SlideShare a Scribd company logo
1 of 38
MODULUL 3
DIZABILITATEA ȘI NEVOILE SPECIALE
MedVET support
Training programme
NARHU, Bulgaria
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
CUPRINS:
I. Introducere
II. Factori de risc care pot determina
dizabilități pentru nou-născut
1. Factori de risc biologici
1.1 Prematuritatea
1.2 Infecții
1.3 Intoxicări
1.4 Sindromul alcoolic fetal
1.5 Adicția de droguri
2. Riscuri genetice
2.1 Anomalii cromozomiale
3. Diagnosticul și decizia terminării sarcinii
4. Factori de risc socio-ambientali
4.1 Sărăcia
4.2 Diferențele culturale
4.3 Diferențele lingvistice
4.4 Stil de viață și comportament
III. Definiții și clasificări funcționale ale
dizabilităților
1. Clasificări ale dizabilităților
2
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
CONTENTS:
1 – Afecțiuni ale fizicului și ale mișcării
2 – Dizabilități ale coloanei vertebrale
3 – Leziuni ale creierului
4 – Dizabilități ale văzului
5 – Dizabilități ale auzului
6 – Dizabilități cognitive sau de învățare
7 – Tulburări psihologice
8 – Dizabilități invizibile
2. Terminologie și modele utilizate
3. Clasificări Internaționale ale dizabilităților
(ICF)
4. Nevoi speciale: care sunt persoanele cu nevoi
speciale și ce determină nevoile lor speciale
4.1. Concept
4.2 Care sunt oamenii cu nevoi speciale?
4.3. Scopul protecției și ajutorului social.
3
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
INTRODUCERE
• Ce își propune acest modul?
• Ce tip de informație vă va furniza?
• Ce tipuri de disfuncționalități și de dizabilități
prezintă?
• Cât timp durează parcurgerea modulului?
• De ce să parcurgeți acest modul?
Sperăm că acest modul vă va schimba modul de a gândi despre dizabilități - de la o imagine a
bolii și a sănătății, la un mod distinct de a fi în lume.
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
RISCURI BIOLOGICE
Greutate la naștere foarte mică (VLBW)
13-90 la 1,000 au paralizie cerebrală
Greutate la naștere extrem de scăzută (ELBW)
Între 2 și 8 procente sunt orbi
1 din 2 copii prezintă o dizabilitate neuro-motorie
Toți au un coeficient de inteligență medie și rezultate obținute sunt între 9 și 13
puncte sub media normativă.
Aproape jumătate necesită educație specială, asistată, și/sau repetă un an școlar.
1.1 Prematuritatea
5
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
RISCURI BIOLOGICE
Agenți cauzatori ai infecțiilor congenitale:
Toxoplazmoza
Rubeolă
Citomegalovirus
Virusul Herpes simplex (tipurile 1, 2)
Sifilis
Virusul Hepatitei B
Virusul Hepatitei C
HIV
Virus varicelo-zosterian (VZV)
Parvovirus B19
Enterovirus
Infecția streptococică hemolitică din grupa B beta
1.2 Infecțiile
6
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
Manifestarea clinică a infecției congenitale:
Anomalii congenitale ale sistemului nervos central (anomalii ale SNC)
Anomalii ale ochilor
Greutate mică la naștere
Suprimarea măduvei osoase
Hepatosplenomegalie
Leziuni osoase
Defecte cardiace
Pneumonie
Multiple disfuncții ale organelor
Etc.
1.2 Infecțiile
7
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
Dizabilități ca o consecință a Citomegalovirusului:
Întârzierea dezvoltării neurologice și afectarea cognitivă
Microcefalie
Corioretinită
Calcificări intracraniene
Pierderea auditivă senzorială
1.2 Infecțiile
8
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
Dizabilități ca o consecință a Toxoplasmozei:
Hidrocefalie
Microcefalie
Convulsii
Corioretinită
Orbirea (tot la adolescent)
Durere cerebrală
Icter
Hepatosplenomegalie
Întârzierea cognitive
Dificultăți de învățare
1.2 Infecțiile
9
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
Dizabilități ca o consecință a Rubeolei:
Cataractă;
Glaucom;
Retinopatie;
Microftalmie;
Insuficiență auditivă senzorială;
Meningoencefalita;
Retard mintal;
Leziuni osoase (osteită);
Trombocitopenie;
Hepatosplenomegalie.
1.2 Infecțiile
10
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
Dizabilități ca o consecință a Sifilisului:
Hidrocefalie;
Nasul în formă de șa, palatul arcuit înalt;
Maxilă scurtă, dinții lui Hutchinson;
Pierderea auzului (al 8-lea nerv cranian);
Keratita;
Fisuri periorale.
1.2 Infecțiile
11
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
Dizabilități ca o consecință a infecției cu Virus varicelo-zosterian:
Retard mintal;
Paraliză (tetra-hemiplegie);
Hidrocefalie / Microcefalia;
Dezvoltarea vorbirii întârziate;
Atrofia membrelor;
Sistem nervos autonom;
Ventriculomegalie;
Atrofie corticală;
Cataractă;
Corioretinită;
Dificultăți de învățare;
Dizabilități intelectuale.
1.2 Infecțiile
12
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
Dizabilități ca o consecință a Virusului Herpes Simplex:
Întârzierea dezvoltării;
Epilepsie;
Orbire;
Dizabilități cognitive.
1.2 Infecții
13
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
Dizabilități ca o consecință a infecției streptococică hemolitică din grupa B beta:
Streptococul hemolitic de grup B este o cauză principală a sepsisului și meningitei
infantile. Pe de altă parte, aproape o cincime din supraviețuitorii de meningită
infantilă GBS prezintă:
Dificultăți de învățare;
Dizabilități intelectuale;
Întârzierea vorbirii;
Defecțiuni motorii, vizuale sau auditive.
1.2 Infecțiile
14
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
În ultimele câteva decenii, utilizarea substanțelor legale și ilegale de către gravide atrage
atenția comunității academice. Cercetările în domeniu demonstrează că aproape toate
medicamentele cunoscute traversează placenta și exercită unele efecte asupra fătului.
Efectele nicotinei asupra fătului uman au fost identificate și studiate încă din anii '60, în
timp ce efectele alcoolului și opiaceelor au fost studiate încă din anii '70, iar efectele
diverselor medicamente ilicite au fost studiate încă din anii '80.
Nicotina & Cofeina & Alcoolul
1.3 Intoxicări
15
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
Ce poate cauza unui nou-născut?
1.4 Sindromul alcoolic fetal
16
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI BIOLOGICI
Abuzul de droguri în timpul sarcinii: cu efecte asupra mamei și fătului…
1.5 Adicția de droguri
Marihuana
Opiacee
Metamfetamina
Cum să identificați
o femeie care se droghează, în rândul gravidelor?
17
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
RISCURI GENETICE
 Anomalii numerice
2.1 Anomalii cromozomiale
 Anomalii structurale
18
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
RISCURI GENETICE
A afla că bebelușul tău va deceda intrauterin
sau că va avea o afecțiune medicală gravă, este
întotdeauna o experiență traumatizantă nu
numai pentru femeia însărcinată, ci și pentru
celălalt părinte. Desigur, astfel de știri au un
impact sever în special asupra femeilor, dar
reacții imediate similare precum șocul,
negarea și durerea intensă, precum și
fenomenele disociative și amorțirea
emoțională ar putea fi înregistrate și de către
celălalt părinte.
3. Diagnosticul și decizia întreruperii sarcinii
19
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
RISCURI GENETICE
Câteva sfaturi pentru comunicarea diagnosticului:
De obicei este nevoie de puțin timp pentru ca părinții să poată lua decizia de a opri sarcina, de
a opta pentru o intervenție terapeutică, sau de a accepta diagnosticul și a continua sarcina. În
toate cazurile, părinții au nevoie sa fie „însoțiți” în procesul de luare a deciziei. Deși acțiunile
medicale necesită urgență, detalii suplimentare despre diagnosticul și consecințele deciziilor
luate, trebuie discutate cu părinții numai după ce șocul inițial a trecut. .
Pentru o lectură suplimentară: Kersting,
A., Nagl , M. “Grief after Perinatal Loss”, in:
Milunsky, Aubrey and Milunsky, Jeff M.
“Genetic disorders and the foetus: diagnosis,
prevention, and treatment” (2016)
20
3. Diagnosticul și decizia întreruperii sarcinii
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI DE RISC SOCIO-AMBIENTALI
„Dizabilitatea” este un concept relațional care reflectă nivelul de interacțiune dintre
persoana cu deficiențe/limitări funcționale și mediul fizic și social. Descris astfel,
dizabilitatea încetează să mai fie una personală, inerentă problemei individuale, ci o
problemă determinată de serviciile și sprijinul oferit persoanelor cu deficiențe/limitări și
de măsura în care mediul le este adaptat.
Diferențe culturale
Sărăcie
Stil de viață și comportament
21
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
DEFINIȚII ȘI CLASIFICAREA
FUNCȚIONALĂ A DIZABILITĂȚILOR
Clasificarea OMS, International Classification of Functioning,
Disability, and Health (ICF -
https://www.who.int/classifications/icf/en/) definește dizabilitatea
ca:
Dizabilitatea acoperă problemele intervenite în structurile și
funcționarea organelor, limitările de activitate și restricțiile de
participare. Îmbunătățirea oricăreia dintre aceste trei
componente reduce dizabilitatea și îmbunătățește
funcționalitatea.
ICF este cadrul creat de OMS pentru a măsura sănătatea și
dizabilitatea la nivel individual și al societății.
Este disponibilă o platformă cu informații, aici:
https://apps.who.int/classifications/icfbrowser/.
22
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
INTERNATIONAL CLASSIFICATION OF
FUNCTIONING, DISABILITY, AND HEALTH (ICF)
Partea I: Funcționarea și dizabilitatea
 Funcțiile și structurile corpului - descrie anatomia și fiziologia/psihologia propriu-zisă a
corpului uman.
Activitate și participare - descrie starea funcțională a persoanei, inclusiv comunicarea,
mobilitatea, interacțiunile interpersonale, îngrijirea de sine, învățarea, aplicarea
cunoștințelor etc.
Part II: Factori Contextuali
Factorii de mediu - factori care nu sunt sub controlul persoanei, cum ar fi familia, munca,
agențiile guvernamentale, legile și credințele culturale.
Factorii personali - includ rasa, sexul, vârsta, nivelul educațional, stilurile de coping, etc.
Factorii personali nu sunt numiți în mod specific în ICF, din cauza variabilității mari dintre
culturi. Cu toate acestea, factorii personali sunt incluși, deoarece, deși sunt independenți de
starea de sănătate, aceștia pot avea o influență asupra modului în care funcționează o
persoană.
23
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
CLASIFICAREA DIZABILITĂȚILOR
Afecțiuni ale fizicului și ale mișcării
Dizabilități ale coloanei vertebrale
Leziuni ale creierului
Dizabilități ale văzului
Dizabilități ale auzului
Dizabilități cognitive sau de învățare
Tulburări psihologice
Dizabilități invizibile
24
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MODELE ALE DIZABILITĂȚII
Modele predecesoare:
 Modelul social versus modelul medical
 Modelul bio-psiho-social
Modele postmoderniste:
 Modelul identității
 Modelul drepturilor omului
 Modelul cultural
 Modelul carității
 Modelul economic
 Modelul limitelor
 Modelul ICF
25
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MODELUL IDENTITĂȚII
 Dizabilitatea este un tip de
experiență umană care nu este
concepută gândindu-ne la oamenii cu
dizabilități.
Dizabilitatea nu este altceva decât un
indiciu de marcare a apartenenței la
un grup minoritar, precum persoanele
din același grup etnic care împart
identitatea colectivă.
26
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MODELUL DREPTURILOR OMULUI
 Modelul drepturilor omului depășește
explicația factorilor sociali care stau la
baza dizabilității, oferind un cadru
teoretic pentru politicile în domeniul
dizabilității, bazat pe principiul
demnității umane.
Modelul drepturilor omului include
drepturile omului din prima și a doua
generație: drepturi civile și politice,
precum și drepturi economice, sociale și
culturale.
27
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MODELUL CULTURAL
 Abordarea Modelului cultural nu
caută să definească o dizabilitate
într-un mod specific, ci analizează
mai degrabă cum se manifestă
diferitele aspecte ale dizabilității și
ale sănătății tipice în contextul unei
culturi specifice.
28
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MODELUL CARITĂȚII
 Modelul carității caută să acționeze în
beneficiul persoanelor cu dizabilități,
încurajând “tratarea umană a persoanelor cu
dizabilități”.
Este interesant faptul că mulți din
comunitatea persoanelor cu dizabilități văd
modelul carității într-o lumină foarte negativă,
deoarece consideră că modelul îi înfățișează
ca neputincioși, deprimați și dependenți de
alte persoane pentru îngrijire și protecție,
contribuind la păstrarea stereotipurilor
dăunătoare și concepțiilor greșite despre
persoanele cu dizabilități.
29
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MODELUL ECONOMIC
 Modelul economic al dizabilității
abordează dizabilitatea din punctul de
vedere al analizei economice, în special
în ceea ce privește capacitățile de
muncă și ocuparea forței de muncă ale
persoanelor cu dizabilități.
 Este criticat aspru pentru încadrarea
handicapului aproape exclusiv în
termeni de analiză cost-beneficiu,
neglijând să ia și alți factori importanți
în considerare .
30
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MODELUL LIMITELOR
 Toate ființele umane experimentează
un anumit nivel de limitare în viața de zi
cu zi. Mai mult, astfel de limite sunt
experimentate în grade diferite de
intensitate, pe parcursul tuturor etapelor
vieții noastre.
În loc de a fi ceva străin experienței
umane, limitele sunt, de fapt, „un aspect
comun, chiar banal, al condiției umane”.
31
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MODELUL ICF
Modelul ICF combină atât modelele medicale, cât și pe cele sociale.
Datorită considerației că dizabilitatea este un fenomen complex care
este atât o problemă la nivelul corpului unei persoane, cât și un
fenomen complex și în primul rând social, metodologia ICF găsește
cele două modele citate, parțial valabile pentru a explica experiența
de ansamblu a persoanelor cu dizabilități.
Dizabilitatea și funcționarea sunt privite în Modelul ICF ca fiind
rezultatele interacțiunilor dintre condițiile de sănătate (boli, tulburări
și leziuni) și factori contextuali. Printre factorii contextuali se
numără: factori de mediu externi (atitudini sociale, caracteristici
arhitecturale, structuri legale și sociale, climă etc.); și factori
personali interni (sex, vârstă, stiluri de coping, context social,
educație, profesie, model de comportament general, etc).
32
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MULȚUMIM!
33
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
BIBLIOGRAFIE
Karpin , I., & Savell , K. (2012). Perfecting pregnancy : law, disability, and the future of reproduction. New York: Cambridge
University Press .
Agopian, A. &. (2012). Spina Bifida Subtypes and Sub-Phenotypes by Maternal Race/Ethnicity in the National Birth Defects
Prevention Study. American journal of medical genetics. Part A. , 109-115.
Albrecht, G. L. (2006). Encyclopedia of disability. California: SAGE Publications, Inc.
Amundson , R., & Tresky, S. (2007). On a Bioethical Challenge to Disability Rights. Journal of Medicine and Philosophy 541, 541-
561.
Behnke, M., & Smith, V. (2013). Prenatal Substance Abuse: Short- and Long-term Effects on the Exposed Fetus. Itasca: American
Academy of Pediatrics. Retrieved from https://pediatrics.aappublications.org/content/pediatrics/131/3/e1009.full.pdf
Board on Health Sciences Policy. (2003). Roundtable on Environmental Health Sciences, Research, and Medicine. Washington:
National Academies press .
Cohen, P. N. (2014). Parental Age and Cognitive Disability among Children in the United States. Sociological Science , 102-110.
Creamer, D. (2009). Disability and Christian theology: Embodied limits and constructive possibilities. Oxford : Oxford University
Press.
Demirci, O. Y. (2016). Effect of Young Maternal Age on Obstetric and Perinatal Outcomes: Results from the Tertiary Center in
Turkey. Balkan medical journal, , 344–349.
Driscoll, C. S. (2018). Parental Perceptions of Child Vulnerability in Families of Youth With Spina Bifida: the Role of Parental
Distress and Parenting Stress. Journal of pediatric psychology, 43(5), 513-524.
34
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
BIBLIOGRAFIE
Elwan, A. (1999). Poverty and Disability:A Survey of the Literature. Washington: World Bank.
Goral, M. &. (2013). Language Disorders in Multilingual and Multicultural Populations. Annual Review of Applied
Linguistics,(33), 128-161.
Granberg, S. (2015). Functioning and disability in adults with hearing loss: the preparatory studies in the ICF Core sets for hearing
loss project (Doctoral thesis). Örebro : Örebro University.
Hajar, R. (2016). Intoxicants in Society. Heart Views.(17(1)), 42-48.
Kang, G. L. (2015). Adverse effects of young maternal age on neonatal outcomes. Singapore medical journal,, 157–163.
Michalko, R. (2002). The Difference That Disability Makes. Philadelphia: Temple University Press.
Morgan, S. K. (2013). Is caffeine consumption safe during pregnancy? Canadian family physician Medecin de famille canadien,
361–362.
Nick Watson, N., Roulstone, A., & Thomas, C. (2012). The Routledge Handbook of Disability Studies. Abingdon: Routledge.
35
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
BIBLIOGRAFIE
Quagliata, E. (2013). Becoming Parents and Overcoming Obstacles: Understanding the Experience of Miscarriage, Premature
Births, Infertility, and Postnatal Depression. Roma: Karnac Books.
Quagliata, E. (2013). Understanding the Experience of Miscarriage, Premature Births, Infertility, and Postnatal Depression. Rome:
Karnac Books Ltd.
Retief, M., & Letšosa, R. (2018). Models of disability: A brief overview. HTS Teologiese Studies/Theological Studies, 74(1), 1-8. doi:
https://doi.org/10.4102/hts.v74i1.4738
Tremain, S. (2012). On the Government of Disability: Foucault, Power and the Subject of Impairment. In L. D. (ed.), The Disability
Studies Reader (2nd edition) (pp. 185-197). New York: Routledge.
UNHCR. (2019). Identifying persons with specific needs (PWSN). Retrieved from https://emergency.unhcr.org:
https://emergency.unhcr.org/entry/43322/identifying-persons-with-specific-needs-pwsn
Union of the Physically Impaired Against Segregation (UPIAS). (1976). Fundamental Principles of Disability. London:: UPIAS.
WHO. (2019, 8 27). Classifications. Retrieved from https://www.who.int:
https://www.who.int/classifications/icf/icfbeginnersguide.pdf?ua=1
Williams, J., & Smith , V. (2015). Fetal Alcohol Spectrum Disorders. Pediatrics, 358-361.
Wright TE, S. R. (2015). Methamphetamines and Pregnancy Outcomes. J Addict Med.(9(2)), 111–117.ith hearing loss: the
preparatory studies in the ICF Core sets for hearing loss project (Doctoral thesis). Örebro : Örebro University.
36
MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
https://medvet-project.eu
https://www.facebook.com/Medvetproject
This work is licensed under a Creative Commons
Attribution-NonCommercial 4.0 International
License.
All images included in this ppt have been retrieved
from: https://www.flickr.com
The European Commission support for the production of this publication does not
constitute an endorsement of the contents which reflects the views only of the
authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be
made of the information contained therein.
37
MedVET module 3 ro

More Related Content

Similar to MedVET module 3 ro

Teza doctorat alina deniza popa cas ciubean
Teza doctorat alina deniza popa cas  ciubeanTeza doctorat alina deniza popa cas  ciubean
Teza doctorat alina deniza popa cas ciubeanPopescuAnca8
 
Ghid Sec diagnostic si management sindroame coronariene cronice
Ghid Sec diagnostic si management sindroame coronariene croniceGhid Sec diagnostic si management sindroame coronariene cronice
Ghid Sec diagnostic si management sindroame coronariene croniceMarcelAlexandruGaina
 
Expunerea - Managementul terapiei vartsnicului in patologia chirurgicala
Expunerea - Managementul terapiei vartsnicului in patologia chirurgicalaExpunerea - Managementul terapiei vartsnicului in patologia chirurgicala
Expunerea - Managementul terapiei vartsnicului in patologia chirurgicalaMihai Paduraru
 
Rolul si finantarea_spitalului_public
Rolul si finantarea_spitalului_publicRolul si finantarea_spitalului_public
Rolul si finantarea_spitalului_publicValentina Iorga
 
LifeLink - Pitch Deck Gallery - Innovation Labs
LifeLink - Pitch Deck Gallery - Innovation LabsLifeLink - Pitch Deck Gallery - Innovation Labs
LifeLink - Pitch Deck Gallery - Innovation Labsstartupro
 
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de FamilieSubiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familietarzan1a
 
kinetoterapia-in-patologia-geriatrica
kinetoterapia-in-patologia-geriatricakinetoterapia-in-patologia-geriatrica
kinetoterapia-in-patologia-geriatricaalews
 

Similar to MedVET module 3 ro (17)

Teza doctorat alina deniza popa cas ciubean
Teza doctorat alina deniza popa cas  ciubeanTeza doctorat alina deniza popa cas  ciubean
Teza doctorat alina deniza popa cas ciubean
 
Ghid Sec diagnostic si management sindroame coronariene cronice
Ghid Sec diagnostic si management sindroame coronariene croniceGhid Sec diagnostic si management sindroame coronariene cronice
Ghid Sec diagnostic si management sindroame coronariene cronice
 
Expunerea - Managementul terapiei vartsnicului in patologia chirurgicala
Expunerea - Managementul terapiei vartsnicului in patologia chirurgicalaExpunerea - Managementul terapiei vartsnicului in patologia chirurgicala
Expunerea - Managementul terapiei vartsnicului in patologia chirurgicala
 
Miruna proiect
Miruna   proiectMiruna   proiect
Miruna proiect
 
MedVET module 6 part 1 ro
MedVET module 6 part 1 roMedVET module 6 part 1 ro
MedVET module 6 part 1 ro
 
Rolul si finantarea_spitalului_public
Rolul si finantarea_spitalului_publicRolul si finantarea_spitalului_public
Rolul si finantarea_spitalului_public
 
LifeLink - Pitch Deck Gallery - Innovation Labs
LifeLink - Pitch Deck Gallery - Innovation LabsLifeLink - Pitch Deck Gallery - Innovation Labs
LifeLink - Pitch Deck Gallery - Innovation Labs
 
12_sem.pdf
12_sem.pdf12_sem.pdf
12_sem.pdf
 
MedVET module 1 part 3 ro
MedVET module 1 part 3 roMedVET module 1 part 3 ro
MedVET module 1 part 3 ro
 
curs de diabet 1.ppt
curs de diabet 1.pptcurs de diabet 1.ppt
curs de diabet 1.ppt
 
Introducere in medicina fetala
Introducere in medicina fetalaIntroducere in medicina fetala
Introducere in medicina fetala
 
Boli Rare 2009
Boli Rare 2009Boli Rare 2009
Boli Rare 2009
 
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de FamilieSubiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
 
Final memoriu ministru relansare finatare subprogram FIV
Final  memoriu ministru relansare finatare subprogram FIVFinal  memoriu ministru relansare finatare subprogram FIV
Final memoriu ministru relansare finatare subprogram FIV
 
kinetoterapia-in-patologia-geriatrica
kinetoterapia-in-patologia-geriatricakinetoterapia-in-patologia-geriatrica
kinetoterapia-in-patologia-geriatrica
 
Miruna
Miruna Miruna
Miruna
 
Miruna proiect informatica
Miruna   proiect informaticaMiruna   proiect informatica
Miruna proiect informatica
 

More from Education PowerPoints (20)

MedVET module 3 BG
MedVET module 3 BGMedVET module 3 BG
MedVET module 3 BG
 
MedVET module 2 part 2 BG
MedVET module 2 part 2 BGMedVET module 2 part 2 BG
MedVET module 2 part 2 BG
 
MedVET module 10 nl
MedVET module 10 nlMedVET module 10 nl
MedVET module 10 nl
 
MedVET module 9 nl
MedVET module 9 nlMedVET module 9 nl
MedVET module 9 nl
 
MedVet module 8 nl
MedVet module 8 nlMedVet module 8 nl
MedVet module 8 nl
 
MedVet module 7 part 2 nl
MedVet module 7 part 2 nlMedVet module 7 part 2 nl
MedVet module 7 part 2 nl
 
MedVet module 7 part 1 nl
MedVet module 7 part 1 nlMedVet module 7 part 1 nl
MedVet module 7 part 1 nl
 
MedVet module 6 part 2 nl
MedVet module 6 part 2 nlMedVet module 6 part 2 nl
MedVet module 6 part 2 nl
 
MedVet module 6 part 1 nl
MedVet module 6 part 1 nlMedVet module 6 part 1 nl
MedVet module 6 part 1 nl
 
MedVet module 5 nl
MedVet module 5 nlMedVet module 5 nl
MedVet module 5 nl
 
MedVet module 4 nl
MedVet module 4 nlMedVet module 4 nl
MedVet module 4 nl
 
MedVET module 3 nl
MedVET module 3 nlMedVET module 3 nl
MedVET module 3 nl
 
MedVet module 2 part 4 nl
MedVet module 2 part 4 nlMedVet module 2 part 4 nl
MedVet module 2 part 4 nl
 
MedVet module 2 part 3 nl
MedVet module 2 part 3 nlMedVet module 2 part 3 nl
MedVet module 2 part 3 nl
 
MedVet module 2 part 2 nl
MedVet module 2 part 2 nlMedVet module 2 part 2 nl
MedVet module 2 part 2 nl
 
MedVet module 2 part 1 nl
MedVet module 2 part 1 nlMedVet module 2 part 1 nl
MedVet module 2 part 1 nl
 
MedVET module 1 part 4 nl
MedVET module 1 part 4 nlMedVET module 1 part 4 nl
MedVET module 1 part 4 nl
 
MedVET module 1 part 3 nl
MedVET module 1 part 3 nlMedVET module 1 part 3 nl
MedVET module 1 part 3 nl
 
MedVET module 1 part 2 nl
MedVET module 1 part 2 nlMedVET module 1 part 2 nl
MedVET module 1 part 2 nl
 
Med vet module 1 part 1 nl
Med vet module 1 part 1 nlMed vet module 1 part 1 nl
Med vet module 1 part 1 nl
 

MedVET module 3 ro

  • 1. MODULUL 3 DIZABILITATEA ȘI NEVOILE SPECIALE MedVET support Training programme NARHU, Bulgaria
  • 2. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 CUPRINS: I. Introducere II. Factori de risc care pot determina dizabilități pentru nou-născut 1. Factori de risc biologici 1.1 Prematuritatea 1.2 Infecții 1.3 Intoxicări 1.4 Sindromul alcoolic fetal 1.5 Adicția de droguri 2. Riscuri genetice 2.1 Anomalii cromozomiale 3. Diagnosticul și decizia terminării sarcinii 4. Factori de risc socio-ambientali 4.1 Sărăcia 4.2 Diferențele culturale 4.3 Diferențele lingvistice 4.4 Stil de viață și comportament III. Definiții și clasificări funcționale ale dizabilităților 1. Clasificări ale dizabilităților 2
  • 3. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 CONTENTS: 1 – Afecțiuni ale fizicului și ale mișcării 2 – Dizabilități ale coloanei vertebrale 3 – Leziuni ale creierului 4 – Dizabilități ale văzului 5 – Dizabilități ale auzului 6 – Dizabilități cognitive sau de învățare 7 – Tulburări psihologice 8 – Dizabilități invizibile 2. Terminologie și modele utilizate 3. Clasificări Internaționale ale dizabilităților (ICF) 4. Nevoi speciale: care sunt persoanele cu nevoi speciale și ce determină nevoile lor speciale 4.1. Concept 4.2 Care sunt oamenii cu nevoi speciale? 4.3. Scopul protecției și ajutorului social. 3
  • 4. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 INTRODUCERE • Ce își propune acest modul? • Ce tip de informație vă va furniza? • Ce tipuri de disfuncționalități și de dizabilități prezintă? • Cât timp durează parcurgerea modulului? • De ce să parcurgeți acest modul? Sperăm că acest modul vă va schimba modul de a gândi despre dizabilități - de la o imagine a bolii și a sănătății, la un mod distinct de a fi în lume.
  • 5. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 RISCURI BIOLOGICE Greutate la naștere foarte mică (VLBW) 13-90 la 1,000 au paralizie cerebrală Greutate la naștere extrem de scăzută (ELBW) Între 2 și 8 procente sunt orbi 1 din 2 copii prezintă o dizabilitate neuro-motorie Toți au un coeficient de inteligență medie și rezultate obținute sunt între 9 și 13 puncte sub media normativă. Aproape jumătate necesită educație specială, asistată, și/sau repetă un an școlar. 1.1 Prematuritatea 5
  • 6. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 RISCURI BIOLOGICE Agenți cauzatori ai infecțiilor congenitale: Toxoplazmoza Rubeolă Citomegalovirus Virusul Herpes simplex (tipurile 1, 2) Sifilis Virusul Hepatitei B Virusul Hepatitei C HIV Virus varicelo-zosterian (VZV) Parvovirus B19 Enterovirus Infecția streptococică hemolitică din grupa B beta 1.2 Infecțiile 6
  • 7. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI Manifestarea clinică a infecției congenitale: Anomalii congenitale ale sistemului nervos central (anomalii ale SNC) Anomalii ale ochilor Greutate mică la naștere Suprimarea măduvei osoase Hepatosplenomegalie Leziuni osoase Defecte cardiace Pneumonie Multiple disfuncții ale organelor Etc. 1.2 Infecțiile 7
  • 8. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI Dizabilități ca o consecință a Citomegalovirusului: Întârzierea dezvoltării neurologice și afectarea cognitivă Microcefalie Corioretinită Calcificări intracraniene Pierderea auditivă senzorială 1.2 Infecțiile 8
  • 9. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI Dizabilități ca o consecință a Toxoplasmozei: Hidrocefalie Microcefalie Convulsii Corioretinită Orbirea (tot la adolescent) Durere cerebrală Icter Hepatosplenomegalie Întârzierea cognitive Dificultăți de învățare 1.2 Infecțiile 9
  • 10. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI Dizabilități ca o consecință a Rubeolei: Cataractă; Glaucom; Retinopatie; Microftalmie; Insuficiență auditivă senzorială; Meningoencefalita; Retard mintal; Leziuni osoase (osteită); Trombocitopenie; Hepatosplenomegalie. 1.2 Infecțiile 10
  • 11. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI Dizabilități ca o consecință a Sifilisului: Hidrocefalie; Nasul în formă de șa, palatul arcuit înalt; Maxilă scurtă, dinții lui Hutchinson; Pierderea auzului (al 8-lea nerv cranian); Keratita; Fisuri periorale. 1.2 Infecțiile 11
  • 12. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI Dizabilități ca o consecință a infecției cu Virus varicelo-zosterian: Retard mintal; Paraliză (tetra-hemiplegie); Hidrocefalie / Microcefalia; Dezvoltarea vorbirii întârziate; Atrofia membrelor; Sistem nervos autonom; Ventriculomegalie; Atrofie corticală; Cataractă; Corioretinită; Dificultăți de învățare; Dizabilități intelectuale. 1.2 Infecțiile 12
  • 13. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI Dizabilități ca o consecință a Virusului Herpes Simplex: Întârzierea dezvoltării; Epilepsie; Orbire; Dizabilități cognitive. 1.2 Infecții 13
  • 14. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI Dizabilități ca o consecință a infecției streptococică hemolitică din grupa B beta: Streptococul hemolitic de grup B este o cauză principală a sepsisului și meningitei infantile. Pe de altă parte, aproape o cincime din supraviețuitorii de meningită infantilă GBS prezintă: Dificultăți de învățare; Dizabilități intelectuale; Întârzierea vorbirii; Defecțiuni motorii, vizuale sau auditive. 1.2 Infecțiile 14
  • 15. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI În ultimele câteva decenii, utilizarea substanțelor legale și ilegale de către gravide atrage atenția comunității academice. Cercetările în domeniu demonstrează că aproape toate medicamentele cunoscute traversează placenta și exercită unele efecte asupra fătului. Efectele nicotinei asupra fătului uman au fost identificate și studiate încă din anii '60, în timp ce efectele alcoolului și opiaceelor au fost studiate încă din anii '70, iar efectele diverselor medicamente ilicite au fost studiate încă din anii '80. Nicotina & Cofeina & Alcoolul 1.3 Intoxicări 15
  • 16. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI Ce poate cauza unui nou-născut? 1.4 Sindromul alcoolic fetal 16
  • 17. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI BIOLOGICI Abuzul de droguri în timpul sarcinii: cu efecte asupra mamei și fătului… 1.5 Adicția de droguri Marihuana Opiacee Metamfetamina Cum să identificați o femeie care se droghează, în rândul gravidelor? 17
  • 18. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 RISCURI GENETICE  Anomalii numerice 2.1 Anomalii cromozomiale  Anomalii structurale 18
  • 19. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 RISCURI GENETICE A afla că bebelușul tău va deceda intrauterin sau că va avea o afecțiune medicală gravă, este întotdeauna o experiență traumatizantă nu numai pentru femeia însărcinată, ci și pentru celălalt părinte. Desigur, astfel de știri au un impact sever în special asupra femeilor, dar reacții imediate similare precum șocul, negarea și durerea intensă, precum și fenomenele disociative și amorțirea emoțională ar putea fi înregistrate și de către celălalt părinte. 3. Diagnosticul și decizia întreruperii sarcinii 19
  • 20. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 RISCURI GENETICE Câteva sfaturi pentru comunicarea diagnosticului: De obicei este nevoie de puțin timp pentru ca părinții să poată lua decizia de a opri sarcina, de a opta pentru o intervenție terapeutică, sau de a accepta diagnosticul și a continua sarcina. În toate cazurile, părinții au nevoie sa fie „însoțiți” în procesul de luare a deciziei. Deși acțiunile medicale necesită urgență, detalii suplimentare despre diagnosticul și consecințele deciziilor luate, trebuie discutate cu părinții numai după ce șocul inițial a trecut. . Pentru o lectură suplimentară: Kersting, A., Nagl , M. “Grief after Perinatal Loss”, in: Milunsky, Aubrey and Milunsky, Jeff M. “Genetic disorders and the foetus: diagnosis, prevention, and treatment” (2016) 20 3. Diagnosticul și decizia întreruperii sarcinii
  • 21. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 FACTORI DE RISC SOCIO-AMBIENTALI „Dizabilitatea” este un concept relațional care reflectă nivelul de interacțiune dintre persoana cu deficiențe/limitări funcționale și mediul fizic și social. Descris astfel, dizabilitatea încetează să mai fie una personală, inerentă problemei individuale, ci o problemă determinată de serviciile și sprijinul oferit persoanelor cu deficiențe/limitări și de măsura în care mediul le este adaptat. Diferențe culturale Sărăcie Stil de viață și comportament 21
  • 22. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 DEFINIȚII ȘI CLASIFICAREA FUNCȚIONALĂ A DIZABILITĂȚILOR Clasificarea OMS, International Classification of Functioning, Disability, and Health (ICF - https://www.who.int/classifications/icf/en/) definește dizabilitatea ca: Dizabilitatea acoperă problemele intervenite în structurile și funcționarea organelor, limitările de activitate și restricțiile de participare. Îmbunătățirea oricăreia dintre aceste trei componente reduce dizabilitatea și îmbunătățește funcționalitatea. ICF este cadrul creat de OMS pentru a măsura sănătatea și dizabilitatea la nivel individual și al societății. Este disponibilă o platformă cu informații, aici: https://apps.who.int/classifications/icfbrowser/. 22
  • 23. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 INTERNATIONAL CLASSIFICATION OF FUNCTIONING, DISABILITY, AND HEALTH (ICF) Partea I: Funcționarea și dizabilitatea  Funcțiile și structurile corpului - descrie anatomia și fiziologia/psihologia propriu-zisă a corpului uman. Activitate și participare - descrie starea funcțională a persoanei, inclusiv comunicarea, mobilitatea, interacțiunile interpersonale, îngrijirea de sine, învățarea, aplicarea cunoștințelor etc. Part II: Factori Contextuali Factorii de mediu - factori care nu sunt sub controlul persoanei, cum ar fi familia, munca, agențiile guvernamentale, legile și credințele culturale. Factorii personali - includ rasa, sexul, vârsta, nivelul educațional, stilurile de coping, etc. Factorii personali nu sunt numiți în mod specific în ICF, din cauza variabilității mari dintre culturi. Cu toate acestea, factorii personali sunt incluși, deoarece, deși sunt independenți de starea de sănătate, aceștia pot avea o influență asupra modului în care funcționează o persoană. 23
  • 24. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 CLASIFICAREA DIZABILITĂȚILOR Afecțiuni ale fizicului și ale mișcării Dizabilități ale coloanei vertebrale Leziuni ale creierului Dizabilități ale văzului Dizabilități ale auzului Dizabilități cognitive sau de învățare Tulburări psihologice Dizabilități invizibile 24
  • 25. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 MODELE ALE DIZABILITĂȚII Modele predecesoare:  Modelul social versus modelul medical  Modelul bio-psiho-social Modele postmoderniste:  Modelul identității  Modelul drepturilor omului  Modelul cultural  Modelul carității  Modelul economic  Modelul limitelor  Modelul ICF 25
  • 26. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 MODELUL IDENTITĂȚII  Dizabilitatea este un tip de experiență umană care nu este concepută gândindu-ne la oamenii cu dizabilități. Dizabilitatea nu este altceva decât un indiciu de marcare a apartenenței la un grup minoritar, precum persoanele din același grup etnic care împart identitatea colectivă. 26
  • 27. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 MODELUL DREPTURILOR OMULUI  Modelul drepturilor omului depășește explicația factorilor sociali care stau la baza dizabilității, oferind un cadru teoretic pentru politicile în domeniul dizabilității, bazat pe principiul demnității umane. Modelul drepturilor omului include drepturile omului din prima și a doua generație: drepturi civile și politice, precum și drepturi economice, sociale și culturale. 27
  • 28. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 MODELUL CULTURAL  Abordarea Modelului cultural nu caută să definească o dizabilitate într-un mod specific, ci analizează mai degrabă cum se manifestă diferitele aspecte ale dizabilității și ale sănătății tipice în contextul unei culturi specifice. 28
  • 29. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 MODELUL CARITĂȚII  Modelul carității caută să acționeze în beneficiul persoanelor cu dizabilități, încurajând “tratarea umană a persoanelor cu dizabilități”. Este interesant faptul că mulți din comunitatea persoanelor cu dizabilități văd modelul carității într-o lumină foarte negativă, deoarece consideră că modelul îi înfățișează ca neputincioși, deprimați și dependenți de alte persoane pentru îngrijire și protecție, contribuind la păstrarea stereotipurilor dăunătoare și concepțiilor greșite despre persoanele cu dizabilități. 29
  • 30. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 MODELUL ECONOMIC  Modelul economic al dizabilității abordează dizabilitatea din punctul de vedere al analizei economice, în special în ceea ce privește capacitățile de muncă și ocuparea forței de muncă ale persoanelor cu dizabilități.  Este criticat aspru pentru încadrarea handicapului aproape exclusiv în termeni de analiză cost-beneficiu, neglijând să ia și alți factori importanți în considerare . 30
  • 31. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 MODELUL LIMITELOR  Toate ființele umane experimentează un anumit nivel de limitare în viața de zi cu zi. Mai mult, astfel de limite sunt experimentate în grade diferite de intensitate, pe parcursul tuturor etapelor vieții noastre. În loc de a fi ceva străin experienței umane, limitele sunt, de fapt, „un aspect comun, chiar banal, al condiției umane”. 31
  • 32. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 MODELUL ICF Modelul ICF combină atât modelele medicale, cât și pe cele sociale. Datorită considerației că dizabilitatea este un fenomen complex care este atât o problemă la nivelul corpului unei persoane, cât și un fenomen complex și în primul rând social, metodologia ICF găsește cele două modele citate, parțial valabile pentru a explica experiența de ansamblu a persoanelor cu dizabilități. Dizabilitatea și funcționarea sunt privite în Modelul ICF ca fiind rezultatele interacțiunilor dintre condițiile de sănătate (boli, tulburări și leziuni) și factori contextuali. Printre factorii contextuali se numără: factori de mediu externi (atitudini sociale, caracteristici arhitecturale, structuri legale și sociale, climă etc.); și factori personali interni (sex, vârstă, stiluri de coping, context social, educație, profesie, model de comportament general, etc). 32
  • 34. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 BIBLIOGRAFIE Karpin , I., & Savell , K. (2012). Perfecting pregnancy : law, disability, and the future of reproduction. New York: Cambridge University Press . Agopian, A. &. (2012). Spina Bifida Subtypes and Sub-Phenotypes by Maternal Race/Ethnicity in the National Birth Defects Prevention Study. American journal of medical genetics. Part A. , 109-115. Albrecht, G. L. (2006). Encyclopedia of disability. California: SAGE Publications, Inc. Amundson , R., & Tresky, S. (2007). On a Bioethical Challenge to Disability Rights. Journal of Medicine and Philosophy 541, 541- 561. Behnke, M., & Smith, V. (2013). Prenatal Substance Abuse: Short- and Long-term Effects on the Exposed Fetus. Itasca: American Academy of Pediatrics. Retrieved from https://pediatrics.aappublications.org/content/pediatrics/131/3/e1009.full.pdf Board on Health Sciences Policy. (2003). Roundtable on Environmental Health Sciences, Research, and Medicine. Washington: National Academies press . Cohen, P. N. (2014). Parental Age and Cognitive Disability among Children in the United States. Sociological Science , 102-110. Creamer, D. (2009). Disability and Christian theology: Embodied limits and constructive possibilities. Oxford : Oxford University Press. Demirci, O. Y. (2016). Effect of Young Maternal Age on Obstetric and Perinatal Outcomes: Results from the Tertiary Center in Turkey. Balkan medical journal, , 344–349. Driscoll, C. S. (2018). Parental Perceptions of Child Vulnerability in Families of Youth With Spina Bifida: the Role of Parental Distress and Parenting Stress. Journal of pediatric psychology, 43(5), 513-524. 34
  • 35. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 BIBLIOGRAFIE Elwan, A. (1999). Poverty and Disability:A Survey of the Literature. Washington: World Bank. Goral, M. &. (2013). Language Disorders in Multilingual and Multicultural Populations. Annual Review of Applied Linguistics,(33), 128-161. Granberg, S. (2015). Functioning and disability in adults with hearing loss: the preparatory studies in the ICF Core sets for hearing loss project (Doctoral thesis). Örebro : Örebro University. Hajar, R. (2016). Intoxicants in Society. Heart Views.(17(1)), 42-48. Kang, G. L. (2015). Adverse effects of young maternal age on neonatal outcomes. Singapore medical journal,, 157–163. Michalko, R. (2002). The Difference That Disability Makes. Philadelphia: Temple University Press. Morgan, S. K. (2013). Is caffeine consumption safe during pregnancy? Canadian family physician Medecin de famille canadien, 361–362. Nick Watson, N., Roulstone, A., & Thomas, C. (2012). The Routledge Handbook of Disability Studies. Abingdon: Routledge. 35
  • 36. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 BIBLIOGRAFIE Quagliata, E. (2013). Becoming Parents and Overcoming Obstacles: Understanding the Experience of Miscarriage, Premature Births, Infertility, and Postnatal Depression. Roma: Karnac Books. Quagliata, E. (2013). Understanding the Experience of Miscarriage, Premature Births, Infertility, and Postnatal Depression. Rome: Karnac Books Ltd. Retief, M., & Letšosa, R. (2018). Models of disability: A brief overview. HTS Teologiese Studies/Theological Studies, 74(1), 1-8. doi: https://doi.org/10.4102/hts.v74i1.4738 Tremain, S. (2012). On the Government of Disability: Foucault, Power and the Subject of Impairment. In L. D. (ed.), The Disability Studies Reader (2nd edition) (pp. 185-197). New York: Routledge. UNHCR. (2019). Identifying persons with specific needs (PWSN). Retrieved from https://emergency.unhcr.org: https://emergency.unhcr.org/entry/43322/identifying-persons-with-specific-needs-pwsn Union of the Physically Impaired Against Segregation (UPIAS). (1976). Fundamental Principles of Disability. London:: UPIAS. WHO. (2019, 8 27). Classifications. Retrieved from https://www.who.int: https://www.who.int/classifications/icf/icfbeginnersguide.pdf?ua=1 Williams, J., & Smith , V. (2015). Fetal Alcohol Spectrum Disorders. Pediatrics, 358-361. Wright TE, S. R. (2015). Methamphetamines and Pregnancy Outcomes. J Addict Med.(9(2)), 111–117.ith hearing loss: the preparatory studies in the ICF Core sets for hearing loss project (Doctoral thesis). Örebro : Örebro University. 36
  • 37. MedVET SUPPORT 2017-1-TR01-KA202-045932 https://medvet-project.eu https://www.facebook.com/Medvetproject This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License. All images included in this ppt have been retrieved from: https://www.flickr.com The European Commission support for the production of this publication does not constitute an endorsement of the contents which reflects the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein. 37