd. domine Orientul, prin mer-cenarii din Scandinavia tocmiti la Constantinopole, prinnegustorii din Amalfi, Pisa, Genova, Venetia, avind con-toarele lor in intreg Rasaritul, prin normanzii celor DonaSicilii, care vor Albania, insulele Ionice, drumul care Bi-zant, si, in sfirsit, prin cruciadele de atitea ori reluate pin5.ce un imparat latin fu ales si asezat la Constantinopole,care ajunse astfel, pentru ortodocsi, eretica i dusmand timpde o jurnatate de veac. Inocentiu al III-lea considera pe Bal-duin i pe Henric ca pe vasaliisai, tot asa dupà cum concepeacoroana Apusului ca pe cea mai de seama feucla a sa. Bizan-tul fusese atacat pentru a i se distruge spiritul separatistin folosul unitätii romane, incarnata in. biserica, pentru caimperiul, cea dintii incarnatie a acestei tendinte fatale, www.dacoromanica.ro 13
  14. 14. claduse trebuie s o spunem faliment. Dar Imparatiilatini din Constantinopol se sin4irà In curind, in prima linie,urmasi ai bazileis-ilor ale caror haine si pompa o copiara.Ei se luara la cearta cu biserica aceea care le daduse aceastacoroana a Orientului §i in acelasi timp se vazura respinsi decare vechii supusi ai Comnenilor, care le prefera pe bulgariiortodocsi i pe noul Imparat al acestora, binecuvintat si elde Sfintul Parinte, dar rams un schismatic Incapiltinat,eampionul opozitiei religioase grecesti. Aceasta insemna o prabusire totala a tuturor nadejdilor,a tuturor iluziilor, nascute prin actiunea energica si Imre-zatoare a papilor-imparati, raostenitori ei 11100 ai orbis-uluiCezarilor. Si, cind Paleologii vor readuce la Constantinopolortodoxia §i elenismul, ei vor fi parasit In exilul lor din Asiazdreanta imperiala, tot ace, ca §i nevoia unei ortodoxii intran-sigente: ei negociazil cu Roma la consiliul din Lyon §i nu maivad, cu toate ea sInt imparati, In provinciile lor micsoratesi amenintate decit o Rltomais, un stat grec aproape national. V Numai in aceasta epoca Incepe decadereateoriei politice a evului mediu. Acum trebuie urmarita oaltà dezvoltare, aceea a germenilor unei lumi noi. Ei nuInfaticeaza o alta conceptie, care ar fi fost pusa voit In loculcelei care disparea, ci numai o ordine de lucruri inferioara,care se impune cltva timp din simplu oportunism. ExTunerea istoricului viitor va porni deci de la cele dintliformatiuni locale, datorite asociatiilor defensive din timpul.invaziunilor, apoi parasirii de catre puterea regard a drep-turilor de guvernamint, pe care Roma veche le-a pastrattotdeauna cu gelozie, drepturi de prima stapinire asuprateritoriilor cucerite de Care armata navalitoare. El va vedeaIn crearea sau invierea unitatilor politice orasenesti un procesasemanator. 0 Intreaga ierarhie de feude aminteste istoria www.dacoromanica.ro 14
  15. 15. near asezAri pe pAmInt roman ; ea mArturiseste caracterulidealist al acestei epoci, cind dreptul este adesea principalulfactcr. Dar toate aceste yield autonome rurale si urbane,sortite prin chiar faptul acesta sa se topeasca in format iunimai puternice i mai trainice, sint elementele acelei realitatiteritoriale care va fi semnul deosebitor al epocii ce se vadeschide in curind. Conflictul dintre papa si ImpArat va inceta dupil Frederical II-lea. Un alt conflict s-a deschis: intre descendentii luiFrederic si regalitatea franceza, care nu farA o puternicAamintire a imperiului i tendisita puternica de a-i lua loculasaz5. pe un membru al ei in regatul de Neapole, unde Conradva muri i Conradin va fi dus la supliciu, pe urmA Intreregalitatea francezA care va ratine pe papa. la Avignon siambitia tenace a Sf. Scaun, intre fragmentele papalitatiisfisiate de Marea SchisrnA si suverarii care cautd a-si creabiserici de stat corespunzAtoare stapinirii lor i In sfirsitintre cruciada din ultimul timp i turcii, noua regalitate aBalcanilor, tot asa ca intre Bizantul devenit grecesc i con-curentii lui tot mai mult slavi: bulgarii i sirbii. Pretutindeni noua viatA moderna se afirma i c4tigavictoria. In curind nu va lipsi decit iritervenirea rtizboaie-lor, ca acela de o sad de ani, care au misiunea de a stabilihotarele acestor teritorii regale, pentru ca evul mediu sa.fie definitiv sfisiat. SA pastreze de la un capAt la altul unitatea naturala Siabsolut necesarA, care poate sA stapineasca foarte bine haosulfaptelor, virtejul influentelor, sa trateze In acelasi tinydespre romani i despre barbari, despre Occident si despreOrient, sil urmAreascil de asemenea toate legalurile acesteijumAtati de lume europeanA, cu miscarile militare i poli-tice ale Asiei vecine, sA supuie In sfirsit dezordinea faptelorfeudalitatii principiilor superioare, idealismul ierarhiei,realismul dominatiei dar sA recunoascil in acelasi timpcaracterul oportunist, provizoriu al acestei organizalii deaparare, prezervativil, ca i, de asemenea, cea a oraselor, www.dacoromanica.ro 15
  16. 16. acesta trebuie sal lie prograrnul aceluia care va Indrazni qi va trebui sa Indrazneasca a scrie istoria celor o rniede ani ai evului media. Acegt program poate ii rezumat In douà cuvinte, Imprumu-tate chiar de la poporul care realiza noiiunea politica pe careo arata: ordo romanus1. Generalitdii ert privire la studiile istorice, Bucuresti, 1944,p.125 136. 1 [Adaug at urm5sirea formatiunilor libere, nestgpinite de imperiu,neocupate de barbari, a romaniilor, e azi pentru mine hica una din 18 www.dacoromanica.roprincipalele linii ale istoriei evului rnediu; 1933.1
  17. 17. PREFATA LA ESSAI DE SYNTHESE DE LHISTOIRE DE LHUMANITE" Dupa ce a predat istoria timp de treizeci deani, dupa ce a scris istoria poporului sau, pe aceea a imperiu-lui bizantin, a imperiului otoman, autorul acestei carticrede ca. nu depamte limitele discretiei prezentInd, maifnai En lacrciri *late, in romdnege, apoi In aceasta prelu-crare In limba franceza, un sistem. Sistemul acesta mi are bmare originalitate, dar cred ca prezinta laturi utile, pe carevoi Incerca sa le scot In relief. Este bine ca, dupa toate experientele facute Inca de IaInceputul secolului al XIX-lea asupra izvoirelor, conside-rate mai ales sub raportul filozofic si cronologic, s-a ajunsa se fixa 0115. i cele mai mici detalii ale istoriei universale,pina i cele ce sint mai mult sau mai putin de prisos, Ikafara de tezele de licenta si de doctorat, care, data hindnevoia de a gasi un sub iect nou, pot merge pina foarte departeIn domeniul detaliilor, care pentru autor iii sint cu totulinutile, dar care nu intra decit intr-o foarte mica milsurà insinteza istoricá. Cred insa cg, dupa ce s-a ispravit aceastii.despoiere a izvoarelor qi aceast6 interpretare filologicl,aceastà stabilire precisa a tuturor faptelor care pot intra inistorie, fapte interesante sau Iii pentru o sintezà, §i tint&trebuie sa fie tobleauna o sintezà, cred cà e altceva de facut.E mai intli aceastI sinteza Insài, i pentru a o realizetoti specialitii, ferindu-se de prirnejdiile pe care le oferaorice generalizare, cu nesfirsita varietate a informatiilor bi-bliografice §i cu verificarea, foarte grea, a fiecgrui punot,slut datori st-si aduca partea i altfel decit prin prezentareadetaliilor. in aceasta sinteza cred crt trebuie sa se ling seama de anu- 1Z www.dacoromanica.romite elemente, care ar fi urmatoarele:2
  18. 18. In primul rind nu ai totdeauna izvoarele pe care ai dori s6le ai. Sint puncte foarte importante asupra cárora izvoarelelipsesc cu desgvir§ire. Informatiile date de izvoare tind careun scop care nu e totdeauna scopul epocii noastre, fli cu atitmai putin al operei la care luceam. Sint detalii care aveaufoarte multà importantd pentru epoca in care s-au dat icare pentru epoca noastrà nu mai au decit foarte putina.Fiecare despoiere a izvoarelor lash deoparte un numiir foartemare de fapte cu care nu ai ce face, pe care nu le poti folosi,iar pentru ceea ce e esential in conceptia noastril izvoarelenu aduc deseori nimic. Trebuie sà ne dam seama &à, nu numaipentru epocile mai vechi, dar chiar pentru secolul al XVIII-lea, pentru inceputul celui de-al XIX-lea, sint nesfir§it demulte informatii diplomatice, militare, politice, care dince in ce ne interesea4 oarecum mai putin §i ca in felulin care concepem astki studiile istorice este ceva care neintereseazd mult mai mult, chiar pentru viata maselor, pri-vitrt in elementele ei materiale, §i aceea e : psihologia acestormese. ,5i din psihologia majorilAii unei natiuni, influentatàmai mult sau mai putin de personalitatile superioare, se na§teistoria acelei natiuni. Dar de cele mai multe ori tocmai informal iile asupra aces-tei vieti morale a majoritatii unei natiuni lipsesc. Pe di-naintea noastrà se deapiina toate accidentele care formeazabiografia individualitatilor clominante, dar aceasta nu e deajuns, §i atunci pentru a avea ceea ce dorim, pentru a redaaspectul general al vietii unei epoci, trebuie cautat aiureadecit in izvoare. Aceasta poate Area absurd. In afara de izvoare uncle neputem adresa? ce putem gäsi? Un aspuns la aceasta sepoate da. Evenimentele istorice nu sint decit foarte rareori noi:dacä le privina mai putin superficial, vedem cii se repetil.Seciologia o kitie de mult §i ea crede crt o §tie atit de bine,incit se dispenseaza, nu spun totdeauna, dar in multe cazuri,de a cunoa0e istoria, pe temeiul crtreia lucreazii. Este foarte www.dacoromanica.rou§or sit faci o sinteet pe baza unor elemente care nu au intrat 18
  19. 19. niciodatti in critica personalà a celui ce Ina lla frumcaseleconstructil de idei care sint sintezele. Deci faptele se repetà. Sint nume care se schimba, acci- dente care difera, dar in fond este acelasi evenimcnt, acecesisituatie. Pamintul insusi, care nu se schimba, deteimirsituatii care de la un veac la altul, deseori la fastimp demai multe veacuri, corespund perfect intre ele. Existrt inelementele temeinice ale rasei atribute care dau aceeasiinterpretare unor situatii ale crtror motive se asearnanil.Dacil nu ar fi decit pamintul si rasa si elementele esentialeprin care se manifesta fiinta omeneasca In anumite conditii,ar trebui totusi recunoscutal aceasta corespondenta a situati-ilor si a manifestarilor istorice, a elementelor, srt zicemstatice si dinamice, ale istoriei. Si daca aceste elementelipsesc pentru o epocrt, pentru un teritoriu, pentru o natiune,pentru un grup de fapte, de actiuni umane, trebuie sa le cautiaiurea, deseori la o mare deprirtare in timp. Dar pentru arecunoaste faptul corespunzator trebuie sa cunosti In primulrind mai mult sau mai putin istoria intreaga, pentru ca:a nu da o interpretare oarecare este foarte neplacut, dar ada o interpretare gresità, pentru ca ai folosit o corespondentacare nu existrt, este Inca mai rau. In al doilea rind nu numai ci faptul poate fi completatsi In afara de izvoarele in strinsa legaturrt cu dinsul, dar e altceva de adaugat la ceea ce ne dau izvoarele de-a dreptul:e acea manifestare, totdeauna egalti, a ratiunii omenestisi a faptelor care decurg dintr-insa, chiar in imprejuraricare nu se aseamanti in toate elementele lor. Si apoi e foarte usor s5. vorbesti de locuri pe care nu le-aivault niciodata, sti explici ceea ce au facut popoare cu careniciodata nu ai intrat in contact, sri indici migratiuni pedrumuri care nu au existat niciodata si pe care tu insutiniciodata nu le-ai cercetat. Ajungi a scrie in felul acestacapitole de istorie care se prezinta foarte bine in ceea ce pri-veste stilul si care sint foarte interesante chiar in afarti destil, dar pentru oricine cunoaste locurile, cunoaste rasa,cunoaste drumurile, cunoaste realitatea lucrurilor, acestesinteze nu pot fi perfecte. Cred prin urmare ca primul lucru www.dacoromanica.ro 192*
  20. 20. care trebuie cunoscut inainte de a vorbi despre un rapt saudespre un grup de fapte istorice, este intreaga realitateactualá care corespunde cu aceea a trecutului care intrain compozitia acestui eveniment. Se cere o experienta umank dar aceasta experienta umananu e de un singur fel. Ea nu se refer& numai la pamint, larasa, la drumuri etc. Ea Be refera in acelasi timp la practicachiar a vietii omenesti si a vietii politice in general. Sintpersoane care cred ea pot vorbi despre cele mai grele problemepsihologice, inainte de a fi facut primul pas in aceasta viatapolitick despre fapte economice fall a fi fost amestecatevreodata intr-o mare drama economica, despre fapte socialeVara a fi avut vreodata sentimentul ca fac parte dintr-oanumita clasa, fara a fi simtit vreodata vibrind in sufletullor aspiratiile acelei clase. Cred, asadar, cà dacá istoria trebuie s. inceapa a fi cunos-cuta la o anumita virsta, pentru a te incumeta s. faciinterpretari se cere mai intii sà cunosti bine viata, pentrucd daca nu platesti uneori prin suferintk daca nu dobindestiprin munca ceea ce propui ea explicatie pentru evenimenteletrecutului, risti sa dai doar o schità atunci cind e vorba dea prezenta cu totul altceva: realitatea trecutului, cu trasa-turile si culorile ei. Daca am ajuns sa tratez in felul acesta, mai iniii isttriatarii si a rasei mole, apoi istoria intregului Orient crestin, aOrientului musulman mai pe urma, si in sfirsit istoria uni-versala aceasta se datoreste i caracterului cu totul decsebital studiilor mele despre romani. Poi vorbi despre istoriaFrantei fara a cunoaste altceva, in afara de imediata veci-natate si de contactul direct cu Franta, i cind spun: Frantz,inteleg in acelasi timp si influenta exereitata de care na-tiunea franceza asupra diferitelor teritorii i asupra diferi-telor natiuni. Dar pentru a studia istoria romanilor trebuie s cunostimai intii nu numai istoria tuturor vecinilor lor, ci i istoriaintregii jumatat,i orientale a Europei, si cum &supra acesteiEurope orientale s-au exercitat la diferite epoci toate cu- www.dacoromanica.ro 20
  21. 21. rentele de civilizatie ale Occidentului, cum Orientul acestaa trait de la un anumit moment cu traditii, cu idol noi,care incepind de la anumite date i-au.venit din Occident,esti dator sa studiezi in acelasi timp o larga parte, o intreagalaturii a istoriei Occidentului. Asa ca pentru a da o bunitrelatare a istoriei acestei natiuni care cuprinde, cred, cevamai mult de treisprezece milioane de oameni, trebuie sitcunosti in acelasi timp istoria multor natiuni si a multorteritorii. Apoi mai e i altceva: izvoarele privitoaremAnilor sint foarte putine; sint epoci intregi in care ele lip-sesc aproape cu desavirsire. Marturia mai veche nu cautaniciodata sit scoata in relief fapte chiar din istoria roma-neasca; abia din intimplare daca se vorbeste de aceastanatiune. Sint secole in care nu se pomeneste despre români.Persoane care ar gindi filologic ar spune: Daca nu e mar-turia scrisa, inseamna ca nu sint români". Existenta noastrainsiisi ar fi sti sufere lacune, pentru ca daca nu ai un docu-ment pentru a dovedi ca in cutare moment existai, inseamnacit nu existai. Daca e absurd sa tratezi in felul acesta o bio-grafie, e tot atit de absurd sa tratezi in acelasi fel istoriaunei natiuni. Am fost nevoit deci sa cant i aiurea decit in izvoarelodirecte pentru a da o expunere neintrerupta a istoriei roma-nilor. A trebuit sa tree prin aceasta metoda i sit o fac saintro in sistemul meu. Si in sfirsit pentru a gasi interpre-tarea necesara, si uneori chiar informatda insasi, am lostsilit sa recurg la viata aceasta populara, care are un mareavantaj. Viola populara aduna in adincurile ei, adesea denepatruns, elemente luate din viata istorica, elemente carenu sint fosile, care se pastreaza vii in forrnele obisnuite,traditdonale, si in cazul meu anumit, atunci cind izvoarelenu aduceau informatii asupra vieii claselor dominante,trebuia sa te afunzi in adincurile acestei yield popularepentru a gasi elementele suplimentare necesare pentru ada aceasta expunere neintrerupta a istoriei unui popor. Am ajuns astfel, datorita acestor cerinte ale primelor www.dacoromanica.rostudii de istorie privitoare la natiunea mea, sa intrebuintez 21
  22. 22. acest sistem, §i cind te-ai obi§nuit cu un sistem, incetul cuincetul capeti curajul de a-I aplica §i altor subiecte. L-anaaplicat la istoria Bizantului, I-am aplicat la istoria impe-riului otoman, pe care a trebuit sol o refac, .i pe urmd laistoria generald, cuprinzind §i pe aPeea a Occidentului. in acest sans incere s5. dau aceasta sintezd, ale duel rezul-tate, ca orice rezultate ale unei sinteze, sint supuse criticii. Generalitäti cu privire la studiile istorice, Bucure§ti, 1944, p. 149--0.155. www.dacoromanica.ro
  23. 23. CUVNTARE LA DESCHIDEREA IN- STITUTULUI PENTRU STUDIUL IS- TORIEI UNIVERSALE (1 aprilie 1937) Intemeierea acestui Institut, pe care o da-torez bunei voint,e a ministrului educatiei nationale, vechiulmen prieten, doctorul Angelescu, nu apartine acelor creatiicare nu corespund unor necesitati incontestabile ale stiinteisi ale culturii si care reprezinta desigur balastul cel maiimpovarator Si uneori mai periculos pentru o societate.El nu este in intentia mea nici un mijloc de a putea continuacu o fatada publica dupa plecarea la virsta obisnuita pecare n-ar trebui s-o inlature nici o lege, de pe catedra uni-versitaril, a unei activitdti care se poate cheltui tot asa deFine prin cmiferint,e, prin cursuri publice de caracter libersi prin acea ocupatie stiintifica de fiecare zi, cu placeread-scoperirilor ne3ontenite, care este filed indoiala nu numai-Etna din marile pl.aceri ale vietii, dar si insusi rostul ade-varat al cui este deprins din cea mai frageda virsta s cugete. Deci nici o opera personala si nici un zadarnic sacrificiu,alit de modest, in cazul acesta, pentru bugetul, cerut inaintede toate in alte domenii, al stalului roman. El nu reprezinta nici imitarea unei forme straine. LaLeipzig exista de multa vreme, ca o creatie a neuitatuluimen profesor, indrumator i ocrotitor in ce priveste mani.efostarea mea in strainatate, si mai ales in Germania, KarlLamprecht, un astfel de institut, al carui sens este foarielarg, dar a putea zice in alt dorneniu, chiar intr-un domeniu,cu totul deosebit, acela numai de a verifica teoriile la carefostul nreu profesor ajunsese cu gindirea lui filozofica, aproapemetafizica, i pentru care se cauta in dezvoltarea tuturorpopoarelor, pinä si la poporul japonez, elementul de sprijinpentru teorii foarte interesante, dar care, ca toate teoriile 23 www.dacoromanica.rode acest fel, au rrunas legate de personalitatea care a ajuns
  24. 24. la dinsele, fárá al poatl face parte din bunul general alatiintei ci al gindirii omeneati. Nu este vorba nici de o continuare a unui seminar uni-versitar, care din cauza conditiilor vietii mele, din cauzaunei activitäti destul de impraatiate, corespunzind unorcerinte pe care nu le-am putut inlatura i, iarasi, din cauzaunei productii personale care rn-a atras necontenit pe dru-muri noi, n-a fost un obiect de capetenie ca pentru un Onciul,al activitatii mele de profesor de universitate. Nu este prin urmare nici un seminar prelungit, care sl-miaducä elevi titre studentii inscriai la Universitate, In afarlde ceea ce tinerii sint chema-ti sil faca sub acela care tmi vaur na in cuprinsul Insuai al Universitatii. Cred ct in feul acesta am inlaturat toate parerile falsecare ar putea fi in legaturd cu acest Institut, a carui aka-tube, adaug, este deocamdata foarte simpla, fiind mai multadanarea unui numarrestrins de oercetatori de bune sperante,in jurul unei biblioteci de peste 50 000 de volume, a chreiadunare, din putinii bani pe care i-am avut la dispozilde,reprezinta o adevarata epopee de silinte i un air de InfrInari,menite sà asigure tarii acest tezaur, care prin bunavointastatului roman va fi asezat in sfirait In conditii mai asigura-toare ai mai capabile de a permite cercetiltorilor un lucruliniatit i placut, in conditii mai igienice decit in casa Vara soare, unde mi-am mincat mai mult de un sfert de veac, Adevaratul scop este acela pe care in aceste ateva cuvinteinteleg sal comunic ministrului intemeietor, colegilor care au binevoit &a fie de fag, confratilor de la sectia istorica aAcatlemiei Romane ai acelora care poarta un interes acestorprobleme care, trebuie s-o spun ai aici, sint de cal mai mareinteres pentru luminarea chestiunilor actuale in domeniul legaurilor dintre state ai dintre popoare, Vara a mai vorbi de tot oe poate rezulta din asemenea studii pentru forrnatia insaai a unei vieti morale, mai bine orientatl si mai sand- toasa decit cea pe care generatia mea o vede astäzi lasata In prada tuturor ispilelor ai supusa tiraniet tuturor ratacirilor. Pentru a ma face inteles mai bine, s. mi se ingaduie sarecurg la experienta mea proprie, care este lunga, i mi se www.dacoromanica.ro 24
  25. 25. spune din ce In ce mai mult ca este prea lunga pentru anu-mite ambitii pe care nu le pot satisface §i pentru anumitepretentii pe care nu le pot distruge. Incepind cu literaturade care nu rn-am desfacut niciodata sit nu inteleg a ma des-face vreedata, cautind §i astazi a-i da o directie, impotrivacurentelor stricatoare §i a jocului nestatornic cu cuvintefara inteles, am fost trimis acum. treizeci §i opt de ani instrainatate pentru studii de filologie clasica, de limba greaca,de§i preferam sa ma ocup de atragatoarea lume a ideilorintr-un domeniu filozofic oarecare, Vara &à fi cerut minis-terului schimbarea sensului bursei Iosif Niculescu, de carem-am folosit. N-a§ putea spune exact cum s-a facut ca am trecut lastudiile istorice de care ma apropiasem. prin mici cercetaride istorie literara si prin consideratii generale asupra trecu-tului nostru. Am gäsit la Scoala de inalte studii din Paris mi seceruse sá asist li la lectiile §i conferintele altor zece institute,ceea ce ar fi insemnat sa-mipetrec toata vremea In tramvaielesi autobuzele din Paris o §coala de eruditie dupa cel maistrict sistem german din anii 1870-1890, Sorbona nerepre-zentind altceva decit cursuri pentru examen sau frumoasemanifestatdi de talent literar §i retoric. Cu multä greutate, spiritul meu, care tindea spre alteorizonturi §i era deprins cu o libertate absoluta, spiritulacestanerabdator a trebuit sa se supuna acelei dure disciplinea cercetarilor metodice de amanunte, foarte potrivite pentrumintile incete, dar chinuitoare pentru cele mai hrti, pe care to-tu§i un Carducci le socotea ca o necesitate chiar pentru forma-tia literara a cuiva, fixind hotare §i taind drumuri sigure. Fara a uita aplecarile mele literare ki i urmarind §i mai de-parte explicatii, in marginile pe care le puteau avea atuncicunostintele mele, am dat un Or de lucrari dupa tipul caremi se impusese §i dincolo de care nu indrazneau a se mani-festa decit reprezentantii unei §coli invechite §i demodate,socotita ca beletristica. $coala pe care o urmasem era insa o §coala de istorie uni-versala, daca nu In ce prive§te spiritul, cel putin sub rapor- www.dacoromanica.ro 25
  26. 26. tul orientarii. Astftl, cind, intors in tarn, cea mai fireascrtaplecare i cea mai imperioasa datorie fata de poporul roma-nese rn-au dus sà ating subiecte care privesc dezvoltareanoastra istorica, le-am asezat in cadrul de istorie univer-sala. Este, de altfel, i singurul lor merit spermis nu o data sa innoiesc felul de a vedea o parte din is-toria noastra, cu singura prtrere de ran cà oamenii care nus-au uitat ca mine jur Imprejur, n-au putut face. In ge-neratia mai nouà acelasi lucru, cum este cazul asttzr pentrucutare carte aparuta sub cel mai inalt patronaj si carenu este alteeva decit reeditarea punctului de vedere de la1860-1870. Dar atit necesitatile catedrei de istorie universala pe careo ocup Inca, pe cit i o curiozitate pe care nimic n-a putut-oIrnpiedica i obosi, m-au facut sa ma amestec In toate do-meniile istorice, de la evenimentele contemporane pina lacele dintIi manifestari de civilizatie, in tirnpurile preistorice. Fruit sa ma las incintat de teorii ca ale lui Lamprecht,care sint de fapt un fel de metaistorie, precum metafizicaeste fat,a de fizica, am ajuns la explicatii din ce in ce mailargi, impunindu-mi-se de la o bucata de vreme necesitateaabsolutä de a nu cugeta altfel decit pe linii care ar strabatetoata dezvoltarea omenirii, alcatuindu-se in modul acestasisteme de felul aceluia pe care 1-am prezentat in cartea meafranceza Essai de synthêse de lhistoire de lhumanité, pe care,dupa ce voi putea ispravi o istorie a românilor, ajunsil lajuml.ta te pentru partea cea mai grea a cercetarilor, am inten-tia s-o prefac intr-o mare istorie universala in româneste,reprezentand punctul de vedere la care am ajuns in cerce-tarea si pregatirea deosebitelor probleme. Trebuie sa spun ca, indata ce am ajuns la aceasta concep-tie, interesul i simpatia ce mi se aratau in strainatate auscazut simtitor. S-a intimplat chiar ea am primit din parteaunora dintre tineri, dar nu numai din partea lor, i criticide o mare asprime, pe care le consider ca nedrepte, ca totceea ce vine de la neintelegerea punctului de plecare i tinteiurmrtrite de un autor. S-au vazut repetilii unde nu era niciuna, obscuritate acolo unde era lumina pe care am voit-o www.dacoromanica.ro 26
  27. 27. 0 pe care cred ea am realizat-o, un fel gresit de a compune,care pentru cutare tinar francez infatiseaza ceva mai putindecit embrionar" si care nu este altceva decit rezultatulultim al unei lungi si uneori chinuitoare cugetari asupralegaturilor dintre faptele si gindurile omenesti de pretu-tindeni si din toate timpurile. Rezumindu-ma, incepusem cu obisnuita istoriografie siam ajuns, in acasta conceptie de unitate absoluta a vietiiomenesti, in orice margine de spatiu si de timp, la ceva caremi se pare nou si pe care I-am intitulat cu un cuvint caren-a fost intrebuintat pina acum si care poate multa vrernedupa moar tea mea ar putea sa se inscrie in vocabularul curental cercetarilor: istoriologie". Istoriologia trebuie desfacuta foarte neted de acea metais-torie de care am vorbit mai sus, si de tendinta, intrupataintr-o indrazneatä si frumoasa opera a altui invatator almeu, Xenopol, de a supune faptele istorice la legi care nuse pot stabili, nu se pot verifica si, intr-o concept ie cuminte,trebuie sa cedeze locul la altceva, anume la similitudini,la paralelisme, la repetitii istorice, elementele insesi dincare se alcatuieste istoriologia de care vorbese. Mai ales in timpul din urmrt, aici, in tail, ideile mele aurazbatut In destul de mare masura si in anii din urrna amavut un numar de elevi care, desi spiritul kr este disputatde lectii facute in alt sens si care trimit la co este mai uscatin domeniul eruditiei inguste, se aratal preocupatd in studiile kr de aceste legaturi cu istoria universala. Cu acesti tineri, dar, cum eu cred si in pregatirea perso-nala a diletantilor, uneori nepretuild, care aduc rezultatulcercetarilor lor si al unei experiente a vietii in domeniulpolitic si social care este absolut necesara si care, doritori de a sti necontenit, se poate intimpla sa dea lucruri maitraite, mai adincite, decit cineva care, cu toata pregatireascolara, a iesit abia din anii adolescentei, si cu acestia incepactivitatea acestui Institut. Generalitäti cu pripire la studiile istorice, Bucure§ti, 1914, p. 213-217. www.dacoromanica.ro
  28. 28. PAPI SI IMPARATI I PINA LA IUSTINIAN Aiurea am arAtat §i de mai mate oriea istoria evului mediu e, de fapt, nu o varietate de natiuni,caci natiunile, in sensul modern, §i nu in acela de entitAticonstitutionale privilegiate, nici nu existli, ci o unitate deorganizare ci mai ales de conctiintä, iar aceastA unitate nue decit termenul ultim al unei dezvoltAri a societAtilor anticepe care cu greu numai le-am putea numi cu termenul, obic-nuit, de state. Si, iaraci, cu acelasi prilej s-a atras atentiaasupra faptului cA, deci in Apus un impArat stA ling6 papA,pentru ca apoi numai acesta sA. rarniie, deci un impAratse ptistreaza §i dup5. aceea la Constantinopol pentruRas Arit", cum se spune de obicei, aceastA unitate pe caretoatA lumea o simte necesarA, §i pe care o profeseazA inteorie §i cel ce o atacti mai esential in practica se intrupeazAcu adevArat, nu in imperiu, ci in bisoricA, fiindcA aceasta apAstrat toate formele imperiale cucerindu-le §i adaptindu-lesi fiindcA in sacrul cuprins al organizArii sale imperiul intrAla un loc cu atitea alte elemente politice strAine de dinsul. Yu aceastA aerie de cerceari nu este altal intentie decitaceea de a urmAri legAturile ce existA intre bisericA, tot maimult subsumatA in traditia monarhicA papalA, §i intre acelimperiu care, oriunde ar fi, are acela0 caracter, aceeacisemnificatie qi cuprinde in sine acela0 drept. Scaunul roman a incercat mai tirziu §i a izbutit ping laascutita criticA interesatA a ctiintei protestante din vremeade tot nouA BA dovedeascA", prin falsificatia isidorianA" fliprin altele, cit de veche e situatia lui de hegemonie venindincA de la Petru pe a cArui piatrA" Mintuitorul a clAdit 1 Sfaturi dare p atriarhul de Ierusalim, in care se vorbeste de drep-tul ce i s-a dat, Men vote, de Sf. Petru, actul pap ei Silivestru pentru www.dacoromanica.ro 28
  29. 29. biserica In realitate, Ia inceput, chiar lira a se tineaseamk de coneurenta impkratului prezant, situatia acestuiscaunsi aceasta indiferent de insemndtatea bisericii inseFi, carepretatindeni creiazd noua ordine de lucruri e foarte mdestá. Roma papei nu e, de la un tirnp, principalulcentru itaIian.Cind Augustin vine in Italia, din Africa lui, el cautà orasulSfintului Ambroziu, MilanuL Impkratii veacului al IV-leastau la Ravena, care-si are, pe apà, relatiile cele mai usoarecu noua capitalà rkskriteank a lui Constantin cel Mare.R ma, skrkcità, schzutá ca demnitate, despoiatã de oamenisi de lutruri pentru acci Constantinopol, n-are decit unepiscop cu mijloace putine i, deci, cu autoritate restrinsà. Lucrul de ckpetenie rmIne, fãrá vreo legkturá localk iin afark de orice traditie nationalà, imperiul ins*. Cum ospune Marcellinus Comes, el eunul singur, in esenta sa, chiardupg ce fiii cei doi ai lui Teodosiu se aseazá in dou 5. capitaledeosebite, ilnperium unicum distinctis tamen sedibus. Diocle-tian fá use doar o impartire mult mai hotkritoare, mai radi-calk desi mai putin durabilà, si pentru ea era numai in-tiia t-ntativd decit cea de la 395 ; pe dinsul 11 lega deDiocleia lui, de litoralul baleanic al Marii Adriatice i ins4ioriginea; pe de altà parte, el indranise a face din Nicome-dia asiatick resedinta unui Cesar. Constantin cel Maren-a 11-ut decit s revie asupra unei orinduiri care intraseacum in constiinta publick; creind noul centru al lumiiromane, el avea curajul, pe care nu-1 avuserk altii, de a facecapitala dupa nevoile insesi ale imperiului, pe chid vecheaRoma se adaptase numai cu greutate, E,;i pink la un anumepunct si la un anume moment, dupg aceste nevoi. In Apus, dupa" aceastk schimbare a resedintei impiirktesti,n-a fost vreo pkrere de rau cu atit mai putin vreo protestare:dack monumentele insesi fuseserk puse pe drum, cu atit maimult demnitarii, functionarii, familiile senatoriale. Cindmasura teodosiank aseza pe Honoriu in Italia, a trebuit sabiserica Armeniei, care avea nevoie de asemenea marturii, reIaiiale lui Anastasiu I-iu cu episcopii germani §i burgu.nzi (400), cores-pon&nta cu Sf. loan Hriaostorn. www.dacoromanica.ro 29
  30. 30. se caute ca din nou Capita la pentiu Apus, i Imparatul celflair s-a oprit, cum am spus, la Milan, la Ticinum-Pavia,la Ravena mai mult decit In aceastä Romti, pgrasità, sär6- deslocuitA. Toti se obisnuiserà cu ideea c5. existA o sin-gurâ legitimitate, fret vreo legAturil cu cele materiale,aceea care dAinuia In locul unde domina dreptul roman,unde se concentra conceptia politicA romanA. Dup6 rAtAcirile lui Honoriul, care face impresia c nu sepoate InrAdAcina nicAiri, mai ales In urma prAdAciunilorrugilor i vizigotilor la Inceputul veacului al V-lea, Cesariioccidentali care urmeaz5. lui Valentinian al III-lea, dispa-rut Inainte de vreme, printr-o crimà, shit confirmati, biro-tonisiti, am zice, de colegii" lor din Constantinopol. Astfelface Leon pentru Maiorian, iar, dacA Libiu Sever, la 461,cuteazA a-si lua insusi locul, cu simple legitimare a uneialegeri de cAtre Senat, acelasi Leon trimite, pentru a-I repre-zenta oarecum, pe acel Antemiu, care poartà un asa deInfloritor nume grecesc (467). Numele lui Olibriu, urmasullui Antemiu, are acelasi sunet elenic, si al lui Gliceriu aratási el cit de mult se elenizaserA In noul lor Was neamuriledesfacute din vechea Roma*. Ridicat la Ravena, el e silitde un Depot, Marcellinus, si se fac5. episcop la Ostia. DupAIulius Nepos, liber macar In nume de asemenea influeute,pononianul" Oreste, grec de nume rAsAritean de provenientl,face ImpArat pe fiul sAu, care se pare a fi fost pregAtit dinIsagAn pentru o asemenea misiune,de vreme ce i se zisese siAugustus (in satira vremii, apoi, Augustulus). Exilat In sud, ftrà sg-si dea cineva osteneala de a-I ucide caz unic de ImpArat dispárut filrA abdicare i s-ar puteaspune chiar filrA vio1ent5, i Imes In viatà, la o parte deorice inheres al contemporanilor cel din urmAL Romuluse inlocuit, dar numai ca putere materialà, nu si ca autoritate,de barbarul Odoacru. Acesta e Ins. numai rex al soldatilor dupti luarea In stApinire a Italiei ca i Inainte; nimicteritorial akar nu defineste In titlu noua lui situaie, iar 1 Pupilul lui Stilicon, el e pe rind solul fiicelor acestuia, Maria Thermantia (Marcellinus Comes). La Ravena se pomenea palatullui (Liber pontificum .Rapennae, in Muratori, Scriptores, I, p.64). www.dacoromanica.ro 30
  31. 31. la coroana Cesarilor nu s-a gindit 0 singurl clipti ca ar putearivni. El trirnite la Bizant insemnele impgrätiei, recunos-cind c5. este pretutindeni dreptul imparatului ramas unic,al ckui vicariu se consideral. De aceea Zenon nu credecitusi de putin ca inoveaza, ca revolutioneaz5 atunci cindtrimite contra acestui vicariu, pe care niciodat5 nu-I recu-noscuse formal, pe Teodoric, regele" ostrogot, crescut laNovae ling6 Dunàre, ores roman cu toat5 tabàra gotilor,invAtat apoi la Constantinopol si avind acuma o delegatie formaila de a ocupa o parte din lumea romana rtimasa farastapin legiuit2. Scriderea Romei episcopale se vadeste in multe chipuri. Nu avem pentru dinsa ca pentru Ravena una macar dinacele Vieti de sfinti care aratá si importanta unei localitàti;legata de trecutul pâgin, ea nu putea sa. aspire la capitolespeciale in hagiografia timpului. Miscari prigine, cu care ein legatura si argumentatia pasionatà a Sfintului Augustin,In Civitas Dei, se observal in clipele grele, capabile de a rris-coli sufletul insusi al oamenilor, cum a fost asediul luiAlaric. Venind In Italia, Augustin nu c5uta, am zis, caprincipal centru crestin, Roma unui papa oarecare, ci Mila-nul faimosului episcop Arnbroziu, infruntatorul victoriosal lui Teodosiu. Populatia strain5 se mentinea, mai multsau mai putin ruinata, cu sirienii si evreii din Trastevere,in vechea capitalri aplecat5 astfel la eresii orientale. Pe lasfirsitul veacului al V-lea Inca senatorul Andromah si altiise gindeau sa" celebreze lupercalele strabune. i aceasta poate a irnpus papei s5 ia acea atitudine de undogmatism imutabil, intransigent, care i-a creat importanta,fkind din el rostitorul sentintelor inapelabile. Larauriri dedogma-i cereau episcopi italieni incri din veacul al IV-lea ;de la Efes i se scrie in legatura cu stabilirea zilei Pastilor.Pe rind au fost comb5tute din Roma si invinse eresiile 1 In Liber pontifiewn Ravennae uzurp area lui se are ta astfel: qui regnum Ravennae obtinebat" (1. c., p. 66). 2 In ace1asi izvor Teodoric e novus rex de Oriente veniens" (ibid.,p. 67). DupA uciderea lui Odoacru solus et sccurus regnavit Romano-rum more" (ibid.). www.dacoromanica.ro 31
  32. 32. lui Novatian, lui Corneliu, a Sabelienilor, a lui Auxentiude Milan, pentru biruirea earuia s-a cerut qi eoncursul bise-ricii galicane (369), a lui Iovinian, a lui Priscilian (415),a lui Peagiu, a lui Nestoriu, a lui Pelagian ei Celestian, aEutihianilor. Papa Damasus Infrunta pe Maxim Cinicul,patriarhul de Constantinopol, care tinea la filozofia anticill(380). Pe aceasta cale se stabilese corespondente cu Spania pe vremea lui Siriciva, din cauza razboiului cu Arienii.Patriarhul de Alexandria, Joan, va canta un refugiu laRoma ; se corespunde cu Scaunul din Antiohia chiar. eta in-ceputul veacului al V-lea se afirma din Roma ea bisericileeele mai mari ale rasaritenilor in rosturile lor cele mariau consultat totdeauna Scaunul roman"2. Astfel se va putea afirma Inca de la 444 primatul universalal Sfintului Petru; In anul urmator Ilariu de Arles e depuspentru ca nu se supunea SfIntului Petru" iji atribuiaprimatul asupra bisericilor Galieia, iar la 468-83 Zenonde Sevila e facut vicariu in toata Spania. Pretentia lui Anatoliu, de la Constantinopol, de a fi recu-noscut ca §ef al bisericii e formal respinsa, in mipocul tul-burarilor provocate de zbuciumarile lui Attila. Cind Acaciu,urmailul lui Anatoliu, consacra un Patriarh de Antiohia,Roma adrnite numai ca o necesitate a momentului (482),dar ea-0 permite a consacra pe un patriarh de Alexandria.Acaciu, episcopul de Constantinopol", spune Liber pond-ficalis, va fiurmarit de papa Felix al HI-lea (483-92) pentrueresia lui, ca i tovara§u1 in gre§eala, Petru, patriarhul deAlexandria, pentru ca, la vestea,data de Imparat, ea gre§aula Mut pocainta, sa se trimeata doi episcopi in cercetarela Constantinopol, in Grecia", adauge acela§i izvor. La 493se critica de papa raminerea grecilor in a lor inclaratnicie". 1 Philosophorum habitum non convenire incessui christiano",scrie papa. 3 Maximas Orientalium ecclesias in magnis aegotiis sedem semperconsuluisse romanam. 3 Beats Petro non pateretur esse subiectum, ipsius quoque beatiPetri reverentiam verbis arrogantioribus minuendo. www.dacoromanica.ro 4 In sua obstinations mansuros. 32
  33. 33. Cind Teodoric arianul se instaleazg la Roma, aceastalibereaz5. pe episcopul roman de o suprematie laicg adeseanep15.cuta §i totdeauna primejdioas6, dar numai pentru a-1apropia vi mai mult de Bizant. Pentru ca sä poatà da paliulunui episcop, se tere intli oa imparatul 85.-1 fi recunoscut.Dac5. Scaunul galic din Arles se area tot aBa de nesupus caacel din Ravena, i unul §i altul admit sentintele venite dinConstantinopol. Iar, cind lupta cu Teodoric prigonitorul e 16satA in samepapei, pe care acel Constantinopol nu-1 sustine efectiv, pre-tentiile paasite pot deveni i mai mari SaoAdoptind doctrine biblicâ despre originea puterilor, de laRoma se va putea aerie la 496: Dougsint puterile prin carelumea se eirmuieSte: autoritatea sacra a papilor §i puterearegara, §i cu atit mai greu este rolul preotilor, cu cit ei vorda seama la judecata de apoi §i pentru regi. Stii ca." tu atirnide judecata lor, iar ei trebuie sä fie adu§i la vointa ta. Cuatit mai mult trebuie s5. se dea ascultare celor ce stapinescacest scaun, aceluia pe care Ilristes I-a 16sat in locul sau sicare este mai sus de toate, §i pe care biserica-1 are de primat"1. Si, putin dupti aceea, comunicind impamtului alegereasa, Papa Anastasiu al II-lea cere ca Scautml Sfintului Petrusä-Bi pilstreze in toatä biserica primatia ce i-a fost incre-dintata de domnul Dumnezeu"2. Episcopii din Orient sintinvitati srt revie la piatra pe care a fost interneiata biserica", Bi patriarhul de Constantinopol e rechemat la dreapta ere-dintá. De mult in leg5.tur5. cu Tesalonicul, papa ajunge acums5. aibà relatii de stàpinire sufleteasca §i cu Dardania, Iliricul 1 Duo sunt quibus principialiter mundus hic regitur: auctoritaspontificum et regalis potestas, in quibus tanto gravius est pondussacerdotum quanto etiam pro ipsis regibus Domino in divino reddi-turisunt examine rationem... Nosti itaque ex illorum te pendere iudi-tio, non illos ad tuam velle redigi voluntatem... Quanto potius sedisillius praesuli consensus est adhibendus... quem Christi vox praetulituniversis, quem Ecclesia veneranda confessa semper est et habetdevota primatem. 2 Ut sedes Teati Petri in universali Ecclesia assignatum sibi a 33 www.dacoromanica.roDomino Deo teneat principatum.3 Scrieri istorice voL II N. Iorga
  34. 34. In partea de ling Panonia (vicinum Pannoniae), cu ceimai multi dintre traci (plures Thracum). . In schimb, influente orientale se Intindeau de mult asupraacestei biserici romane. Vietile, desigur nu contemporane,dar apartin Ind sfir§itului veacului al V-lea i Inceputului celuide al VI-lea, ale celor dintii papi cuprind cu gramadacuvinte grece§ti (thymiaterium metreta, ceratee, pharacan- tara, ierostrata,scyphus, anaglyphus). Papa Zosim (417 9)e grec ; Hormisdas poarta un nume persan. La Ravena multtimp arhiepiscopii fusesera sirienil. Un patriciu Agapit seIntimping in Roma pe aceea§i vreme; un Dioscorus joacA§i el un rol in cetate. De Crâciun Inaintea multimii2 se citeauobi§nuitele scrisori Imp6r&te§ti. Se data In cancelaria pon-tifical& dupà anii regelui barber, dar i, mai ales, in liniaIntli, dupa ai Impáratului roman de Rasarit3. II INTRE TEODORIC I BIZANTINI Totu0 ar fi o gresealà sâ se creada c Intreregalitatea barbara a lui Teodoric i politica Sfintului Scaunar fi fost un antagonism voit §i persistent. Biserica remandera, cu toatá statornicia dogmei sale, prea elastica, preamult preocupat& de situatii reale §i de mijloace practicepentru aceasta. Hareleuva, mama regelui germanic, cores-ponda cu papa, care-i vorbea §i ei de privilegiile SfintuluiPetru, pe care vremurile bgtrine le-au acordat prin legidumnezeie§ti §i omene§ti4; de0 barbarii" sint osebiti deromani, se tine mama de hothirile regale" (praecepto regio). 1 A tempore B. Apollinaris una cum isto vire omnespraedecessoressui Syriae fuerunt ; Llbcp pontificum .Ravennae, in Muratori, Scrip-tores, 1, p. 56. 2 In totius congregations christianae plebis. 3 Ad petram super quam est fundata Ecclesia. Privilegia Beati Petri que divinis humanisque legibus concessit www.dacoromanica.roantiquitas. 04
  35. 35. fata de Teodoric el Insusi se cerea doar ca legile impara*,tilor romani", puse in vigoare de dinsul, sa fie aplicate numai iind sama de respectul cuvenit SfIntului Petru"1. CaciSfintul era stapinul, i locuitorii Ravenei, rebeli la. Incer.carile de hegemonie ale Romei, invocau hotarirea imperialaco. uncle e scaun imparatesc, trebuie sa fie si trupul deapostol" si se plingeau ca, de nu s-ar fi dus la Roma moasteieapostolului Andrei, orasul lor n-ar fi fost supus papei ro-man5. Cind la 498 Scaunul apostolic ramase din nou vacant,alegatorii se Impart In doua3, unii oprindu-se asupra luiSimah, alt cleric cu numele grecesc, iar aiii preferind peLaurentiu. Atribuindu-si rosturi imperiale pe care nimeninu se gindeste a i le contesta, Teodoric judeca Insusi, la Ra-vena, procesul deschis astfel. Doi senatori cer regelui unvisitator §i se deleaga un episcop ; desi sentinta e In favoarealui Simah, cearta urmeaza Intre doi exconsuli, Festus siProbinus, cel dintli fiind i caput Senatus. Autoritatea cuce-ritorului Italiei trebuia sa ispraveasca aceasta urIta afacere. in acest timp Scaunul imperial din Constantinopol eraocupat Inca de un Imparat indoielnic sub raportul credintei.Teodoric apare deci, el, ca aparatorul ortodoxiei, i dupaIndemnul lui4 merg la Constantinopol din nou delegatipentru o cercetare religioasa. ; eutihianul Anastasiu ii izgo- 1 Certum esse eum leges romanorum principum quas in negotiishominum, custodiendas esse praeceperit, multo magis circa reveren-tiam Beati Petri voile servari ; TaffO, I, p. 93. 2 Nolo tibi eum dare, quia et ubi sedes imperialis est, expedit etibi corpus esse Apostoli. Nequaquam nos romani p ontif ices sic subiu-gassent (Muratori, I, pp. 205-6). a Ex qua causa superatus est clerus et divisus est senatus; ibid.Cronica Ravenei (Muratori, I, p. 101) aratd cd Amalasunta (Malas-vinta") face acolo orfanatrofiul de la mindstirea Sfintului Petru. Erasi o bisericii ariand a lui Teodoric, cu inscriptia: Theodoricus rexkane ecclesiam a fundamentis in nomine domini nostri Ihesu Christifecit" (ibid., p. 108). www.dacoromanica.ro Sub consilio regis Thodorici. 35.3*
  36. 36. neste Inch, declarind c5,,inelege a porunci el, nu a i se porunciWO, atitudine pentru care, spune biograful lui Sim*el a meritat sâ moara trhsnit. Drept-eredincios, de o robusth statornicie de om mtirgi-nit si incult e lush urmasul ereticului, barinul soldat lus-tin, care e sups Inca de la inceput vointei nepotubli sariIustinian sinfactiunii" neastimphrate a acestnia. Eutihicnis-mul, care mai bine de trei decenii procurase papilor onoareade a ramine legati de dogma traditionalà, va fi Inlhturat. De la inceput Roma-i trimitemia felicithri i urhri de restabiire a pacii prea multtimp tulburate., Noul arhiepiscop" constantincrobtan elaudat pentru profesia lui de credintA farà nici o greealA.Se speri in revenirea Scaunelor de Antiohia si Alexandria,se asteapta i reluarea comuniunii cu Ierusalimul. Leghturilepapalithtii in Orient se intind din noir asupra Tesaliei. Aceastd atitudine legitimistd mai mult decit o subith setede prigonire ariana Men pe Teodoric sh-si schimbe atitudinealath de o Biserich pe care pinh atunci o ocrotise. Daeh elIncuraiase pe Hormisdas a trimite din nou soli /a Bizant2,care grit foarte bine primiti, partizanii lui Acaciu Inchi-zindu-se la Sfinta Sofia, data urmasul lui Hormisdas, Joan,e insdrcinat de regele got en o nouà misiune In Orient, con-flictul nu. va intirzia sh se produch, Joan,. cel dintii papacare apare pe stradele Romei celei nouh, e intImpinat strh-lucit, In einstea Sfintilor Apostoli Petru i Pavel" si batri-nii grecior" (veteres Graecorum)spun c5. de Constantin celMare n-au meritat partile Greciei sá prim.easch In slavape vicariul Sfintului Petru Apostolur3. Se poate zice despreIoan eh el reprezinth fag de Cesarul bizantin acel nomenromanum4 pe care Inaintasul shu Leon II reprezentase fath I Nos inhere volumus, nun nobis iuberi. 2 Cum consilio regis Theodorici: Liber pantificalis. 3 In honorem Beatorum Apostolorurn Petri et Pauli... Non meru-isse partes Greciarum Beati Petri Apostoli vicarium suscepisse cumgloria; Liber pontificalis. Liber pontifiealis. www.dacoromanica.ro 36
  37. 37. de Attila pradalnicul. Iustin se inchina Sfintului Parinte,II adorV: bucuros ch s-a invrednicit sa vada In vremea luipe vicariul Sfintului Petru in statele sale", el cere sd fieincoronat din nou, ca principe ortodox, de acestal. 0 mareonoare, desigur, pentru papa, dar In acest act se cuprindearecunoa§terea faptului cg biserica romand aparfine vietiipolitice romane, ca Ioan e omul salt Intr-o cetate care e dedrept a sa, i acesta era lucrul pe care puternicul regeostrogot nu-I putea admite cu nici un chip. De aici,banuindo conspiratie, urmarirea §i supliciul lui Boetiu §i Simah ksiaruncarea in temnita, la intoarcere, a papei § i a suitei lui:Ioan muri acolo dupa. o inchisoare de nougzeci §i opt de zile2.Noul §ef al bisericii romane, Felix al IV-lea, fu numit de-adreptul de Teodoric, care-§i atribuia tot mai mult drepturileimperiale, fara a indrazni s& meargä ping la capatul logical politicei sale. In acest moment Iustinian ia mo§tenirea unchiului saltdupa o lunga pregatire care-i &Muse in mina toate puterile§i mijloacele imperiului. Inca o data trebuie sa se afirme ca noul imparat, aflin-du-se el insusi intr-o situatie nesigura, ca unul ce fuseseridicat pe tron de o factiune", care era, mai mult decit alui, a so-tiei lui Teodora, stapina unei factiuni de circ, aVinetilor, avind, apoi, de rezolvit chestia bisericeasca,Inca prea de curind impacata §i numai la suprafatä, rii Insfir§it, dator sa apere granita rasariteand Impotriva per§i-lor, n-avea dispozitia, cum n-avea putinta, de a incepe oserie de razboaie mpnite sa restituie imperiul roman Invechea lui intindere. Nevoile aprovizionarii capitalei salepeste apele Marii Mediterane, care era infestata de vandaliistabil-0 in Africa de Nord, I-au dus la o lupta decisiva onaceasta regalitate barbara: apoi, cuceritor al locurilor undefusese Cartaginea, el a fost prins, ca kii stapinii de odinioara 1 Iustinus Imperator tamen gaudio repletus est quia meruittemporibus suis vicarium Beati Petri Apostoli videre (in) regnosuo, de cuius, manibus cum gloria coronatus est Iustinus Augustus. 2 Izvorul poate fi o viat& de martir, a papei Loan. www.dacoromanica.ro 6Z
  38. 38. ai acestei regiuni, Intr-un conflict pentru Sicilia cu putereacare detinea Roma, ostrogotii urma0lor lui Teodoric, Insfir§it, dom.n al Italiei; i-a trebuit, lui care avea ambeletarmuri ale Marii Adriatice, ti armul opus al Marii Tire-niene, deci a disputat visigotilor coasta rastiriteana a Pe-ninsulei Iberice. De Galia franca, unde, cum vedem dinGrigorie de Tours, nu lipseau, pe un pamint adinc roman,planuri de restauratie imperiala, nu s-a atins, nu numaipentru ca era bine aparatil, dar i pentru e i fara dinsaapele mediteraniene ii apartineau acuma, de la malul Ana-toliei pia la Gibraltar. Dovada cea mai bung ca el n-a avut idealul" care de preamulta vreme i se atribuie e i lipsa unei armate capabilede a Intreprinde o astfel de opera mare §i grea ; a trebuit sase foloseascà de soldatii pe care, intr-o calitate ca a condo-tierilor de mai tirziu, ii strinsese Belisariu pentru Ca, laurma, sa fie cu totul la dispozitia acestora. Astfel, el care n-a izbutit sä creeze ceva durabil, apare,mai curind decit ca un mare suveran, indeplinitor al unuiplan mliestru, ca acela sub care, prin imense silinti nesfir-Ote pentru scopuri ce nu se puteau atinge, a inceput deca-derea lumii romane din Orient. tare lucrurile pe care le-a impiedicat in dezvoltarea lornormala a fost §i papalitatea ale &aril tnaintari fuseseraIn ultimele timpuri, a§a de rapezi si care, fata de slabiciuneaostrogoldlor, sub trecatoarea domnie a fiicei lui, Amalasunta,0 a uzurpatiei sotului ei criminal, Teodat, Deodatus, puteafoarte bine sa-0 ia revan§a pentru scurta prigonire dinultimii ani. Aristocratia romana, cu consulii, ex-consulii patricii ei, simtea o ambitie de independenta pe caren-o potolisera executiile orinduite de Teodoric. La inceput, Iustinian, dominus Imperator" pentruredactorul, acurna contemporan, al biografiei pontificale,e indignat" pentru uciderea mo§tenitoarei gutilor de catresotul ei. Imparatul se considera deci ca acela de care atirnaaceasta regalitate barbara, careia-i poate retrage delegatia www.dacoromanica.ro 38
  39. 39. acordata odinioaral. Teodat, plin de ingrijorare, roagil penoul papa (de la 535), cu nurnele grecesc, Agapit, sa refacadrumul la Constantinopol, care fusese fatal lui loan. Brevia-riul lui Liberatus spune limpede ea misiunea lui era salmpiedice expeditia rornana" In Italia, caci Teodat arnenin-tase ca altfel va distruge pe senatori si familiile senatorilor2.E primit cu glorie" in cetatea imparateasca, si el isi ingiiduiea cerceta ortodoxia, care e aflata cu lipsa, a patriarbuluiAntim, omul Teodorei, adevarata stilpinitoare. lustiniania apararea ocrotitului silu i al sotiei sale, ceea ce face peAgapit sa exclame: Eu, pacatosul, am dorit s5 vin lalustinian, imparatul preacrestin, ci acum am gasit insa peDiocletian; dar nu ma tern de amenint5rile tale"3. Cesarulse umileste" la urma i adora", acceptind cpe Menna. Ce s-ar fi intirnplat pe urma nu se poate 1i, c5cipapa-si isprave,te zilele la Constantinopol (536). Ca raspuns la aceasta a doua manifestatie pentru Bizant,la acest iredentism" al papalitatii, Teodat impune pe Sil-veriu, fiul papei Ilormisdas, ca un tiran" ce este, cu sila,fara deliberatie de decret"4. Pedeapsa rnortii subite 11 ajunge, 1 Atalaric are pe monedele sale, ca si Tcodoric, chipul Cezaruluibizantin ; Diehl, Justinien et la civilisation byzantine, p. 137. Trasi-mund Vandalul pare sa infiltiseze pe IIristos intre cloud cruci (ibid.,p. 135). Si monedele lui Teodat si Vitige au pe Iustinian (ibid., pp.138-9). Cf . Bulletin de lInstitut pour létude de lEurope sud-orien-ta/e,1919, p. 24 si nota 1 . Monede vandale cu acelasi chip, Diehl o. C.,pp. 173-4. Cf . si pp. 183-4, 191. Coroana din moneda Ini Teodat eirnperia16, deci nu-I poate impodobi pe el. Monede gotice cu efigia luiAnastasiu ( !) ibid., pp. 198-9. 2 Migne, Patrologia latina, LXVIII, col. 1059: nisi egissent apudimperatorem ut destinatum exercitum suum de Italia submoveret." 3 Ego quidam peccator ad Iustinianum christianissiinum veniredesideravi; mum autem Diocletianum inveni, qui tamen minas tuasnon pertimesco; Liber pontificalis. 4 Sine deliberatione decreti; ibid. Datina era ca dupâ alegere,de cler i popor, sa se subscrie actul (subscribere in eum"), iar apoi www.dacoromanica.roceful Statului Intdrea decretul" (decretum confirmare"). 39
  40. 40. ca odinioara pe Anastasiu. Vitige, in pronuntarea ita-liana, care Incepe a se desemna: Guitigis , li ia locul. Sotal fiicei Amalasuntei, el intra In ordinea legitimd a succesi-unii gotice; de la Inceput patrunde cu sila-n Ravena.Indignarea" noua a lui Iustinian arata insa a la Constanti-nopol titlul sau nu fusese recunoscut, §i Inca o data se amin-tefp In Liber pontificalis ca Arnalasunta insa§i fusese reco-mandata", cornmendata, dupti obiceiul germanic, Impara-tului, care avea deci §i din punctul de vedere al barbarioran drept asupra Italiei; Vitige era fdra voia" luil. DeciBelisariu V elisarius, cum se rostea la greci, in ace1a0izvor, capIta ordin de a libera toata Italia din captivi-tatea goti1or"2. Aceste cuvinte de la cineva care traia Inacea vreme au o valoare deosebitä pentru a prinde sensulInsuqi al evenimentelor. Intr-un atac energic, generalulroman" ia Neapole, fard a cruta pe nimeni §i nimic: preoti,calugari, calugarite, biserici3. Pentru numele roman",pro nomine romano"4, Italia fusese redobindità de acela pecare In acel moment cei liberati de dinsul 11 numeau, recu-noscatori, patriciul venerabil". La Roma, papa Silveriu11 prime*te cu bucurie (benigne)5. Dar, din Ravena, unde se refugiase, regele gonit revinein prinaavard. Banuieli cad asupra lui Silveriu ca ar fi fostprielnic acestei intoarceri ofensive; se descopar pretinsescrisori ale lui &are Vitige, chemindu-1 la portile Romei6.Teodora, temuta Augusta, intervine: ea all& prilej sa-siräzbune pentru scoaterea lui Antim. Papa e somat sa-I resta-bileasca, sa villa insu§i la Constantinopol. Antonina, prie-tena Teodorei §i sotia lui Belisariu, ia asupra-§i cercetareacelui invinuit. Fiul ei, Fotie, II face, cu juramint, 65. vie la i Contra votum domini lustiniani Augusti; Liber pontificalis. 2 Ut liberaret omnem Italiam a captivitate Gothorum ; ibid. 3 Nee ecclesiis pepercit praedando; ibid. 2 i mai jos: nomen romanum; ibid. 3 Data e arritata precis, si prin i ndictia bizantinri. 6 Liberatus, /. c., p. 1039: intentabat ei calumniam quasi Gothis www.dacoromanica.roscripsisset ut Rornam intrarent". 40
  41. 41. palat. Cronica romanä infAtiseazI plastic scena: PatriciaAntonina stAtea in pat, si Belisariu se afla la picioarele ei...<(Zi, doamne Silveriu papa, ce ti-am facut tie si romanilorde ai vrut sã ne dai in miinile gotilorn>". Indat4 papa earestat de un subdiacon regionariu" al regiunii" IntIia;e depus, readus In stare de simplu calugar, pentru a fi trimisla Patara (Licia), apoi in insulele Pontii, in Pontias (Pal-maria), lIng6 coasta Italiei, unde a murit de foarne, moartede martir2. Vigiliu, contra-candidatul agreat de Teodora si apoiurmasul lui Silveriu, e ales, din ordinul lui Belizariu, omulstàpinilor, si doar frica de romani" (timor Romanorum)del va Impiedica de la aceasta. Vitige prins e adus de unmagister militum la Belisariu si la dinsul"3. Chiar de lainceput ei se indreaptg. &are acel Antirn de Constantinopol,originea vrajbei, si &Are patriarhul de Alexandria pentru ali spune ca a flcut pe placul aceleia pe care o numeste glo-rioasa doamng si fiicä a sa patricia Antonina", cà a recunos-cut cum ca punctul de vedere monofisit, admis si sustinutde Teodora, e cel adevdrat. Arhiepiscopului de Arles ii scrieca nu poate sa-i dea paliul Mil voia impOlratului. Banuitinsa ca si el s-ar putea intelege cu gutii4, e chemat la Con-stantinopol ca sa condamne, dupa dorinta lui Iustinian si asotiei sale, domini filii nostri et clementissimi principis,eresia celor trei capitole" si a excornunica pe Menna pentrua-I absolvi numai dupd cererea Teodorei (550-2). 1 Ne pigriteris ad nos venire aut certe revoca Anthimum in locumsuum... Antonina patricia iacebat in lecto, et Vilisarius sedebat adpodes eius... Dic, domine Silveri Papa, quid fecimus tibi et Romanisut tu velis nos in manus Gothorum tradere?" ; ibid. 2 Et sustentavit eum pane tribulationis et aqua augustiae. Quideficiens mortuus est, et confessor factus est; ibid. 3 Addnxit ad Vilisarium et ad Vigilium, Romam; ibid. 4 Victor Tunnunensis. a Propozitiile admise de Teodor de Mopsuest, Teodor de Tir 5i www.dacoromanica.roIbas de Edesa. 41
  42. 42. Acest drum incepe cu adinci umilinte. Un ofiter bizantin,Antemiu, vine sil-1 ridice, si populatia romang prezintà oplingere in Boris contra lui. Era tocmai ziva liii de nasteregi fAcea daruri poporului1". Cind sg se urce pe corabia care-Iastepta in apele Tibrului, el vorbeste multimii, care rgs-punde amin, iar apoi, la plecare, aruncg dupg el cu pietresi bete, insultindu-1 si urindu-i cele mai rele: rgu ai fgcutromanilor, rtiu s afli unde vei merge"2. Totusi din Cataniael poate trimite Ioc.tiiIorii sgi la Rome. In Constantinopol, se sgruttt cu lustinian, ,..si incepurit aplinge, iar poporul acela cinta psalmi inaintea lui ping labiserica Sfintei So fii". Discutiile, care dureazg doi ani, IIpun adesea in cea mai mare primejdie. impgratul si Teodoraii par ca Diocletian si Eleutheria; e pglmuit, invimiit caucigas; refugiindu-se in biserica Sfintei Eufemii, se prindede stilpii altarului. Si Teodora Augusta fgcu si i se puiefunia-n git i si fie tras prin tot ()rap] ping seara"4, cind einchis in temnit,g, unde i se dri numai pline si apg, ai luifiind trimii la munca minelor. In acest timp Totila5 eaprit g. coroana got,ilor, si el silesteprin foame pe romani sa se predea. Toatg noaptea sungtrimbitele; a doua zi, poporul fiind ascuns prin biserici;el intrA pe poarta Sfintului Pavel; dar s-a arätat blind, 1 Erat enim natalis eius dies, munera tradens populo ; Liber ponti-ficalis. i aici avem data exacta. 2 Data oratione, respondit omnis popuhis amen, et mota est navis.Videntes Romani quod movisset navis in qua sedebat Vigilius, tunecoepit populus iactare post eum lapides, fustes, cacabos et dicere:fames tua tecum, mortalitas tecum ; male fecisti Romanis, male inve-nias ubi 14dis; ibid. * Ad custodiendum Lateranis et gubernandum clerum ; ibid. 4 Fecitque Theodora Augusta mitti funem in collum eius et trahiper totem civitatein usque ad vesperum ; ibid. 5 Beduam, qui Totila nunoupabatur ; ibid. Pe monede: Badivila www.dacoromanica.rorex; Diehl, 1.c., pp. 191-2. 42
  43. 43. ca un tatil cu fiii sdi"1 Peste putin lug piere intr-o ultimdluptri de sacrificiu pentru poporul sau. Se cere atunci, depopor, intoarcerea lui Vigiliu, care e lug la eapritul pu-terilor sale; moare la Siracusa, pe cale. Iar Narses, biruito-rul gotilor, instaleazd pe urmasul lui, Pelagiu, care strábateRoma. In procesie, de la Sf. Pancreatiu la Sfintul Petru.Ingrijindu-se de Italia prridatd, el declard c anatemizeazape oricine a alcat ca Vigiliu sau va calca oricit deputin hotdririle sinodului din Chalcedon. Dar, desi supusordinelor lui Narses, reclama pentru sine dreplul de a con-voca sinoade generale; fdril autoritatea lui nici o deeiziunenu e valabild2. Venetia, Istria, Milanul sint silite a reintrain vechile legaluri cu Sfintul Scaun. Concursul agentilorbisericii ii va reclama in tot ce priveste pe un clerk3. Totusi opera de cucerire bizantina izbutise a rdpi, de rapt,orice independentd Sfintului Scaun, precum jigniFe sipdgubise aristocratia roma* trezità din nou la ambitiipolitice, i nemultdmise adine populatia, care se bucuraodatrt de pacea lui Teodoric, facind-o srt vadd in orice ostes§i dregAtor al lui Justinian un grec", un strain, un dusman.Sa adlugia sentimentul de umilintà al Romei, capitald agotilor, care recddea in situatia unui ores de provincie,si caracterul antipatic al administratiei bizantine, apdsd-toare si netrebnicd. 1 Tota enim nocte fecit buccina clangi usque dum cunctus populusfugeret, aut per ecclesias se celarent, ne gladio Romani vitannf inirent ; Ingressus autem rex habitavit cum Romanis quasi patercum f iliis; Liber pontificalis. 2 Eadem causa non licere ulli particularem ynodum convocard,sed, quotiens aliqua de universali synodo aliquibus dubitatio nascetur,ad recipendarn rationem hi, aut sponte ad apostolicam sedem conve-niant, aut, si forte obstinati et contumaces extiterint, aut attrahi adsalutern eos necesse esse aut secundum canones per saeculares op rimipotestates. 3 Ne hoc sola militaris manus sine ullo ecclesiae adminiculo facerevideatur. www.dacoromanica.ro 43
  44. 44. III 8FINITUL SCAUN BIZANTUL $1 LONGOBARZII 0 veche legendal face ca opera indeplinit6in mare parte de Narses sa fie distrusà, Intr-un ceas de ne-multumire, la rechemarea lui din teritoriul italkn, tot dedinsul. Multamitti actului de tradare al batrinului eunuclongobarzii ar fi intrat in peninsula. De fapt, explicatia noii cuceriri prin acest act al lui Nar-ses se gaseste lntr-unul singur din manuscriptele care ne-aupgstrat Liber Pontificalis, biografiile, acum contemporane,ale papilor. Dupä ce se aratà cum s-a tesut intriga contra lui,care n-ar fi voit s6 plece, 86 adauge acolo, la plecarea-i dinRoma in Campania: si a scris neamului longobarzilor sa.vie si s5. ieie in stapinire Italia"2. Dimpotriva, In textulcomun se pomene§te de interventia papei pe 1ing6 vicariulimperial, pe cind se afla la Neapole: el mai Intreaba oda-4ce ran a fácut romanilor, si loan al HI-lea asigurà cá maicurind pleacä el decit sa iasa din Italia aparàtorul ei.Narses revine cu papa ca sa moara ing dup6 scurta vreme3. Izvorul capital pentru istoria papalitatii arata ins6 ceeace se §itie 0 de aiurea, ceea ce adusese si va aduce catastrofadominatieibizantine 0 aiurea, In Dacia, in Siria, de exemplu,la cea dintli inlatisare a cetelor naVglitoare de barbari:adinca nemultumire a populatiei aproape intregi cu sistemulde stoarcere fiscala si de inlàntuire a oricarii initiative, deconservatism imutabil In stricte forme chinuitoare, caredeosebeste administratia romana" a rasáritenilor. Intoateaceste locuri a fostun adevArat plebiscit pentru barbari. Se 1 0 intilnim si in Cronica de la Monte Cassino: AlterIudaseffectuss". 2 Et scripsit genti Longobardorum ut venirent et possiderent Ita-Ham ; ibid. 2 Dic, sanctissime Papa, quid made feci Romanis? Vadam adpedes eius qui me misit ut cognoscat omnis Italia quomodo totis girl-bus laboravi pro ea... Gails ego vadam quam tu de hac terra egressusfuisses; ibid. www.dacoromanica.ro 44
  45. 45. spune in biografia papei Loan ca romanii, Indemnal,i deura", au facut pe noul imparat Iustinian si pe sotia mi, Sofia,nepoata i urmaBa la putere a Teodorei, sa recheme pe omulindispensabil apararii Ita liei, §i se explica aceasta Oraprin aplecarea lor de a sery/ mai bucuros gotilor decitromanilor"1. Sau se inlatura guvernatorul, spun aceSti ro-mani satui de dinsul, san vor trece la barbari2. Jar Narsesse apard: daca am facut ran roman ilor, ran sa ma gaseasca"3. Longobarzii nu erau, in acest moment, la 568, necunoscutiIta liei. Marcellinus Conies inseamna la 552 cà Belisariu aWirt pe gold cu ajutorul acestui nou neem german ic. Inaintede aparitia kr sub Alboin cuceritorul, se pomenesc herulinavalind, cu un rege Sindualf, qi Narses II ucide pe acesta,subjugind tot neamul herulilor4". Sotia lui Alboin aparedupd uciderea lui cu multime de gepizi" ea insasi fiindfiica regelui lor, ucis de sotul ei viitor si de longobarzi"5. acelasi izvor noteaza ca : In zilele acelea s-a stirnit neamulavarilor6, de a ajuns in Panonia". Aici se aflau insa gepiziigotici, cu acea ramura desfacuta din mijlocul lor care sintlongobarzii, barbosii"7: trecerea In Italia a unora i a celor- t Dupd ce se constata linistea Italiei scapate de noii barbari (eratergo tota Italia gaudens"):,,Tunc Romam,-invidia ducti, suggestionemfecerunt Iustino et Sophiae, quia expedierat Romanis Gothis servirequam Graecis" ; ibid. 2 Aut certe nos gentibus deserviemus ; ibid. 3 Si male feci Romanis, male inveniam. Cronica Ravenei (1. c., p. 108) II lauda: Vicit duos reges Gotho-rum et duces Francorum iugulavit gladio. Sub istius praesulis tem-poribus abundantia fuit magna et ordinatio in populo Italiae". Atmpodobit i minastirile. Dar a plecat cu averea Italici, cum divitiisItaliae. Mai departe: gessit multas victorias in Italia in aanu-latione omnium Romanorum" (p. 124). 4 Et omnem gentem Herulorum sibi subiugavit ; Liber pontificalis. 6 Cum multitudine Gebedorum et Longobardorum ; Cronica Rave-nei p. 125. 6 In diebus illis excitata est gens Avarorum: in Pannonia deventiaunt (ibid., p. 123). 45 www.dacoromanica.ro 7 Cf. . Zeuss, Die Deutschen und ihre Nachbarstlimrne.
  46. 46. lalti, care se impusera ca numar i ca valoare, e deci o sirnplaconsecinta a deslocuirii care se produsese in regiunile pa-nonice de miscarea, venind despre Rasarit, a maselor uralo-altaice, refacute sub numele nou de avari. Spre sfirsitulveacului, de pe urma aceleiasi miscuri, slavii, gens Slavoruin,ajung prin Istria la portile Italiei. Sfintul scaun pare a fi pretins, de la inceput, Imparatuluidin Constantinopol sä ia o hotarlre limpede si definitivain ce priveste pe longobarzi, combatIndu-i cu forte nouà saurecunoscindu-i de federati", iar pe regele lor ca vicariu InItalia, cum se Meuse i cu alti barbari mai inainte. Oriceajutor lipsi insa, chiar i acela de provizii, In mijlocul uneifoamete cumplite, care ajuth esential lntinderea si consoli-darea longobarzilor, o cetate predindu-se duprt altà cetatel. loan si Benedict se strecurasera pe Scaunul Sfintului PetruIn cele mai grele imprejurari, parasiti de Oficialitatea bizan-tina si priviti rau, ba chiar atacati uneori violent, prigonitide populatia romana, care, avind sentimentele pe care le-arn constatat, cauta intelegerea cu barbarii cei noi, ca unacare, In generatia precedenta, traise foarte bine cu bar-barii cei vechi. In mijlocul asediului Romei de longobarzie ales, astfel, la 577, Pelagiu, al carui tata purta numelegotic de Vinigild, i ordinarea lui caz unic pinrt atunci se face, din neputinta comunicatiilor materiale, faraaprobarea din partea Irnparatului2. Noul ales trimite la Constantinopol pe notariul Honora-tus i pe episcopul Sebastian, si anume, duprt Insusi martu-risirea sa, mai ales pentru ca partile romane pareau a filasate fara nici un sprijin i exarhul ni scrie ea nu poategasi pentru noi nici un leac" ; altfel oastea preaticrtlosului I Eodem tempore gens Longobardorum invasit omnem Italiamsimulque fames nimia, ut etiam multitudo castrorum se tradidissetLongobardis ut temperare possent inopiarn famis". Pe urma nurnaiIustin trimite grtu din Egipt, et sic misertus est Deus Italiae"(Liber pontificalis). 2 Ordinatur absque iussione principis, eo quod Longobardi obsi- www.dacoromanica.roderent civitatem romanam; ibid. 46
  47. 47. neam"1 va ineca ultima insula de stapinire imperiala rarnasain Italia, ultimul colt unde exarhul §i hartulariul Smaragd,urma§ul grec al armeanului Narses, lupta pentru fericireahnparatilor cre§tini"2. In aceste imprejurari fu ales papa cu de-a sila un calugarcare, tragindu-se din marea familie Anicia, reprezintaspiritul, combativ Inca, aJ aristocratiei senatoriale: Grigorie. Biserica, spune el, era ca o corabie vechecata" ; Roma se afla in cea mai mare nevoie ; soldatii neplatitise rasculasera, citiva Teodosiaci raminind numai in serviciu ;dregatorii, iudices, nu infati§au pentru papa decit Inca unabuz3. Ora§ele", spune el, sint darimate", castelele sfarinka-te, bisericile in ruine: nici un plugar nu mai locuiejte Insalaprile lui"4; multimea se refugia in insule mai ferite ;milanezii se gr5madeau pe litoralul Liguriei ; Sardinia, subducele §i juzii ei, parea ca se ridica la insemnatate prinimbulzeala fugarilor ; Neapole era in primejdie sa cada ;din Corsica locuitorii cautau un adapost in Sicilia devenittilongobarda ; Ariulf, ducele de Spoleto, inainta victorios.I se Area lui Grigorie ca. e mai curind episcop al longobar-zilor decit al romanilor5. Lipsa totala de ajutor e adusa ina-inte cu mustrare lui loan patriciu §1 questor, care reprezentape imparatul Mauriciu, ale carui recomandatii, spune papaironic, samana cu ale cui ar voi sa prefaca o maimuta intr-un 1 Maxine partes romanae omni praesidio vacuatae videntur etexarchus nullum nobis posse remedium facere scribit... Nefandissimaegentis exercitus. 2 Pro felicitale christianorum principum." Biserica Aquileii qiIstriei, pretextind o discutie de dogma asupra celor trei capitole",dezertase la inimic. 3 Vetusta navis vehementerque confracta... Romanae urbis neces-sitas..., seditio militum... Non Romanorum, sed Long.kbardorumepiscopum factum esse. 4 Eversas urbes, castra eruta, ecclesiae destructae; nullus terrainnostram cultor inhabitat. 47www.dacoromanica.ro 6 Serenissimus dominus imperator fieri simiam leonem iussit.
  48. 48. leu"1. Odatä i s-a oferit sg organizeze Un complot contra re-gelui, dueller, contilor longobarzi, si el, desi serv" al luiMauriciu si al Constantinei, sutia sa,refuzg hotarit, ca unulce se teme de Dumnezeu", s. gateasca moartea cuiva2.De douazeci si opt de ani trgim in acest oras Intre sgbiilelongebarzilor"3. i rgutatea dregatorilor romani, lgcomialor faceau, cuteaza a o declara Grigorie, mai rgu decitsabiile barbarilor. Ajutorul din Constantinopole hotarIt ea nu-1 are de astep-tat. Primejdia .continua despre slavi pe linia Dungrii cereaea fortele imperiului sai fie indreptate In aceastg directie,unde, ocnpindu-se teritorii napadite de acesti barbari, seImpiedica, de altminteri, temuta Inaintare a avariler, domniibor. In Asia, din partea persilor era aceiasi amenintare ea inzilele mai rele ale liii Justinian. Grigorie, asediat in Romade regele longobard Agilulf i parasit de cea mai mare parte asoldatilor Imparatesti, incapabili sa se mai lupte, avea deales intre aceste trei directii: sä medieze pacea intre barbarisi imperiu, sa incheie el Insusi o Intalegere cu dInii sau sarecurgg la alti ajutatori din aceiasi lume pe care ajungeatot mai mult s-o considere In afarg de imperiu si mai presusde imperiu. Francii erau, de un timp, In strinse legaturi cu bisericaromang. Liber pontificalis aratg c. in tezaurul vechilor papise aflau daruri de la Clovis, de la regele francilor Clodoveu,crestinul". De atitea ori pentru chestiile de dogma careinteresau pe regii merovingieni dezlegarea se ceruse de laRoma, izvorul autenticitatii. Vigiliu sta.-Luse in corespondentgcu Teodebert, rege al Australiei, i pe vremea lui Justinianafacerile Orientului, ea si ale preagloriosului rege" Cliii-debert, fuseserg aduse Inaintea arhiepiscopului de Arles; 1 Sed, quia Deum timeo, in mortem cuiuslibet hominis me immit-tere formido. 2 In hoc urbe inter Longobardorum gladios vivimus. 8 Eius (Romani) in vos malitia gladios Longobardorum vicit, itaut benigniores videantur hostes qui nos interimunt quam reipublicaeindices qui nos malitia sua, rapinis atque falaciis in sagittatione www.dacoromanica.roconsumunt. 48
  49. 49. Childebert fusese invitat s5. intervie .pe Maga ostrogoti Infavoarea bisericii romane. Discutii aprmse se urmau cu Galiain ce priveste eresia celortrei capitule", dar aceasta bogataprovincie era consideratá ea sorgintea de uncle se putea refacebiserica pradata, pe care Imprejurarile o sileau, dupa sufe-rintele atitor razboaie, s5. caute in insulele sau loourilestraine"cele de nevo ie pentru a se ingriji de clerul si de saraciiell. De aid veneau bani, solidi Galliarum, §i haine. Bisericaavea proprietätd de pamint in Galia. Daca, in ultimii ani,navalirea francilor lui Leutariu si Bucelin adusese pe acestibarbari catolici, al carer sef se mindrea de mult cu titlulde patriciu roman, lntr-o situatie de dusmanie cu Bizantul,Biserica romana nu adoptase intru toate atitudinea oficiali-tatii militare i civile. i, daca, pe la 558-60, Papa mentiona,Intr-o scrisoare &Are patriciul Valerian, alaturi de ti-ranul Totila", stapin pe Istria si Venetia, praclaciunile france2Pelagiu al II-lea, adresindu-se &etre episcopul de Autun,declara cà regii ortodocsi ai francilor sint,ca din prevederealui Dumnezeu, -vecini sau ajutatori ai orasului Romel si alintregii Italii", gi-t indemna, prin aceastà mijlocire, sa segr5.beasca a se desparti de prietenia i legatura longobarzi-lor". Astfel de cereri Vasa veneau Inainte de vremea chidli se putea da urmare. Aparitia regelui franc Hildebert contralongobardului Autharis fu ufl simplu incident si intoarcereaIui in 590, aduse numai trecatoarea ocupatie a Milanuluisi a Veronei chiar. Vizigotii din Spania fusesera multä vreme arieni. Dartocmai in acest tinap regele Recared, trecind la catolicism, 1 Tanta egestas et nuditas in civitate ista est, ut sine dolore etangustia cordis nostri homines qnos, honeste loco netts, idoneos nove-ramus, non possimus adspicere... Romana Ecclesia post continuamXXV et to amplius amnorum -vastationem bellicam in Italiae regio-nibus accidentem..., non aliunde nisi de peregrinis insulis aut locisclero pauperibusque, etai non sufficiens, vel exiguum tamen sti-pendium consequitur. 2 Francis cuucta vastantibus. 8 Huic urbi vei uniVersae Italiat finitimos adiutoresque... ab www.dacoromanica.roamicitia et coniunctione... Langobardorum... se segregare festinent. 494
  50. 50. devenea §i e1 un glorisissimus rex", ea §i vecinii sAi franci.Opozitia fag de ocupatia bizantinA de pe coastA fAcea calucrurile sA se opreascA la asemenea acte de civilitate Pe eind Spania revenea astfel la dreapta credintA, contraarianismului traditional la stApinii ei, Anglia pagina intra§i ea in sinul bisericii. CillugArul Augustin, din minAstireafundatA. de papa insu§i, era trimes anume pentru aust scopal convertirii unui popor cunoscut pinA atunci numai indirect,prin franci, ori in persoana selavilor ce se vindeau pe pieteleRomeil. Recomandatii care regii franci Teodoric §i Teode-bert, eatre toti §efii bisericii Galiei, cAtre Arigiu patriciu12,II intovArA§eau in ealea lui lung6 si periculoasá. in curindse primea vestea cA el a botezat peste 10 000 de angli (597).Se vor crea zece episcopate in cucerirea eurajosului misionar.Cutare episeop franc cApAta paliul pentru ajutoare dateconvertitorului. Regina Berta, regele Etelbert erau felicitatipentru marea ispravA indeplinitA, §1 acesta din urniA sfA-tuit sA caute a fi un nou Constantin . Singura cale de urmat insa in circumstantele grozave eraintelegerea cu longobarzii, cu sau fära voih impAratului dinRäsArit. La inceput, cuceritorii se arAtaserà intransigent i.Autharisoprise a se boteza catolic copiii rAzboinicilor sal. ReginaTeodelinda, care primise crezul roman, se desfAcu de bisericape chestia, Inca foarte vie, a celor trei capitole" (593).Dar, doi ani mai tirziu, Grigorie lua hotArirea de a cereimpAratului sA negocieze pacea intre regele Agilulf §i.pa-triciul bizantin, on sA i se ingAduie lui insusi a incheia opace specialA §i localA. Mauriciu se plingea, peste putin,cA papa a vorbit de prostia" ce a fAeut lAsindu-se inrlatde barbari, dar Grigorie obiecta ca, mai la urmA, prost",fatuus, este §i el pentru cd a consimtit a primi o squat ie a§ade teribilA. In Tuscia, la Perugia, primejdia longobardacere, necontenit, putinele puteri militare rAmase in Italia ,iar lingA zidurile Romei asediate cetatenii fart& apArare sint 1 Acesti tineri de 17-18 ani, care se cumpArau pentru minastiri,apar i in corespondenta cu episcopul de Arles. 2 Patricius Galilee. www.dacoromanica.ro 50

×