2. INSUFICIENTA CARDIACA
DEFINITIE: este un sindrom ce se
caracterizeaza prin incapacitatea inimii de a
asigura un debit sangvin adecvat necesitatilor
periferice, in conditiile unei intoarceri venoase
normale sau crescute.
3. În perioada neonatală etiologia insuficienţei cardiace este
dominată de disfuncţii miocardice metabolice şi de
malformaţii cardiace congenitale dependente de canal, în
etapa de copil mic, de malformaţii cardiace congenitale cu
supraîncărcare de volum prin şunt la nivelul marilor vase,
iar în etapa de copil mare insuficienţa cardiacă se
corelează mai ales cu malformaţii cardiace congenitale
corectate paliativ, miocardite, endocardite sau boli
extracardiace cum ar fi cele renale.
5. PATOGENIE: Mai multe mecanisme pot
actiona izolat sau concomitent ducand la
declansarea mecanismelor de
compensare cardiaca:
dilatatia cavitatiii inimii;
alungirea fibrelor miocardice;
hipertrofie miocardica;
tahicardia stimulata nervos si prin
catecolamine.
Cand mecanismele compensatorii nu mai
reusesc sa mentina functia de pompa a
inimii si sa acopere necesitatile periferice,
se instaleaza IC.
6. Clasificarea functionala NYHA
Clasa I: fara limitarea activitatii; fara
simptomatologie la activitatile curente.
Clasa II: limitare usoara a activitatii; in
repaus fara simptomatologie.
Clasa III: marcata limitare a oricarei activitati;
in repaus fara simptomatologie
Clasa IV: orice activitate fizica se insoteste
de disconfort iar simptomatologia este
prezenta si in repaus.
7. Clasificarea Ross
Scor Criteriu la sugar Criteriu la copilul
mare
I asimptomatic asimptomatic
II Tahipnee si transpiratii usoare
la alimentare
Dispnee usoara la
efort
III Tahipnee si transpiratii
marcate la alimentare
Prelungirea timpului de
alimentare
Crestere insuficienta
Dispnee marcata
la efort
IV Simptomatologie in repaus Dispnee in repaus
8. CLASIFICARE
In functie de modul de aparitie al manifestarilor
clinice:
ACUTA
CRONICA
In functie de stadiul de
evolutie al bolii:
COMPENSATA
DECOMPENSATA
In functie de
portiunea
anatomica
STANGA
DREAPTA
In functie de valoarea
debitului cardiac
DEBIT SCAZUT
DEBIT CRESCUT
9. TABLOU CLINIC:
1. IC dreapta apare mai frecvent la sugar, in cursul
unor afectiuni pulmonare acute.
Clinic: dispnee,cianoza extremitatilor, transpiratii
nocturne,edeme periferice, crestere in greutate,
tahicardie,ritm de galop, cardiomegalie,
hepatomegalie, reflux hepato-jugular si turgescenta
jugularelor.
2. IC stanga: apare frecvent in: HTA, endomiocardite
si obstructie la nivelul aortei.
Clinic: dispnee la eforturi din ce in ce mai
mici,inclusiv dispnee de decubit, dispnee paroxistica
nocturna, EPA.
Edemul pulmonar se caracterizeaza prin tuse,voce
bitonala,paloare,tahicardie,extremitati reci si
palide,raluri de staza,cardiomegalie,ritm de galop,
10. 3. IC globala: apare in insuficiente
ventriculare stangi,cardiomiopatii
primitive,tahicardii paroxistice atriale sau
ventriculare,anemii cronice severe.
Clinic: semne comune de IC dreapta si
stanga:dispnee la eforturi mici sau
continue;cianoza;edeme periferice
declive,cianotice,dureroase;hepatomega
lie de staza.
11. Semne si simptome comune ale insuficientei
cardiace la copil in functie de varsta
SUGAR Falimentul cresterii,tahipnee
persistenta,hepatomegalie,detresa respiratorie
COPIL MIC Detresa respiratorie,apetit diminuat,scaderea
activitatii fizice, hepatomegalie
SCOLAR Oboseala,intoleranta la efort fizic,apetit diminuat,
hepatomegalie, ortopnee
ADOLESCENT Dureri toracice,dispnee,dureri abdominale,
hepatomegalie, ortopnee,greturi
12. Paraclinic
Saturatia oxigen,
HLG,
ionograma,
Uree/creatinina – functia renala
Functia hepatica
Functie tiroidiana
Reactanti de faza acuta ai inflamatiei
BNP – peptidul natriuretic – crescut, specific pentru
ICC
14. Ecocardiografia
FE (N: 50 – 70%, in ICC - < 40%)
FS
Etiologia ICC - MCC/ valvulopatie/ pericardita
Aritmii
BCI/IMA
HVS/HVD
Tulburari de conducere
ECG
15. TRATAMENT: reprezinta o urgenta medicala.
Obiective:
Ameliorarea functiei miocardice;
Indepartarea excesului de apa si sodiu;
Scaderea rezistentelor periferice;
Ameliorarea oxigenarii tisulare.
Se trateaza si alte cauze ce induc IC:
RAA,HTA,miocardita,aritmii,tireotoxicoza.
Mult timp digitala-digoxinul a reprezentat
fundamentul terapiei insuficientei cardiace la
copil, avand drept scop ameliorarea functiei de
pompa cardiaca. Ulterior acesta a suferit o serie
de modificari.
16. Tratament
Variaza cu varsta si tipul de boala.
1. Tratament patogenic
◦ Terapie medicamentoasa – de urgenta
◦ Are la baza intelegerea etiologiei
2. Tratament etiologic
◦ Terapie/ proceduri specifice pentru
aritmii cardiace.
◦ Chirurgie cardiaca/transplant – in MCC.
17. Tratamentul actual al insuficientei cardiace
include o asociere de diuretice,inhibitori ai
enzimei de conversie , beta-blocante si
digoxina, avand drept scop imbunatatirea
performantei cardiace.
TRATAMENTUL EDEMULUI PULMONAR ACUT:
reprez.o urgenta medicala extrema;
se va trata cauza edemului;
pozitie semisezanda care reduce intoarcerea venoasa
si amelioreaza dispneea;
sedare
adm.de O2 pe masca sau sonda;.
sangerare 100-150 ml la copilul mare;
Trat medicamentos
18. Diuretice utilizate in insuficienta cardiaca
MEDICAMENT ACTIUNE DOZA EFECTE
ADVERSE
Tiazide
-Clorotiazida
-Hidroclorotiazida
Tubi
proximali si
distali
10-40 mg/kg/zi in 2-3 doze p.o.
2-4 mg/kg/zi in 2-3 doze p.o.
Dezechilibre
hidroelectrolitice
si acidobazice
(hipokaliemie,
alcaloza
hipocloremica)
Diuretice de ansa
-Furosemid Ansa lui
Henle
1 mg/kg/doza i.v.
2-3 mg/kg/zi in 2-3 doze p.o.
Antialdosteronice
Spironolactona Tubi distali 1-3 mg/kg/zi in 2-3 doze
Triamterene Tubi distali 1-2 mg/kg/zi
Max 3-4 mg/kg/zi →300 mg/zi
Amilorid Tubi distali 5-10 mg/zi
19. INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI SI
BLOCANTII RECEPTORILOR DE ANGIOTENSINA II
MEDICAMENT DOZA OBSERVATII
Captopril 0,1 mg/kg/doza x 3/zi
max 2 mg/kg/doza Produc vasodilatatie si
reduc postsarcina.
Reactii adverse:
hipotensiune,hiperkaliemie
sincopa,neutropenie.
Enalapril 0,1 mg/kg/doza x 2/zi
max 0,5 mg/kg/zi
Lisinapril 0,07 mg/kg/zi→5 mg/zi
max 0,6 mg/kg/zi→40
mg/zi
Ramipril 2,5 mg/zi→20 mg/zi
Quinapril 5-10 mg/zi→max 80 mg/zi
Fosinapril 0,1 mg/kg/zi→10 mg/zi
max 0,6 mg/kg/zi→40
mg/zi
Benazepril 0,2 mg/kg/zi→10 mg/zi
max 0,6 mg/kg/zi→40
mg/zi
20. Beta-blocantele utilizate frecvent in insuficienta
cardiaca cronica
MEDICAMENT DOZA OBSERVATII
Metoprolol 0,1 mg/kg doza x 2/zi
max 1 mg/kg/doza
Antagonist selectiv al
receptorilor β1-
adrenergici.
Carvedilol 0,025 mg/kg/doza x 2/zi pana
la max 0,5 mg/kg/doza x 2/zi
Blocant al receptorilor
α si β-adrenergici.
21. Medicamente inotrop pozitive-agonisti α si β
adrenergici
MEDICAMENT DOZA OBSERVATII
EPINEFRINA 0,1-1 µg/kg/min i.v. Indicata la cei cu soc
cardiogen si hipotensiune.
IZOPROTERENOL 0,1-0,5 µg/kg/min i.v. Indicat la cei cu
bradicardie
DOBUTAMINA 2-8 µg/kg/min i.v Reduce rezistenta
vasculara periferica
DOPAMINA 5-10 µg/kg/min i.v Vasodilatatie renala
selectiva
23. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Presiunea arteriala la copil reprezinta o reflectivitate a
activitatii cardiace, a rezistentei vasculare periferice,
volumului sangvin si a elasticitatii arteriale.
Presiunea arteriala este caracterizata printr-o mare
labilitate,dependenta de influentele neuro-hormonale
caracteristice varstei.
DEFINITIE: se considera ca un copil este hipertensiv
atunci cand pres.sistolica si/sau diastolica este, de
repetate ori,la percentila 90 pentru varsta, sau la
percentila 95 dupa mai multe determinari,sau cand
depaseste 2 dev. standard peste media varstei.
24. Stadializarea HTA la copil
DIAGNOSTIC Percentile TAS sau/si TAD
NORMAL <perc 90
TENSIUNE
ARTERIALA
CRESCUTA
perc 90→95 sau 120/80
mmHg
HTA STD I perc 95→perc 95+12 mmHg
HTA STD II > perc 95+12 mmHg
25. Recomandarile AAP – TA trebuie
masurata la fiecare vizita medicala
dupa varsta de 3 ani, CEL PUTIN O
DATA PE AN.
Inainte de 3 ani in anumite situatii
26. Recomandari de masurare a TA
sub varsta de 3 ani
National High Blood Pressure Education Program Working Group on High Blood Pressure in Children and
Adolescents. The fourth report on the diagnosis, evaluation, and treatment of high blood pressure in children
and adolescents. Pediatrics. 2004; 114 (Suppl 2):555-76
APP: prematuritate, G f mica nast, compl NN - NICU
MCC (corectate sau necorectate)
ITU recurente, hematurie sau proteinurie
B Ren cunoscuta sau malf cong urologice
Istoric familial de boala renala congenitala
Malignitate sau transplant de MO
Tratament cu medicamente care cresc TA
Alte b sistemice asociate cu HTA (NF, Scl Tub)
HTIC
Transplant de organ
27. ETIOLOGIE:
HTA esentiala (10-15% din cazuri)-are
predispozitie familiala,aparitia sa fiind legata
de existenta unor factori de mediu (stress,
sedentarism, supraalimentatie, ingestie de
sare).
HTA secundara (85% din cazuri) : cauze
renale, suprarenale si cardiace.
HTA renala (80 %) apare in: boli reno-
vasculare,tumori renale,boala polichistica
renala,hidronefroza, GNC, PNC.
HTA suprarenala: apare in sdr. Cushing,
sdr.adrenogenital, feocromocitom,
neuroblastom.
HTA vasculara apare in: coarctatia de
aorta,anomalii ale arterei renale, tromboza
28. Feocromocitomul
tumora cu origine neuroectodermala,
caracterizata prin descarcari crescute paroxistice de
catecolamine
La copil se manifesta cel mai frecvent prin
hipertensiune permanenta si nu intermitenta.
Manifestarile clinice variaza in raport cu tipul
predominant de catecolamine descarcate in
circulatie:
◦ norepinefrina - α adrenergice (HTA sistolica si diastolica,
redusa tahicardie)
◦ epinefrina-manifestari β adrenergice (HTA sistolica,
tahicardie, sudoratie, hipermetabolism, hiperglicemie,
anxietate)
◦ dopamina, exceptional de rare, cu TA normala sau chiar
scazuta, tahicardie, diaree, poliurie si greata
29. TABLOU CLINIC:
o copiii hipertensivi pot fi asimptomatici mult timp
sau sa prezinte semnele bolii de baza.
o HTA poate fi intermitenta sau permanenta;
o in puseele hipertensive pot apare: cefalee,
greata,varsaturi, ameteli, tulb.de vedere, agitatie
psihomotorie, convulsii, tahicardie,
dispnee,oligurie, putand merge pana la
convulsii,coma, paralizii.
30. Investigatii paraclinice
Teste uzuale:
◦ hemograma,
◦ uree si creatinina serice,
◦ examen de urina,
◦ examen ORL,
◦ radiografie cardiopulmonara,
◦ ECG
◦ Ex FO
◦ metab glucidic, lipidic,
◦ ionograma serica, eventual si urinara
◦ urocultura
31. Investigatii paraclinice
Teste specifice
◦ ecografie cardiaca,
◦ Eco Abdominala si Doppler de aa renale,
◦ arteriografie,
◦ Dozari hh: tiroidieni, renina plasmatica, aldosteronului
plasmatic, ionograma urinara, a cortizolului seric,
cortizol liber urinar, test de supresie la dexametazona,
dozarea serica sau urinara de catecolamine (acid vanil
mandelic), 17 hidroxicorticosteroizi si a 17
cetosteroizilor urinari,
◦ tomografie computerizata.
32. TRATAMENTUL:
In HTA USOARA, asimptomatica - consta din: scadere
ponderala,↓ ingestiei de sare,evitarea
fumatului,practicarea sportului.
In HTA PERSISTENTA, simptomatica si cu antecedente
familiale,se recomanda:
- regim dietetic cu ↓valorii calorice si a ingestiei de sare,
de preferinta regim vegetarian fara sare,bogat in
potasiu si fara zahar si fainoase.
trat.diuretic
antiadrenergice
vasodilatatoare
33. Indicatii de tratament
STD I
HTA simptomatica
HTA secundara
HTA cu afectarea organelor tinta
Asociere de DZ tip 1 sau 2
HTA persistenta in ciuda masurilor
nonfarmacologice
