Napoleon Bonaparte, un general deosebit de ambițios și talentat, a devenit lider al Franței în timpul Revoluției Franceze, transformând țara într-o putere dominantă în Europa. Deși a avut numeroase realizări, inclusiv reforme în administrație și educație, cariera sa a fost marcată de ambiții excesive și conflicte, culminând cu abdicarea sa după înfrângerea de la Waterloo. Leadership-ul său a dus la o centralizare a puterii și la o reorganizare a Europei, dar a sfârșit prin a fi considerat mai mult un dictator decât un erou al revoluției.

1. Folosindu-se de energia O Portretul lui
Napoleon Bonaparte
Frantei revolutionare, aven- realizat de pictorul
neoclasic Jacques
turierul militar N apoleon Louis David.
Bonaparte paruse invincibi1, Napoleon a fost un
general genial, care
piina ciind excesiva sa ambitie a pus mana pe put-
i-a adus caderea. Suprematia ere in perioada
fran'ei rev-
sa scurta, dar impresionanta, olu,ionare. s-a
incoronat imparat ~i
a avut efecte de durata asupra pentruun timp a
istoriei franceze ~i europene. transformat fran'a
in puterea dominata
a Europei. Unul din-
N apoleon Bonaparte s-a nascut in 1769 tre cei mai spectacu-
in localitatea Ajaccio, din insula lo~i dictatori, el a
Corsica. £ducat la ~colile militare fran- remodelat institu'iile
ceze, tanarul Napoleon devine in 1785 locote- fran'ei. Stilul de
nent de artilerie. Planurile sale de viitor sunt administra,ie cen-
ins~ afectate de revolutia francez~ din 1789, tralizata pe care l-a
care a dus la rnzboi cu restul £uropei, c~de- impus a supravie'uit
rea monarhiei ~i emigrarea multor ofiteri aris- pana in secolul XX.
tocrati.
in aceast~ situatie armatele revolutionare
aveau nevoie urgent~ de militari abili, promo-
varea fiind mult mai rapid~ decat in vremurile
mai putin turbulente. in decembrie 1793, fap-
~ tele de vitejie ale lui Napoleon in asediul de
la Toulon -detinut un timp de britanici -l-au
f~cut, la doar 24 de ani, general de brigad~.
Conducerea trupelor
Marea ~ans~ a lui Napoleon s-a ivit doi ani
mai tarziu, cand o mi~care regalist~ din Paris
ameninta guvemul republican. incredintat cu
conducerea trupelor ora~ului, Napoleon ~i-a
pozitionat in a~a fel artileria incat o rafala de
mitralii i-au imprn~tiat pe rebeli. Recompensa
a fost comanda armatei franceze care lupta ~
contra austriecilor in ltalia. ~
Pritria campanie a lui Napoleon in ltalii :E
(1796-97) ~i-a uimit contemporanii. Folosind
admirabil armata revolutionarn, care se depla- Imperiului Indian al Marii Britanii, du~manul biscit (referendum), care introducea un nou
sa u~or ~i traia din bunurile oferite de p~man- cel mai nelnduplecat al Frantei. La scurt timp sistem politic, Consulatul, In care guvemul era
t1:1rile
intalnite in drum, tan~rul general inain- dupa debarcarea lui Napoleon, In iulie 1798, condus de trei consuli. in realitate 1ns~ conta
ta rapid, dejuca planurile adversarilor ~i lovea flota sa a fost distrusa 1n golful Aboukir doar primul consul, Napoleon Bonaparte, mai
cu forta in punctele vitale. in ciuda superiori- (batalia de pe Nil) de fortele britanice coman- ales dup~ victoria de la Marengo In 1800, prin
t~tii numerice, austriecii au fost b~tuti repetat, date de Horatio Nelson. De~i francezii au care 1mbun~t~tise semnificativ pozitia Frantei
pan~ cand au fost neyoiti sa accepte pacea. obtinut victorii asupra egiptenilor ~i turcilor, In Italia. Ulterior succesele Frantei au silit
in campania din ltalia Napoleon ~i-a pus rezistenta ora~ului Acre ~i o epidemie de Austria s~ accepte anexarea malului drept al
prima oarn in practica geniul militar, talentele ciuma a lmpiedicat orice avansare ulterioara. Rinului de c~tre Franta ~i crearea de c~tre
sale politice ~i flerul sau pentru propaganda - Cand Napoleon a af1at ca o criza politica era aceasta a unor republici satelit In Olanda,
dar ~i cinismul $i asprimeasa. Zonele eliberate pe cale de izbucnire 1n Franta, ~i-a lasat arma- Elvetia ~i Italia.
din Italia au devenit republici, dar in realitate ta In Egipt ~i a traversat riscant Mediterana.
erau tratate ca sateliti ai Frantei; faimoase De~i expeditia din India nu obtinuse nici un Fran,a napoleonica
lucrnri de acta italiene~ti erau jefuite ~i trirnise rezultat sernnificativ, fairna aventurilor estice Devenind practic dictator al Frantei,
la Paris; f~rn nici o ezitare Napoleon a cucerit ale lui Napoleon i-au sporit reputatia. Napoleon a remodelat fortat institutiile t~rii,
~ vechiul stat venetian ~i l-a cedat austriecilor ca iar modific~rile lui s-au simtit pan~ in secolul
r parte a tratatului de pace final. , Napoleon pune mana pe putere xx. Printre creatiile sale erau centralizarea
Napoleon s-a intors in Franta ca erou La lntoarcerea sa In Franta, Napoleon a aflat administratiei, eficientizarea serviciului civil,
national. ins~ Directoratul (guvemul acelor c~ Directoratul l~i pierduse popularitatea ~i crearea unei b~nci nationale, reformarea sis-
timpuri) vedea in el o posibila amenintare ~i avea dificult~ti serioase. Ner~bd~tor s~ profite temului de taxe, un nou cod de legi ~i un nou
abia a~teptasa scapede el. Din acestemotive, de situatie, el a pus mana pe putere in 18 sistem educational. oricat de impresionante
! Napoleon a obtinut cu u~urinta permisiunea Brumaire (9 noiembrie) 1799. A fost conce- ar fi aceste realiz~ri, ele favorizau mai degra-
r de a conduce o expeditie in £gipt, impotriva puta o nou~ constitutie, aprobat~ de un ple- b~ accentuarea autorit~tii decat a libert~tii ~i
173

2. 174

3. O La incoronarea
lui Napoleon, acesta
a luat coroana impe-
riala de la Papa Pius
al Vll-lea. Apoi a
incoronat-o pe
Josephine ca
imparateasa a
Fran~ei.
O Napoleon ~i
Tarul Alexandru s-au
Intalnit langa Tilsit In
25 iunie 1807 pen-
tru a diviza Europa
corespunzator sfere-
lor lor de influen1a.
reprezentau o indepartare de la principiile re- tatile au izbucnit din nou in anul urmator. in
volutionare; de exemplu, femeile depindeau consecinta, Napoleon a lnceput sa faca pla-
din nou de bunavointa sotilor ~i tatilor lor. nuri pentru o invazie dincolo de Canal. intre
O alta revenire la valorile traditionale a timp el s,a autoproclamat lmparatul Frantei in flotelor franceze $i spaniole, in b~~lia de la
fost Concordatul (lntelegerea) din 1801,dintre 1804 ~i a lntemeiat o noua aristocratie eredi- Trafalgar; aceast~ victorie a oferit Marii
Franta ~i Biserica Catolica, care a pus capat tara, aleasa din cindul mare~alilor ~i rnini~tri- Britanii suprematia asupra m~rilor.
unui lung conflict. Franta a fost declarata O lor sai. Un nou plebiscit, extraordinar de Victoria lui Napoleon de la Austerlitz i-a
tara catolica, dar bine1nteles ca Napoleon a favorabil, oferea iluzia unei libertati nationale, adus suprematia in Italia $i i-a dat posibilitatea
tinut sa se asigure ca Biserica se afla sub care se mai regasealntr-o anumita masura in s~ refac~ harta Germaniei, recompensandu-$i
supraveghereastricta a statului. Franta -spre deosebire de. restul Europei, aliatii $i grupandu-i intr-o confederatie a
Acestea ~i alte masuri i-au determinat pe unde Napoleon lnscauna diferiti. membri ai Rinului, care avea Franta drept protector.
multi dintre oponentii lui Napoleon din familiei sale pe tronurile familiilor izgonite Vechiul titlu de Sfant jmp~rat al Imperiului
Franta sa 11considere tradator al revolutiei; sau ale statelor nou create. Roman, p~strat timp de mai multe secole de
de~i el se considera mo~tenitorul autentic al habsburgi, i$i pierduse acum semnificatia, ast-
revolutiei. Inrealitate, se pare ca elconsolida- , Zdrobirea coalitiei. fel incat Francisc, noul s~u benficiar a renun-
seanumite ca~tigudiil~tevolutiet (dreptul de In 1805, Napoleon a trebuit sa-~i abandoneze tat la el $i s-a numit doar jmp~rat al Austriei.
proprietate, egalitate Infata legii, oportunitati planurile de a invada Marea Britanie, fiind
egale), dar abolise O componenta principala a nevoit sa faca fata unei coalitii continentale Blocada continentala
acesteirevolutii: libertatea. Tipul de stabilitate formate de Austria, Rusia ~i Suedia. in urma Steaua lui Napoleon se afla intr-o continu~
oferita de Napoleon era, 1n mod discutabil, unei campanii militare remarcabile, Napoleon ascensiune. cand Prusia, oarecum intarziat, a
ceea ce francezii l~i doreau 1n 1800, dupa ani a dejucat planurile generalului austriac Mack declarat razboi, soldatii ei candva atat de elo-
de schimbari ~i nesiguranta.Dar, la fel ca alte la Ulm, for:tandu-l sa se predea fara rezistenta. giati au fost infcinti injositor in b~t~liile de la
popoare au descoperit ca dictatorii militari Apoi a obtinut o victorie rasunatoare la Jena $i Auerstadt (1806). Conditiile de pace
erau rareori satisfacuti de stabilitate. Austerlitz lmpotriva armatei unite a Rusiei ~i erau dure. Ele includeau rena$terea statului
In 1802 popularitatea lui Napoleon atinge Austriei. Ru~ii s-au retras in graba in timp ce polonez, Marele Ducat al Var$oviei, din teri-
noi culmi prin semnareaunui acord de pace austriecii au preferat sa faca pace. Singurul. toriile care fusesera cedate Prusiei in anii
cu Marea Britanie la Amiens. Dar nici una din- eveniment care a umbrit triumful lui 1790. Din capitala Prusiei, Berlin, Napoleon a
tre parti nu avea 1ncredere1n cealalta ~i ostili- Napoleon a fost victoria lui Nelson asupra emis o serie de decrete ale viitoarei "Blocade
175

4. NAPOLEON
Continentale", care unnareau sa loveasca acest aspect era umbrit tot mai mult de dom- O Batalia de la Waterloo, din 18 iunie 1815.
Marea Britanie prin singurul mijloc posibil - inatia francez~ ~i pierderile economice provo- Dupa revenirea din Elba, Napoleon a preluat
interzicerea importului de bunuri de prove- cate de Blocada Continental~. Blocada s-a controlul Frantei, dar trupele aliate de I 30.000
nienta britanica In Imperiul Francez, in sp- dovedit o arm~ eficient~ care a distrus indus- de membri au infrant armata de 72.000 de
eranta ca distrugerea comeI1ului britanic va tria britanic~, dar In acela~i timp a produs o luptatori a lui Napoleon intr-o singura zi.
Ingenunchia Marea Britanie. ~erie de neajunsuri ~i supu~ilor lui Napoleon.
Mai ramanea totu~i un inamic de care Contrabanda s-a r~spandit, impunand luarea Dupa batalia de la Leipzig din octoffibrie
Franta trebuia sa se ocupe: Rusia. O con- unor m~suri severe din parte politiei. jn aces- 1813, Germania a fost pierduta definitiv.
fruntare singeroasa ~i neconcludenta ce a te conditii imperiul lui Napoleon Incepea s~ Olanda se razvratea, britanicii sprijineau eli-
avut loc la Eylau a demonstrat ca Napoleon fie v~zut -chiar ~i de c~tre cei mai loiali berarea Spaniei, iar la inceputullui 1814, tru-
nu era invincibil; dar ru~ii au fost stra~nic francezi -mai mult opresiv decat glorios. pele coalitiei au invadat Franta. in aprilie
batuti la Friedland in 1807.Jar cind Napoleon Parisul a fost ocupat, iar Napoleon silit sa
~i imparatul Alexandru s-au Intilnit la Tilsit, Punct de rascruce abdice. A ramas in continuare iffiparat, dar
conducatorul rus nu numai ca a acceptat Aceste nemultumiri nu puteau fi transformate doar in mica insula ffiediteraneana Elba.
pacea data ~i propus o alianta. Intr-o rezisten1;:l eficient~ atata timp cat arma-
La sfi~itul anului 1807trupele franceze au ta francez~ detinea suprernatia. Punctul de intilnirea de la Waterloo
ocupat ~i Portugalia, care s-a opus Blocadei cotitura s-a ivit atunci cand au ap~rut disensi- Acesta ar fi trebuit sa fie sfar$itul carierei lui
Continentale. Anul urmator Napoleon i-a uni Intre Napoleon ~i Tarul Alexandru. Napoleon, dar intaffiplarea are un epilog
pacalit ~i a obligat regele Spaniei ~i mo~teni- Hot~rat s~ obtin~ supunerea Tarului, reffiarcabil. Dupa abdicarea lui Napoleon,
totul sau sa renunte la drepturile lor, numin- Napoleon a invadat Rusia cu o imens~ armat~ noul rege Bourbon al Frantei a devenit
du.:l3:polrege pe fratele sau mai mare, Joseph multinational~, In 1812. Dup~ o confruntare nepopular, iar relatiile dintre fo$tii ffieffibri ai
Bon~~aite. Dar multi spanioli au refuzat sa lung~ ~i sangeroas~ la Borodino, ru~ii au victorioasej coalitii s-au deteriorat.
atC~te o dinastie straina ~i In cele din unna adoptat o tactic~ victorioas~. S-au retras In loc Mizand pe ace$ti doi factori, Napoleon a
rezisrentas-a raspindit ~i a degenerat Intr-un s~ se implice In b~t~lie, atr~gandu-~i du~manii parasit Elba ~i, la 1 ffiartie 1815, a ajuns in
salbatic razboi de guerila, sustinut apoi de In centrul friguros al1;:lrii. Chiar ~i atunci cand Frantainsotit de o mana de oaffieni. A ajuns la
expeditia britanica condusa de Sir Arthur Napoleon a p~truns In Moscova, Tarul a re- Paris intr-un mar~ triumfal, preluand puterea
Wellesly (mai tarziu Duce de Wellington). in fuzat s~ se predea sau s~ lupte. Izolarea peri- fara un singur foc de arma. Dar Europa i-a stat
timp, resursele ~i ~morala francezilor au fost culoas~ a francezilor s-a intensificat atunci ferm impotriva ~i a doua sa doffinie -"cele o
drastic slabite de "ulcerul spaniol". cand o mare parte a Moscovei a ars, iar suta de zile" -s-a sfar~it pe caffipul de la
Napoleon nu a avut alt~ alternativ~ decat s~ Waterloo, cand francezii nu au reu~jt sa infcin-
Semne de nemulumire se retrag~. H~rtuit de frig, foamete ~i cazaci, ga armata anglo-olandeza,condusa de Ducele
Aparent Napoleon se afla pe culmile gloriei ~i Marea armat~ s-a dezintegrat ~i campania s-a de Wellington ~i in final au fost pu~i pe fuga
ale puterii. Austria fusese Invinsa Inca o data transformat Intr-o catastrof~. de armata prusaca condusa de BIOCher.
(In batalia de la Wagram in 1809) ~i parea ca Napoleon a abdicat pentru a doua oaril,
In sfir~it va accepta inevitabila alianta cu Caderea Imperiului dar de data aceastaa fost exilat pe indepartata
Franta. Pentru a pecetlui alianta, Napoleon, Dup~ aceast~ campanie, Imperiul Francez a insula Sfanta.Elena, unde a raffiaS pana la
divol1at de sotia saJosephine, s-a casatorit cu dec~zut cu o rapiditate uimitoare. Marea ffioartea sa, in 1821.
o printesa austriaca, care i-a daruit mo~teni- Britanie a finantat o nou~ coalitie Impotriva in ciuda urii invingatorilor, Napoleon ~i-a
torul de care avea atata nevoie. Totu~i, In Frantei care includea Prusia, Rusia, Austria ~i lasat affiprenta asupra istoriei Europei.
Europa Incepeau sa apara semne de nemultu- Suedia. Cu toate c~ Napoleon era un cornan- Legenda sa a raffiaS vie, dand posibilitatea
mire. Napoleon adusese o serie de beneficii dant extraordinar, sortii erau de data aceasta unui viitor Bonaparte sa inteffieieze un nou
prin abolirea vechilor privilegii feudale; dar Impotriva sa. iffiperiu, chiar daca ffiai putin iffipresionant.
176