1. Dupit destritmarea Imperiului
Roman de Apus, popoare
migratoare germanice au
pittruns in Europa ~i zona
mediteraneanii. .Preocupitrile
civilizate ~i ~tiinta au cunoscut
un declin ~i au trecut multe se-
cole piinit ciind o nouit Europit
a inceput sit se contureze.
~ secolul4 d.Hr., Imperiul Roman, proasp;lt
I cre~tinat, l~i p;lstra granitele europene de-a
lungul Rinului ~i Dun;lrii. In spatele acestor
granite erau popoarele numite de romani
barbare. jn acea perioad;l, barbarii din
vecin;ltatea acestor frontiere erau triburile ger-
manice -.vandalii, francii ~i burgunzii pe Rin,
iar vizigotii ~i ostrogotii dincolo de Dun;lre.
Vreme 1ndelungat;l Roma a f;lcut comert ~i
a luptat cu astfel de popoare. jn 370, Ins;l,
hunii din Asia au invadat Europa, zdrobindu-i O In 455, Roma a fost invadata de barbari,
~i punandu-i pe fug;l pe barbarii stabili1;i aici. pentru a doua oara in mai pu,in de 50 de
jn'376, un Intreg popor, vizigo1;ii, s-au refugiat ani. De aceasta data a fost atacata de
1n Imperiul Roman. S-au stabilit acolo 1n cali- vandali, condu~i de Gaiseric, care a recurs la
tate de alia1;i ai romanilor, dar In curand au metode foarte violente: ucideri, jafuri ~i dis-
1nceput nelntelege,rile cu ace~tia, ajungandu-se trugeri.
la conflicte de mari proportii care au dus la
asedierea Romei 1n 410 ~i la 1nf1intarea unui O Teadaric. reprezentat pe aceasta
regat vizigot In Franta, iar mai tarziu In Spania. maneda de aur. a fast insarcinat de imparatul
bizantin sa preia Italia de la Odaacru.
inceputul sfar~itului Scapul imparatului a fast sa indeparteze
Numeroase arrnate romane s-au concentrat pe armatele astragate din pravinciile dunarene
Rin pentru a 1ntampina amenintarea vizigot;l, ale Bizan,ului.
iar 1n 406, vanda1ii ~i alte popoare au trecut flu-
"§
viul spre Galia. Un an mai tarziu, ultimele trupe O Ravenna, pe vremuri o baza navala ~
o
I
imperiale au p;lr;lsit Britania, unde anglli, saxo- romana. a fost capitala ostro9ota in Italia. -0;
nii ~i go1;ii din nordul Gerrnaniei 1ncepeati s;l Acest mozaic se afla in biserica Sf. Apollinaire -5
~
renunte la jafuri, ~i s;l se stabileasc;l pe aceste Nuovo. Mozaicurile 91orificau conducerea
meleaguri. Dup;l o serie de migratii ~i rnzboaie, ostro9ota ~i preamareau arianismul. care
francii ~i burgunzii au ocupat Galla, vizigo1;ii au sus,inea ca Isus are un 9rad de divinitate barbar Odoacru l-a detronat pe ultimul :imp~rat
ajuns la conducerea Spaniei, iar vandalli au inferior fa,a de Dumnezeu. Cre~tinii al Imperiului Rornande Apus, 1n 476. Acestaa
ocupat Africa de Nord. In Italia, conduc;ltorul considerau aceasta teorie o erezie. fost 1ntr-adevarsfar~itul Imperiului Roman de
Apus, 1ns~Odoacru ~i alti conduc~tori conti:-
nuau s~ recunoasc~suprernatia:imp~ratuluidin
Constantinopol. De fapt, barbarii doreau pros-
peritatea imperiului, nu distrugerea lui: ei i1
admirau realiz~rile ~i luxul ~i ~tiau c~ nu aveau
cu ce s~ le 1nlocuiasc~.
Conducerea exercitat~ de triburile germa-
nice ~i conflictele repetate 1ntre acestea au
acceleratdeclinul civilizatiei romane, inceput~
1nainte de sosirea lcir. Restrangerearelatiilor
comerciale a dus la dec~dereavietii urbane ~i
la declinul ~tiintei de carte, a cuno~tintelor ~i
a diferitelor ocupatii. Acestea sunt motivele
pentru care perioada dintre anii 500-1000
d.Hr. a fost denumi~ Epoca intunecat~.
popoarele germanice aveau totu~i propria
lor cultura, iar in unele privinte -foloseau
plugul greu pe solurile nordice -erau mai
priceputi decat romanii. ins~, in ceea ce
39

2. EPOCAiNTUNECATA
privea metodele de Incalzire centrala, arta, O Totila, ultimul
arhitectura ~i literatura, realizarile romanilor rege ostrogot al
nu au fost egalate In Europa timp de multe Italiei, este prezen-
secole. tat in acest manu-
O vreme, prnbu~irea imperiului nu a fost scris din secolul 13,
evidenta. Cand ostrogotii au amenintat Imperiul in audien~3 la Sf.
Roman de Rasmt, 1mparatul a reu~it sa-i alunge Benedict al Nursiei,
1n ltalia, unde liderullor, Teodoric, l-a detronat pe care l-a vizitat in
pe Odoacru ~i a condus, teoretic, 1n calitate de 542. Evenimentul a
reprezentant al1mparatului. Dupa moartea lui avut loc la
Teodoric, 1mparatul Iustinian (527-565) a facut m3n3stirea din
un efort suprem pentru a 1ntregi vechea Rorrul, Cassino, fondat3 de
reu~ind sa recupereze ltalia, Africa de Nord ~i Benedict in 529.
sudul Spaniei, pentru ca Marea Mediterana sa
fie din nou "un lac roman". Victoriile sale au imperiale -papa a fost acceptat in Vest drept
fost de scurta durata, deoarece 1ncepand cu conduc~tor al Bisericii $i a devenit o prezen~
568, noii invadatori germanici, lombarzii, au impun~toare in stat. Aceast~situatie a devenit
1nceput cucerirea ltaliei. Aceste rnzboaie au dis- $i mai marcant:l deoarece barbarii au renuntat
trus 1n ftnal viata civilizata din peninsula. treptat la arianism. intre timp, monasticismul
jntre timp, o noua putere se ridicase In oferea un refugiu fat~ de lumea agitat~, iar in
nord-vest. Regatul francilor s-a extins treptat camerele lor de scris c~lug~rii p~strau ele-
spre sud, sub Clovis (481-511) ~i urma~ii sai, mente de $tiint~ clasic~ $i cultur~.
pana cand a ajuns sa controleze Intreaga
Galie, care a devenit inima Franciei, sau A Na~terea Europei?
Frantei.. jn jurul anului 496, Clovis a trecut la In secolul 7, arabii au traversat Africa de Nord
cre~tinism; el a ales catolicismul In locul ari- $i au ajuns in Spania. Acesta a fost un eveni-
anismului, preferat de majoritatea popoarelor ment decisiv, lumea mediteranean~ fiind
germanice, iar legatura stransa care s-a f6hnat imp~rtit~ intre dou~ religii ostile, iar centrul
Intre regii franci ~i Biserica a fost deosebit de Vestului cre$tin s-a mutat spre nord: pe scurt,
importanta pentru ambele parti. in acea perioad~ ap~ruse ideea unei Eu(ope.
Forta dominant:l a Europei era regatul fran-
Puterea Bisericii cilor. De$i dinastia lui Clovis (Merovingienii)
prnbu~irea celorlalte institutii romane a con- i$i pierduse din putere, adev~rata putere era
ferit Bisericii o importanta deosebita 1n vestul exercitat~ de c~tre magistratii palatului regal.
barbarizat, care avea sa influen~eze Intreaga Unul dintre ei, Charles Martel, a oprit invazia
sa istorie ulterioarn. Stiinta de carte ~i dome- arabilor asupra Europei, in b~t~lia de la
niul administrativ au intrat In atributiile cleru- Tours, in Franta. Fiul s~u, pepin cel Scurt, i-a
lui. Episcopii au devenit conducatori ai comu- dat papei o man~ de ajutor impotriva longo-
nitatilor locale, iar In absenta unei autoritati barzilor, l-a detronat pe ultimul merovingian,
imperiale competente, episcopii de Roma - cu aprobarea papalit:ltii, iar in 751 s-a procla-
papii -au jucat un rol important In afacerile mat rege. pepin a fost fondatorul dinastiei
italiene. Cu un dublu prestigiu -In calitate de carolingiene. Fiul s~u, Charlemagne, avea s~
urma~ al Sf.-ului Petru, primul episcop al construiasc~ un imperiu care p~rea s~ pun~
Romei, ~i de conducator al vechii capitale cap~t Epocii intunecate.
~,
(,~
O Scena din Epoca
intunecata. Tehnicile
agricole ale noilor ~ .?
1 ,- (/
((
conducatori din ves-
tul Europei erau ,
probabil mai
avansate decat cele
ale romanilor .
Barbarii au inventat
1/ ;""""
,'"
,;.0
ii
un plug special pen-
tru solurile dure din if
nordul Europei.
00 Un tier de
O Charlemagne plug, o cazma de
(742-814), tiullui lemn cu dou3 t3i~uri
pepin cel Scurt. ~i seceri de tier, de
Imperiul sau a pus tipul celor care erau
capat Epocii tolosite in perioada
intunecate. Epocii intunecate.
40