1. . ..
, II
In ciiutarea drumului care
ducea spre Orient, marinarii
europeni s-au aventurat cu
'indarjire pe oceane ~i au
schimbat cursul istoriei. Pe
vapoarele lor mici ~i fragile
au cutreierat toate miirile
Piimantului, punand capiit
izoliirii dintre continente.
~ secolul al XV-lea in Europa erau deja
E
I multi marinari experimentati ~i multe ~
"
corabii. Cu toate acestea, navigatorii se ~
departasera doar in cazuri exceptionale de ~
"
"
0)
apele mai sigure ale Marii Mediterane ~i cele
din aproprierea r;armului Oceanului Atlantic.
Schimburile comerciale cu Orientul se
desfa~uramai ales pe uscat. Marfa trecea de
la un negustor la altul, unii dintre occidentali O Harta lui O Prin,ul
ajungind pina 1n "Indii"; astfel era denumita Henricus Martellus; portughez, Henrik
India ~i Asia Orientala de catre europeni. in a fast facuta d1,1pa marinarul ( 1 394-
con~tiinta europenilor Asia, Africa ~i oceanele naviga~iile lui Diaz, 1460) a infiin,at in
erau 1nvelite 1n mister. in imaginatia lor in 1489 Jares o sta,ie de
cercetare de navi-
O O Corabia ga,ie, punand
adancii de bazele ~tiin,ifice ale
comandament expedi,iilor marine.
"Santa Maria" a
lui Cristofor
Columb, care a
debarcat in 1492 ~
in Antile.
aceste regiuni erau populate de mon~tri,
fiinte din basme, de oameni fara capete ~i
figuri legendare. Ei credeau ca in Africa
dornne~te un imparat cre~tin, popa loan.
Prin anii 1400, negustorii arabi, care navi-
gau pe drumul maritim ce lega India de
Africa de Est, deci pe oceane "adevarate", se
pare ca ~tiau mai multe despre lumea reala
decat navigatorii europeni, dar nu peste mult
timp a inceput secolul expeditiilor extrem de
indraznete.
Henrik marinarul
Portugalia Intinsa de-a lungul coastei Ocea-
nului Atlantic, era evident un punct de
~
-;;
.x
pomire extraordinar de bun pentru navigatia
oceanica, dar portughezii nu ar fi realizat
covert3
prea multe fara talentatul print Henrik{1394-
1460). De obicei, este pomenit ca Henrik
marinarul, cu toate ca nu a participat nicio-
data la vreo expeditie organizata de el. In
1415 a fost prezent la cucerirea teritoriului
marocan Ceuta, dandu-~i seama ca prin
cala
extinderea In Africa pot obtine un rol de
vela cu pripon
CORABIA conducere In comertul cu aur, sclayi, filde~
SANTA de elefant ~i vin. A sperat probabil, ca va
MARIA putea Incheia o alianta cu popa loan. A
""

2. EXPEDITII
,.
'"
IX
O Principalele O Magellan
pomit mai multe expeditii spre sud, pe trasee maritime ale (Fernando de mirodeniilor, fa:rn de care carnea europeana:
coastele de vest ale Africii, iar In Sagres a Mega!haes) ~i o era practic de nemancat (in lipsa pbsibilita:tii
neinfrica,ilor explo-
Infiintat un centru de cercetare, pentru a ratori portughezi, harta de epoca care de ra:cire, sa:rarea,respectiv condimentarea,
aduna datele despre navigatie ~i pentru a reprezinta trecatoa- era singura metoda: de conservare). Eveni-
spanioli, englezi ~i
perfectiona construirea cornbiilor. olandezi. rea af!ata la co!'u! mentele de mai tarziu au demonstrat ca:pana:
in ~aptezecide ani, navele portugheze au sudic a! Americii de ~i drumurile lungi ~i soldate cu pierderea
ajuns din ce fu ce rhai departe de-a lungul Sud, care astazi ii unor cora:bii puteau aduce ni~te profituri
.ta:rmurilor
Africane. La Inceput au atins Capul poarta nume!e. uria~e, daca:ma:carun transport de mirodenii
Num, apoi Capul Bojador, iar mai tatziu ajungea la destinatie.
Capul Blanco ~i Verde. Avansand pas cu pas Cu toate ca: nimeni nu putea afirma cu
d~-a lungul coastei au descoperit ~i au certitudine ca:Africa are o coasta:sudica:navi-
colonizat insulele Madeira, Canari, ~i insulele gabila:, portughezii nu au dat inapoi. Pe har-
din Capul Verde; acestea au devenit mai tile din vremea respectiva:,Africa se extindea
tarziu centre de aprovizionare ~i refugiu adanc spre sud, pana: in "fundul" lumii.
pentru marinari. Armele, In special armele de Aceasta:presupunere nu i-a putut lini~ti pe
foc le-au fost de mare folos In timpul navigatorii portughezi. Pe vremea domniei
cuceririi unor regiuni, iar atunci, cand ~i-au lui loan alll-lea (1841-1495),un alt sustina:tor
dat seama c~ sursele de aur din Africa nu entuziast al expeditilor, Bartolomeu Diaz, in
sunt atat de bogate pe cat se credea, au anul 1487 a navigat mai spre sud decat
urmat exemplul arabilor ~i s-au apucat de predecesorii europeni, o furtuna: puternica:
una din cele mai resping~toare ramuri ducandu-l pana: la punctul cel mai sudic al
comerciale: au devenit negustori de sclavi. Africii. Diaz a intentionat sa: mearga: mai
departe, insa:echipajull-a silit sa:se intoarca:.
Drum in jurul Africii cand la intoarcere a ajuns din nou la
in cursul secolului al XV-lea -portughezii au extremitatea sudica:a Africii, a numit-o Capul
fost din ce In ce mai preocupati de ideea de Furtunilor. Mai tarziu, regele loan a schifibat
a ajunge In Indii, navigand de-a lungul numele in Capul Bunei Sperante.
Africii. Drumul pe uscat c~tre Orient era
obositor ~i plin de pericole, deoarece turcii Debarcarea in Indii
otomani li atacau foarte des pe negustori. Totul era prega:titpentru a ajunge in lndii, cu
Din acest motiv pretul aurului adus din Indii un ultifi efort. Multumita: unui curier portu-
era foarte ridicat. La fel era ~i pretul ghez care a ajuns pana:la coastele de vest ale
, lndiei, o cale maritima: intre Africa ~i Asia-
exista: prin Marea Mediterana:,s-a dovedit ca:
: Astfel s-a adeverit presupunerea ca:s-arputea
ajunge ~i din Portugalia in Asia. in anu11497,
sub conducerea lui Vasco de Gamma, pornit
a
o noua: expeditie. Da Gama a pla:nuit sa:iasa:
cu cora:biile in largul Oceanului Atlantic ~i sa:
le lase pe seama vanturilor de vest; totul a
ie~it precufi se a~tepta. Vanturile l-au dus
direct la Capul Bunei Sperante; a reu~it sa:
evite curentii din apropierea ta:rmului. L-au
a~teptat insa: destule pericole pe drumul ce
~ ducea in sus, de-a lungul coastei de est al
~ Africii, inai~te de a debarca in Calicut, strnba:-
100

3. tand Oceanul Indian. intoarcerea lui Da lncercat sa:-l convinga: pe Columb sa: se
Gamma, septernbrie 1499, a fast sa:rba:torita:
In lntoarca:.Columb le-a promis pana:la urma:ca:
ca un evenirnent epoca.l, ca un pas care a in cazulln care nu vor ajunge in apropierea
1415 fa:cut ca Portugalia sa: fie principalul ta:rmului in cateva zile, se vor lntoarce. Dupa:
Prin cucerirea teritoriului Ceuta, aflat doua: zile, in 12 octombrie, la ora doua: in
intermediar tntre Est ~i Vest.
inainte sub stapanirea marocanilor, zori, santinela a observat o mica: insula: la
Portughezii l~i pa:strau toate secretele,
incepe expansiunea portugheza lumina lunii. Ziua, Columb a trimis in San
1418 vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili
Henrik, marinarul isi muta sediul la In a Infrange rnonopolul portughezilor Salvador, o insula: din Bahamas, un mic
Sagr~s asupra cornertului africano-asiatic. Probabil deta~amentde recunoa~tere. Primii europeni
1434 acesta a fost rnotivul pentrU care dornnitorii ajun~i in Lumea Noua:au fost impresionati de
Portughezii inconjoara extremitatea spanioli regele Ferdinand ~i regina Izabela au bijuteriile purta~ede ba:~tina~iiprieteno~i, dar
sudica a lumii cunoscute, Capul Bojador putut fi convin~i sa: sprijine un ba:rbat care nici in Cuba, nici in Hispania nu au dat de
1441 mult visatele boga:tii.
afirma ca: se paate g~si un drum rnai scurt
Portughezii ajung la Capul-Blanco Columb nu mai ~tia exact in ce loc al
1445 spre Indii. Acest ba:rbat a fost Cristofor
Portughezii ajung la Capul Verde Indillor se afla:, dar nici o data:nu s-a indoit
1473 de faptul ca:au ajuns in Indii. in urma acestei
Lopo Gon~alves trece peste Ecuator erori, insulele Caraibe sunt cunoscute paI)a:
1487-88 in zilele noastre sub denumirea de insulele
Expedi,ia lui Bartolomeu Diaz Indiei de yest, iar ba:~tina~iiamericani sunt
inconjoara capul Bunei Speran~e numitl indieni. Columb nua avut noroc nici
1492 in privinta denumirii continentului ga:sit de
Primul drum al lui Columb; desco-
perirea insulelor Bahamas, Cubei ~i el. Cativa ani mai tarziu, un navigator pe
Hispaniei
nume Amerigo Vespucci a adus argumente
1494 convinga:toarein sprijinul faptului ca:aceasta:
Conven,ia din Tordesillas imparte noile zona: din oceanul Atlantic este de fapt un
teritorii intre Spania ~i Portugalia lntreg continent ~i ca: cel mai corect ar fi sa:
1497-98 se numeasca: Lumea Noua:. Rationamentul
Vasco da Gama ajunge in India
inconjurand Capul Bunei Speran,e
O Un marinar din
1497-98
Fiind insarcinat de catre regele englez 1 572 care cerce-
Henrik al Vll-lea, John Cabot teaza inal,imea
organizeaza doua expedi,ii, des- pozi,iei unei stele
coperind Terra Nova ~i Noua Sco,ie cu ajutorul unui
1500 astrolabiu. Cu
Pedro Alvarez Cabral descopera Brazilia ajutorul acestui
~i o pune sub jurisdic,ia Portugaliei aparat marinarii din
1509-13
Victorie portugheza asupra arabilor. epoca Rena~terii
infin,area unor sta~ii portugheze in stabileau pozi,ia
India ~i insulele Indiei de Est corabiei lor ~i dru-
1513 mul spre destina,ie.
Balboa zare~te Oceanul Pacific Indicatoarele
1521 curbate arata cate
Cortez cucere~te Mexicul
o stea pe astrola-
1519-22
Magellan inconjoara lumea biu, cu inscrip,ie
1532 latina. Aparatul
Pizzaro cucere~te Peru pentru spanioli putea fi reglat in
1S35
Cartier descopera raul canadian
I~ a~a fel incat sa
indice pozi,ia unei
Sfantul-Lauren,iu I planete sau stele in
1549 I
oricare perioada a
Portughezii ajung in Japonia
1553 zilei.
Sir Hungh Willoughby dispare in
expedi,ia care cerceta Trecatoarea de
Nord-Vest
1565 Columb, un c~pitan de vas italian, care in acestuia l-a impresionat In a~a m:lsurn pe
Spaniolii incep colonizarea insulelor
urma studiilor sale s-a convins c~ Indiile sunt Marin WaldseemUller, un tipograf german,
Filipine Incat la editarea unei noi h:lrti a lumii, In
1569 la doar 3500 de mile peste Oceanul Atlantic.
Mercator editeaza o noua harta a Calculele sale erau acceptabile pentru cinstea lui Amerigo Vespucci, a denumit noul
lumii oameni inv~tati din acele vremuri care ~tiau continent America.
1594 deja c~ P~mantul este sferic, dar habar nu Columb a mai f:lcut trei drumuri peste
Wilhem Barents, explorator olandez, aveau de existenta Americii. Evident, Columb ocean, crezand de fiecare dat:l c:l a debarcat
descopera Novaia Zemlia a gre~it, dar aceasta a fost una din cele mai In Indii, dar nu a g:lsit nici aurul, nici
1608 mirodeniile promise lui Ferdinand ~i
Champlain pune bazele norocoase gre~eli ale istoriei.
Dup~ ani de a~teptare, Columb a primit Izabellei. jntre. timp portughezii au ajuns In
unei colonii in Quebec
1607-11 pan~ la urm~ 3 nave spaniole: Santa Maria, Indii, g:lsind mult ravnitele comori, dup:l care
Navigatorul englez Henry Hudson Nina ~i Pinta. in 3 august, 1492 a pomit din descoperirea Lumii Noi nu a mai p:lrut atat
cerceteaza trecatori de nord-est ~i portul Palos al Oceanului Atlantic. Cu noroc, de promit:ltoare. Spaniolii, ~i In curand
nord-vest sau datorit~ experientei a apreciat bine unde portughezii, au continuat expeditiile, au
1607 bat elizeele, navigand u~or in fruntea lor. cucerit ~i au pus st:lpanire pe noile Indii. jn
in Jamestown, Virginia, apar primii 40 de ani Cortez a Int:lrit st:lpanirea spaniol:l
Echipajul, la 30 de zile dup~ p~r~sirea
coloni~ti englezi In Mexic, iar Pizarro In Peru, adunand cu
insulelor Canare, a devenit nelini~tit, ~i a
101

4. A
sirguint~ b~nurile c~rora bietul Columb nu le drumului spre Orient. In 1454 conventia din Brazilia, care era in curs de a fi descoperiti!.
d;1.duse urm~.
de Tordesillas a f~cut ca toate teritoriile Dar nici Anglia, nici Franta nu au fost dispuse
Dup~ gre~eala lui Columb, navigatorii au descoperite sa ajunga sub st~panirea si! accepte aUtocratia spaniolo-portughezi!
c~utat in continuare cel~lalt drum spre Indii spaniolilor ,'ii a portughezilor; linia trasata asupra teritoriilor noi. in 1497 un marinar
c~tre vest, incerc~rile continuind ~i dup~ peste Oceanul Atlantic a dat pe mana italian angajat de ci!tre englezi, Giovanni
1523, cind Vasco Nunez de Balboa a spaniolilor aproape Intregul continent Cabato (sau in englezi! John Cabot) a fost
strab~tut stramtoarea Panama, ~i a z~rit o American, iar portughezii au primit Africa ,'ii insi!rcinat cu rnisiunea de a ajunge prin
intindere imens~ de ap~, un alt ocean, care ii
desp~rtea pe spanioli de Indii. Cu ~ase ani
mai tirziu, un aventurier portughez,
Magellan (Fernando de Megalhaes), in
fruntea unei expeditii spaniole, a incercat s~
g~seasc~ extremitatea sudic~ a noului
continent ~i s~ treac~ apoi spre est. Trecind
prin stramtorea denumita: ulterior cu numele
s~u, Magellan a ajuns in Oceanul Pacific. ~i-
a pierdut viata in urma unor altercatii in
insulele Filipine, dar una dintre corabiile sale
a reu~it s~ scape ~i s~ ajung~ prin capul
Bunei Sperante inapoi in Spania. Practic,
aceastaa fost prima corabie care a inconjurat
P~mintul. De~i aceasta:performanta a fost
repetata:de mai multe ori intre anii 1577 ~i
1580 de c~tre Francis Drake, cu scopul de a
face piraterie, navigatorii care l-au urmat pe
Magellan ~i-au dat seama la timp c~
navigarea in jurul Capului Horn este
pericu!oas~ ~i din punctu! de vedere a!
comertului, dificil de rea!izat.
Ora~e de aur
Spaniolii au fost prea ocupati de cautarea
celor ~apte Ora~e de Aur, iar Intre timp ~i alte
natii europene au pornit In cautarea
O Aceasta harta teritariile deja descaperite de catre spaniali
facuta de Battista mai spre nard, in Cathay, adica in China.
Agnese. in 1 545 Cabat 1nsa,in lac de China, a dat de Canada.
pentru regele spa- La fel a patit ~i francezul Jaques Cartier, cu
niol Carol al V-Iea, expeditia candusa de el in 1535, respectiv
reprezinta drumul Martin Frabisher ~i Henry Hudsan.
lui Magellan in jurul pana la urma, daar partughezii au gasit
Pamantului. Preci- ceea ce au cautat. Navigatarii eurapeni 1nsa,
zia acesteia merita -,
sa fie comparata cu
ha~ile facute
inainte, de catre
Martellus.
O Cvadrant din se-
colul al XVI-Iea; erau
folosi'i pe vasele CO-
merciale la masura-
rea unghiului de
ascensiune al soare-
Iui. Avand in vedere
ca unghiul de ascen-
siune al soarelui
difera de la o latitu-
dine geografica la "
alta. se poate stabili :§,
din aceasta masura-
toare pozi,ia geo- pe lang~ c~ au descoperit Lumea Nou~, care
grafica a vaporului. s-a dovedit a fi cea mai bogat~ surs~ de
bog~tie a tuturor timpurilor, in ~apte secole
O Manual de navi- au ajuns pe toate oceanele ~i continentele -
ga,ie din secolul al cu exceptia Australiei, insulelor M~rii Sudice,
XVI-Iea cu tabele de ~i a Antarticii. Navele lor au infiintat pentru
astronomie care prima oar~ in istorie o retea de talie mondial~
facilitau stabilirea a comunicatiilor ~i comertului -cu
latitudinii geografice. consecinte care d~inuie ~i in prezent.
102 Istorie universal:l 34- EUROPENIIiN LUMEA NovA Istorie universal:l 41- SPANIA