O frumoasa poveste a unui copil care si-a trait copilaria.

1. LA SCALDAT
,
f ntr- o zi, pe aproape de Sint Ilie,
I se ingrdm5dise, ca mai totdea-
I.una, o mullime de trebi pe capul
mamei: nigte sumani sd-i scoatd din
stative; altii sd-i nivideascdl Ei sd
inceapd a-i gese din nou; un teanc
de sumane croite, nalt pin-n grindd,
aqteaptd cusutul; pieptdnugii in laigi2
n-avea cine-i flnea de coad5; roata
Eedea in miilocul casei gi canurd3
toarsi nu era pentru bdtdturd ! $-apoi
vorba ceea: Nu gedea cd-fl gede
norocul. Jevi de fdcut la sucal5a,
copil de 1ign in albie, pe lingl algi
vro cinci-gase, care agteptau sd le
faci de mincare. Treabd era acolo,
nu incurcali, qi inc[ se cerea degrabd,
cici venea cu fuga iarmarocul de
Folticeni, care acela este ce este.
I Sd nivideascd
-
sd petreaci firele printre ilri 9i spatd
2 Piept5nugii in lai$ _* piepteni laEi dc tras canura
3 Canurd -- lind mai proasti cu pdrul mai scurt
a Sucald
-
roat5 pe care se deapdnl sculurile.
$i md scoald mama atunci mai dimi-
neate decit alte ddp, gi-mi zice cu
toate inima:
-
Nici, dragul mamei ! vezi cd
tat5-tdu e dus la coas5, cSci se scu-
turi ovlsul cela pe ios; gi eu ase-
mene nu-mi vdd capul de trebi. Tu
mai lasd drumurile gi st5i HngI
mimuca, de-i fi levi Ei leagdnd copi-
lul; c-apoi gi eu !i-oi lua de la Folti-
ceni o pildriuld cu tdsma5, g-o cur5-
lugd de cele cu chimeriu6, $tii colb,
ca pentru tine !
__ Bine, mami ! dar in gindul meu
numai eu gtiam.
Toate ca toatele, dar la cusut 9i
slrdduitT sumane, si mai ales la
roatd, md intreceam cu fetele cele
mari din tors; gi din ast5 Pricind,
5 Tisma -- panglic5.
t Chimcriu -- cl^imir.
7 Siriduit -- irnpodobit cu giitanc

2. #
rdutdcioasa de Mdriuca Sdvucului,
care drept sd vd spun nu-mi era
uritI, fHcea adeseori in ciuda mea
gi-mi bdtea din pumni, poreclin_
du-mi Ion Torcdldu, cum ii zicea
unui llgan din Vin5tori. insd pentru
asta tot imi era dragd gi torceam
impreund cu dinsa, la umbra nucului
lor, cite o movild de drugi de canurd,
de md siruta marna, cind i le arltam
sara acasd.
A$a ne duceam biieEii gi fetele
unii la al,tii cu lucru: cB sI ne ludm
de urit, ceea ce Ia gard se cheami
gdzdtoare, $i se face mai mult noap_
tea, lucrind fiecare al sdu. Cum tor_
ceam €u: de-a mai mare dragul pe
intrecute cu Mdriuca, $i cum sfiriia
fusul rogii, aga-mi sfiriia inima-n
mine de dragosrea Mdriucdi ! Martur
imi este Dumnezeu! $i_mi aduc
aminte ci odatd, noaptea, Ia o clacd
de dezghiocat pdpugoi, i-am scos
Mdriucdi un goarec din sin care era
s-o bage in boale pe biata copild,
de n-ag fi fost eu acolo.
D-apoi vara)in zilele de sdrbdtoare,
cu fetele pe cimpie, pe colnice si
mai ales prin luncile gi dumbrivile
cele pline de mindrege, dupd cules
rdchilicd de ficut gllbenele, sovirvl
de umplut flori, dumbravnic2 si
,
r Sovirv
-
plantd cu miros plicut intrebuingatd la
colorat.
2 Dumbravnic
-
planti pldcut mirositoare ce crcsre
prin pdduri
i{Ji. CREANT
sulcind de pus pintre sftaie, cine
umbla ? Povestea cintecului:
Fd-md, doamne, aal de tei
;i m-aruncd-ntre femei !
$i scurtd vorbd, unde erau trei,
eu eram al patrulea.
Dar cind auzeam de legdnat copi_
lul, nu gtiu cum imi venea, cdci
tocmai pe mine cdzuse pdcatul sd fiu
mai mare intre fragi. insd ce era sI
faci, cind re roagd mama ? Dar in
ziua aceea, in care md rugase eB,
era un senin pe ceriu gi aga de fru_
mos gi de cald afard, cd_gi venea sE
te scalzi pe usant ca gdinele" Vdzind
eu o vreme ca asta, am gparlit_o la
baltd cu gind rdu asupr" -*ei, cit
imi era de mamd gi de ndcdjitl. Ade_
vdr spun, cdci Dumnezeu e deasu_
pra! De la o weme mama, crezind
c5-s prin livadd undeva, iese afard
gi incepe a sffiga, de da duhul din_
tr-insa:
- foane! Ioane! Ioane! _ gi fon,
pace! Vdzind ea ci nu dau rdspuns
de nicdiri, lasd roare in p5mint gi se
ia dupl mine la baltd, unde qria cd
md duc. $i cind colo, mi vede tologit
cu pielea goali pe n6sip, cir m; gl-i
gliganul3; apoi, in picioare, qiinC
la urechi cite o lespegioard fierbinte
de Ia soare, cu argint printr_insele,
r Gliganul -_ vlljganul

3. "7: Ls t yr, cc-: r: i ?,,q.,,i,-l -
gi aci sdream intr-un picior, aci in
celalalt, aci plecam capul in dreapta
gi la stinga, spuind cuvintele:
Aura; pdcura;,
Scoate apa din urechi,
Cd pi-oi da Parale aechi;
,Si pi-oi spdla cofele
$i gi-oi bate dobele !
DupI aceea zvirleam Pietrele, Pe
rind, in gtioalna unde md scdldam:
una pentru Dumnezeu gi una pen-
tru dracul, fbcind parte dreaptd la
amindoi; apoi mai zvirleam citeva
de incuiam pe dracul in fundul gtioal-
nei, cu bulbuci la gur5; g-apoi hug-
tiuliuc ! qi eu in gtioalnl, de-a cu-
fundul, sd prind pe dracul de un
picior, cdci a$a ni era obiceiui sd
facem la scdldat, de pe cind Adam-
Babadaml. Dupd asta, md mai cu-
fundam de trei ori in rind, pentru
tatdl, fiul gi duhul sfint gi inc-o datd
pentru amin. Apoi mI trdgeam ince-
tigor pe o coastd, la marginea bdllii,
cit mi qi-i moronul, gi md uitam pe
furig ctun se joacd apa cu picioru-
gele cele mindre ale unor fete ce
ghileau2 pirtzd din susul meu. Mai
frumos lucru nici cd se mai poate,
cred !
Toate acestea le privea biata mamd,
uitatd cr minile subsuoard, cum e
I De pe' cind Adam-Babadam -- de cind lumea.
2 Ghileau
-
albeau.
omul ndcdjit, de dup[ un dimb de
prund, aproape de rnine. Dar eu
n-o vedeam pe dinsa, cici eram in
treabd. in totului-tot, a fi trecut la
mijloc wo jumdtate de ceas cit a
zlbovit mama acolo, mai vro trei-
patru de cind fugisem de acasi gi-ar
fi trebuit sd inceapd a mi se pune
soarele drept inimd, dupd cum se
zice, cici era trecut de amiazd. insd
eu, in starea in care mi aflam, fiind
cuprins de fericire, uitasem cd mai
trdiesc pe lume ! in sfirgit, mama, cit
era ea de tare de cap, de la o vreme
pierde rdbdarea gi vine tiPtil, in
virful degetelor, pe la spatele mele,
cind md uitam la fete, cum vI sPun,
imi ie toate hainele frumugel de Pe
mal, gi md lasd cu pielea goal5 in
baltd, zicindu-mi cu ndduh3:
-
ii veni tu acas[, coropcarulea,
dacd te-a fizbi foamea, g-apoi atunci
vom avea altd vorbd. $i se tot duce.
Ei, ei ! ce-i de fEcut, Ioane ? ! Fetele
de la ghilit, care vdzuse asta, numa-gi
dau ghiont una alteia Ei chicoteau
pe socoteala mea, de rdsuna prundul.
Iar eu intram in pimint de ruqine
gi cit pe ce sd m[ inec, de ciudd
ce-mi era. $i din dragostea cea mare
de mai dinioard, imi venea acuma
si le string de git, nu altdceva. Dar
vorba ceea: Pogi opri vintul, apa Ei
3 Cu ndduh __ cu supirare.
+
Coropcarule
-
aci, vagabondule (de la negustorul
ambulant).
fs:

4. gurile oamenilor ? De aceea le-am
ldsat gi eu pe fete sd ridd, pind li s-a
duce gura la urechi, gi pindind vreme
pe cind ged ele plecate gi dau pinza
in apd la ghilit, fac !u$ti ! din balt5,
9-o ieu la sdnEtoasa. $i aga fugeam
de tare pe prund, de sEreau pietrele,
pe care le stirneam cu picioarele, cit
mine de sus. $i fuga, gi fuga, fbrE
sd md mai uit in urmd, pind ce dau
intre hudigi pe drumul care ducea
la noi acas5. Dar nu merg pe drum,
de rugine sd nu intilnesc vrun om;
ci sar in grddind la Costache gi merg
tupilug prin pdpugoi, apoi intr-o
hudi$, din hudild in gridind la
Trdsnea, gi iar prin pdpugoi; gi cind
aproape si ies din grddind, md sim-
fesc cinii lui Trdsnea, gi la nine sd
mi rupd. Ce-i de fEcut ? Auzisem
eu din oameni cd dacl vrei si nu te
rnugte cinii ;i sd te lese in pace,
cum ii vezi cd sar la tine, sd te tupilezi
jos la pdmint gi s5-i lagi sd te latre
cit le place, fbrd sE te urne$ri din
loc; clci ei bat, cit bat gi de la o
vreme te pdrdsesc gi se duc. $i ade-
vdrat este, cdci aga am sclpat gi eu
de cinii lui Tr5snea, atunci cind am
dat peste pdcat cu ei gi ei cu mine.
Noroc din ceriu pin5-n pdmint cI
nu m-a prins melianull gi haramni-
nul2 de Tr5snea, care avea mare
r Melianul zdravdn, bine fbcut.
2 Haramninul
-
tilharul.
ciudd pe mine, de cind md zdpsisei
in grddina lui la furat mere domnegti
;i pere sintiliegtia, cdci m-ar fi snopit
in bdtaie. $-apoi numai asra mi-ar fi
mai trebuit acum, cit eram de pricop-
sit ! in sfirgit, dupl ce m-au llsat
cinii lui Trdsnea in pace, cum v-am
spus, am sdrit in rispintenele unui
drum; de acolo in gridind la noi,
gi atunci mi s-a pdrut cI md aflu in
sinul lui Dumnezeu. $i merg eu
acum fdrd pdsare prin pdpugoi pind
in dreptul ogrdzii ;i md uit pintre
gard gi vdd pe mama cum se dd in
vint dupd trebi, cind in casd, cind
afard; gi-mi era mai mare mila de
dinsa, dar gi de pintecele meu cel
stocits de ap5 incd imi era mili"
Vorba ceea: Mild mi-i de tine, dar
gi de mine mi se rupe inima de mili
ce-mi este. $i nemaiputind suferi
foamea, incep a mirnii ugilit pin-
tre gard:
-
Mdmucdi, iacdt5-mi-s.
$-odati gi sar in ogradd, md infd-
logez dinaintea mamei a$a chipos
cum erarn, ii apuc mina cu sila, o
sdrut ,si zic, scincind:
-- Mam5, bate-md, ucide-md,
spinzurd-md, fd ce gtii cu mine; nu_
mai dd-mi ceva de mincare, cd mor de
foame! Vorba ceea: Golitatea incun-
3 Md z{psise -_ md prinsese.
a Sintilie;ti
-
de sfintul Ilie.
5 Stocit -_ golit.
o
Ugilit
-
umilit.

5. iurd, iard foamea dd de-a dreptul.
Ea atunci, cum e mama cu bund-
tate, se uitl gatiq la mine Ei zice
oftind:
-
Bine-1i gede, cogcogeme cobli-
zan', sd umbli lela2 pe drumuri in
halul acesta, gi si mi lagi tocmai la
vremea asta f5rd leac de ajutor ! ?
Hai de mininc5, dar sd grii cd mi
te-ai lehdmetit de la inim5; doar sd
te po4i de acum tare bine, si mai
fiu ceea ce am fost pentru tine; dar
nu gtiu, zdul
$i, scurtd vorbd, vdzind cd m-am
pus rdu cu marna, ii giuruiesc eu
cd ce am fEcut n-oi mai face. Apoi
umblu tot cu binigorul pe lingl
dinsa gi nu ies din cuvintul ei afard
nici cu fapta, nici cu vorba, cdci
vorba dulce mult aduce; la trebi-s
hlrnicug cit se poate: derdicam gi
mituram prin casi ca o fatd mare,
de n-avea mama grijd, cind se ducea
undeva. $i intr-o zi o vdd c5 md
sdrutd gi-mi zice cu blindegd:
-
Dumnezeu sI te inzileascd, Io-
nicd, dragul mamei, gi sd-fl deie
m-ar fi bdtut mama cu toate gar-
durile gi de m-ar fi izgonit de la
casd, ca pe un strdin, tot n-a$ fi rdmas
a$a de umilit in fala ei, ca atunci
cind m-a luat cu biniqorul. $i sd nu
credeli cd nu mi-am flnut cuvintul
de joi pind mai de-apoi, pentru cd
aga am fost eu, rdbdltor gi statornic
la vorbd in felul meu. $i nu ci md
laud, cdci lauda-i fa$: prin sornn,
nu ceream de mincare; dacd mi
sculam, nu mai agteptam sd-mi deie
altri; gi cind era de fbcut ceva treabd,
o cam rdream de pe 'acas5.
$-apoi
mai aveam gi alte bunuri: cind md
lua cineva cu rdul, puginl treabi
fEcea cu mine; cind mI lua cu bini-
gorul, nici atita; iar cind md lSsa
de capul meu, f5ceam cite o drdgugd
de trebugoard ca aceea, de nici Sfinta
Nastasia izbdvitoare de otravl nu
era in stare a o desface cu tot me$-
tegugul ei. Povestea ceea: LJn ne-
bun arunc-o piatrl in baltd gi zece
cuminli n-o pot scoate.
+A
. In sfirqit, ce mai atita vorbd pentru
nimica toate ? Ia, am fost qi eu, in
care nici frumos pini la doudzeci
de ani, nici cuminte pind la treizeci
gi nici bogat pind la patruzeci nu
m-am fEcut. Dar qi sirac aga ca in
anul acesta, ca in anul trecut gi c€I
de cind sint, niciodatl n-am fost !
toate darurile sale cele bogate, daci lumea asta, un bo1 cu ochi, o bucatd
te-i purta, cum vdd cd te porli de o
bucatd de vreme incoace.
Atunci eu pe loc am inceput a
de humd insufleliti din Humuleqti,
plinge gi bucuria mea n-a fost proas-
t5. $i mai multd mustrare am simgit
in cugetul meu decit oricind. $i de
t Co;cogeme coblizan
-
cogeamite vlijgan
2 Si umbli lela
-
si umbli fdri rost.