Articolul din cadrul "Manualului de bune practici" a fost scris de coordonatorul proiectului Leonardo da Vinci "Worksen", de la Scoala gimnaziala speciala 7 Bucuresti, profesor Carmen Marilena Serbanescu

1. Bune practici in activitatea cu elevii cu nevoi speciale
Profesor Carmen Marilena Şerbănescu
Şcoala Gimnazială Specială nr.7, Bucureşti, România
Parteneriatul de învăţare Leonardo da Vinci cu titlul „Compararea tehnicilor utilizate în
educaţia vocaţională a copiilor cu nevoi speciale şi sprijinirea integrării lor sociale şi
profesionale” şi acronim „Worksen” (2011/2013) a facilitat un schimb de bune practici între
profesorii din Turcia, România şi Polonia. Prin vizitele derulate în şcolile participante la
proiect profesorii şi-au îmbogăţit experienţa profesională prin compararea sistemelor de
învăţământ special din ţările partenere, a curriculei de educaţie specială, a metodelor şi
tehnicilor de predare utilizate în activitatea cu elevii deficienţi mintal, în special.
Bune practici la clasă
Mobilitate Turcia: 14 ÷20.11.2011
S-au desfăşurat vizite de lucru în şcoli speciale acestea prilejuind schimbul de experienţă între
profesori şi între elevi. Elevii au lucrat împreună şi au avut prilejul să cunoască modul în care
învaţă şi se pregătesc pentru viaţă colegi de-ai lor, din alte ţări. În timpul acestei vizite, elevii
din România au lucrat împreună cu colegii lor din Turcia, au tricotat, au făcut obiecte de
artizanat, au ascultat elevii turci cântând la instrumente muzicale muzică tradiţională
turcească, au pictat. Profesorii au participat la activităţile educative de la clasă observând
metodele de predare ale profesorilor din sistemul de învăţământ special din Turcia. Au avut
loc discuţii cu privire la activităţile educaţionale şi practice facilitate de curriculum pentru
integrarea copiilor cu dizabilităţi mintale (terapie ocupationala, pictură şi desen, activităţi de
gătit, artizanat, muzică, tricotat etc).

2. Mobilitatea din România de la Şcoala Gimnazială Specială Nr. 7 –26.03 ÷1.04. 2012
În timpul vizitei din şcoală, la clase, elevii au desfăşurat activităţi de scriere şi citire, de desen
şi pictură, de matematică, de sport. Elevii din Polonia şi Turcia au desfăşurat activităţi
sportive împreună cu elevii din România, au desenat şi au pus întrebări despre programul
şcolar.
Punctele forte ale activităţilor de la clase, din instituţiile vizitate, care constituie un
exemplu de bune practici sunt:
• Implicarea şi dăruirea profesională
• Relaţie empatică între profesor şi elev
• Abordarea comparativă a evaluării de diagnosticare (limitele IQ în diferite grade de
invaliditate / deficienţe asociate, limitele de îndemânare).
• Tratarea educaţională diferenţiată a elevilor conform tipului şi gradului de handicap
• Resursele materiale şi a mediului de învăţare adaptate la nevoile elevilor (de exemplu, lucrul
individual – 1/1, în cazul copiilor cu dizabilităţi severe)
• Dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor pentru autonomie personală şi pentru situaţiile din
viaţa reală şi, de asemenea, pentru integrare socio-profesională
• Axarea pe aspecte specifice de orientare în carieră şi integrare socială.
S-au organizat activităţi educaţionale în funcţie de abilităţile copiilor cu nevoi speciale şi în
conformitate cu programa şcolară. A crescut motivaţia elevilor prin abordarea activităţilor
proiectului. Au fost atinse următoarele obiective:
- Îmbunătăţi atitudinilor şi aptitudinile elevilor de adaptare la şcoală şi mediul de lucru
-Îmbunătăţi abilităţilor de pre-profesionalizare ale elevilor pentru integrare profesională
-Dezvoltarea aptitudinilor copiilor cu dizabilitati în scopul de a susţine competenţele necesare
pentru dezvoltarea unei cariere de viitor.

3. Bune practici în activităţile de proiect
Activităţile desfăşurate de elevii din ţările partenere în cadrul mobilităţilor au avut loc în
cadrul unor workshop-uri de gătit, de decoraţiuni şi a unor spectacole de dans.
Secvenţe din cadrul atelierelor de lucru din România
Atelier de gătit
Elevii din Polonia şi Turcia participanţi la mobilitate, împreună cu elevi din Şcoala Specială
Nr. 7 au pregătit o prăjitură TIRAMISU. Ei au fost felicitaţi şi răsplătiţi cu diplome pentru
munca lor. Prăjitura a fost servită de toţi participanţii.
Atelier de decoraţiuni de Paşte
Partenerii au fost invitaţi să facă o vizită la Clubul copiilor sector 1 unde copiii cu nevoi
speciale desfăşoară activităţi extraşcolare şi extracurriculare. În cadrul acestei vizite a avut loc
atelierul de lucru “Decoraţiuni de PAŞTE” în cadrul căruia au lucrat împreună elevi şi
profesori din România, Turcia şi Polonia. S-au acordat diplome de participare la atelier.

4. Spectacol de dans
Elevii din ţările partenere au prezentat cântece şi dansuri tradiţionale şi moderne. Spectacolul
de dans a urmărit şi implicarea comunităţii la activităţile proiectului dar şi integrarea elevilor
cu nevoi speciale în comunitate prin desfăşurarea spectacolului cu colaborarea unei şcoli de
masă. Spectacolul a fost apreciat de participanţi şi de comunitatea locală.
Dansatorii şi instrumentiştii au fost răsplătiţi pentru măiestria artistică prin diplome.
Două zile de experienţă profesională
Elevii de la Scoala Gimnazială Specială Nr. 7, Bucureşti, România, participanţi la proiectul
Leonardo da Vinci „WORKSEN” au efectuat conform planului de activităţi al proiectului
două (2) zile de activităţi profesionale la „Atelierul Micului pizzar”şi la tărguri ale
meşteşugarilor populari. Elevi din clasa a VI-a A dar şi alţi elevi ai şcolii, au efectuat activităţi
de preprofesionalizare în cadrul cărora au învăţat să facă pizza.

5. La sfărşitul activităţilor elevii au primit diplome. Aceste activităţi au fost organizate în scopul
dezvoltării abilităţilor practice, în vederea pregătirii elevilor din ciclul gimnazial pentru
orientarea şcolară şi profesională către şcolile de arte şi meserii.
În cadrul activităţilor de proiect s-a organizat participarea elevilor la tărguri de meşteşuguri
tradiţionale pentru orientarea acestora către meşteşuguri tradiţionale precum olăritul, lucrări
artizanale, cusături, icoane pe sticlă etc.

6. Expoziţie cu vânzare de produse realizate de elevi, cu ocazia sărbătorilor de iarnă (decembrie
2012), la Muzeul Ţăranului Român, produse realizate în cadrul proiectului Leonardo da Vinci.
Expoziţie prezentată de elevii din Turcia în cadrul mobilităţii din România

7. Elevii din fiecare instituţie parteneră au făcut schimb de felicitări confecţionate manual, în
zilele lor speciale, cum ar fi zile naţionale, religioase sau tradiţionale. Acest schimb a permis,
elevilor să ia parte activ la partea de comunicare a proiectului.
Felicitări confecţionate şi trimise de elevii din România partenerilor de proiect cu ocazia
sărbătorilor de iarnă.
Felicitări primite de la partenerii de proiect (elevi din Polonia şi Turcia)
Compania virtuală
Elevii de la Şcoala Gimnazială Specială nr.7, România, participanţi la proiectul “Worksen”
au confecţionat manual diferite produse: tablouri, pahare, sticle, globuri pictate şi ornamentate
cu diverse materiale, felicitări pentru sărbători, mărţişoare tradiţionale româneşti, ouă de
polistiren pictate manual pentru Paşte, feţe de masă şi şerveţele lucrate manual (obiecte de
artizanat) etc.
Pentru a sprijini spiritul antreprenorial ș i a dezvolta relaț iile cu mediul profesional elevii au
fost stimulaţi să înfiinţeze o companie virtuală pentru a simula vânzarea produselor.
În companie ei şi-au ales un director, un responsabil de vânzări şi un contabil. Compania a
fost proiectată pe site-ul proiectului, fiecare ţară parteneră având o pagină pe care şi-a postat
produsele confecţionate manual de elevi. Iată câteva din produsele elevilor din Românăa care
au fost evaluate de ei cu preţuri în moneda naţională (LEI) şi în moneda U.E. (EUR).
Toate ornamentele de
CRĂCIUN, 11EUR/ 49,5 LEI

8. În mobilităţile proiectului s-a comparat oferta profesională si realizarea inserţiei sociale
pentru elevii cu nevoi speciale prin prezentarea situaţiei din România (oferta şcolilor
profesionale speciale şi oferta pieţei de muncă – Liste de meserii) şi din ţările partenere,
Turcia şi Polonia. S-a constat că oferta educaţională poate fi lărgită cu meserii oferite în alte
ţări persoanelor cu dizabilităţi (frizer, coafeză, lucrător în supermarket, în curăţătorii,
dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale etc.). Prin compararea inserţiei sociale a tinerilor cu
dizabilităţi constatăm faptul că atât în Turcia cât şi în Polonia există o mai mare preocupare
din partea sectorului economic de stat dar mai ales privat de a oferi locuri de muncă tinerilor
cu handicap, în meserii în care s-au calificat prin şcoli profesionale. De asemenea aceşti tineri
sunt ajutaţi să se angajeze, ei se pot califica şi la locul de muncă. Guvernele ţărilor partenere
acordă o mai mare protecţie socială tinerilor cu dizabilităţi care se califică într-o meserie,
ajutându-i să se angajeze.
Prezentări multimedia
În Turcia coordonatorul proiectului de la Şcoala Gimnazială Specială Nr. 7 a prezentat un
ghid de orientare şcolară şi profesională.
În România au avut loc prezentări ale partenerilor referitoare la Raportului forţei de muncă
pentru elevii cu nevoi speciale din ţările participante la proiect.
Universitatea Bucureşti a realizat un ghid de bune practici pentru părinţi. Pe baza „Ghidului
pentru părinţi” realizat de Universitatea Bucureşti, s-a implementat un curs de formare care să
pregătească familiile copiilor cu nevoi speciale dar şi voluntarii - membri ai societăţii, pe
sectorul "legislaţiei muncii şi drepturile sociale ale persoanelor cu handicap”.

9. Curs pentru părinţi
Secvenţe din cadrul cursului pentru părinţi privind legislaţia muncii şi drepturile persoanelor
cu handicap. Modulul de curs de 15 ore a fost prezentat părinţilor de către directorul şcolii
(profesor Lucian Mozer Schönborn) şi de coordonatorul de proiect (profesor Carmen
Marilena Şerbănescu). Chestionarele posttest au demonstrat o îmbunătăţire a
cunoştinţelor părinţilor atăt în domeniul legislaţiei căt şi al cunoaşterii psihologice a
propriului copil (nevoi şi sprijin – modalitate de abordare a deficienţei).

10. Orientarea şcolară a elevilor cu dizabilitati mintale
Exemple de consiliere individuală a părinţilor elevilor privind oferta educaţională a
şcolilorprofesionale speciale.
La terminarea clasei a VIII-a se realizează consilierera individuală a elevilor şi părinţilor
acestora. Sunt prezentate părinţilor ofertele educaţionale ale Şcolilor de Arte şi Meserii, din
cadrul învăţământului special. Fiecare părinte şi elev este consiliat de dirigintele clasei.
OFERTA EDUCAŢIONALĂ a unor şcoli de arte şi meserii (SAM):
Oferta 1
 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice:
• Lucrător finisor pentru construcţii;
 Turism şi alimentaţie:
• Lucrător în hoteluri;
• Lucrător în alimentaţie;
 Industrie alimentară:
• Lucrător în morărit şi panificaţie;
 Industrie textilă şi pielărie:
• Lucrător în tricotaje şi confecţii.
Oferta 2
MECANIC
 Constructor – montator de structuri metalice
CONSTRUCŢII - INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
 Instalator – instalaţii tehnico-sanitare
 Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar
FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
 Tâmplar universal
INDUSTRIE ALIMENTARĂ
 Preparator produse din carne şi peşte
S-a prezentat părinţilor importanţa orientării şcolare şi profesionale:
 Orice societate implică exercitarea de servicii şi profesii;
 Fiecare elev are posibilitatea de a învăţa şi a efectua o muncă folositoare societăţii;
 În acest mod fiecare elev va fi integrat social şi profesional în societate;
 Prin muncă fiecare îşi câştigă existenţa şi îşi poate ajuta semenii;
 Exercitarea unei meserii presupune un anumit sistem de comunicare şi de relaţionare
cu cei din jur;
 În exercitarea unei meserii sunt necesare cunoştinţe şi deprinderi care se acumulează
prin şcolarizarea în S.A.M.-uri;
 În exercitarea unei meserii se depun eforturi iar rezultatele obţinute depind de acestea
şi de nivelul de pregătire.
Rezultatele obţinute în muncă crează avantajele aprecierii performanţelor de către colectiv

11. Fiecare părinte a înţeles importanţa orientării şcolare şi profesionale şi va face alegerea
meseriei pentru copil ţinând seama de opţiunea copilului şi de recomandările făcute de
profesorul şi educatorul clasei, de profesorul de activităţi de profesionalizare, de
psihodiagnosticianul şi de medicul şcolii(de Comisia O.S.P. a şcolii).
Civilizaţia unei societăţi poate fi apreciată şi după atitudinea ce o manifestă faţă de persoanele
cu nevoi speciale. Mai mult, integrarea social-profesională a elevilor cu C.E.S. este
dependentă şi de condiţiile atitudinale şi materiale ce sunt create acestora de către societate
care are obligaţii faţă de toţi cetăţenii acesteia.
Constitutia României, ca ţară democratică, stipulează dreptul la muncă şi drepturi egale pentru
toţi cetăţenii acesteia, fără discriminare.
În vederea obţinerii unor cunoştinţe şi comportamente legate de preprofesionalizare, pentru
cunoaşterea şcolilor de arte şi meserii din Bucureşti, din cadrul învăţământului special, dar şi
în scopul unei cât mai bune orientări profesionale s-au organizat cu elevii 2 vizite la SAM 2 şi
respectiv SAM 3. Scopul vizitelor a fost acela de cunoaştere a viitoarelor meserii.
La şcolile vizitate elevii au primit informaţii despre diversele meserii din oferta educaţională
a celor două şcoli, despre instrumentele utilizate în meseriile respective, despre utilitatea
fiecărei meserii dar şi despre opţiunile de angajare la terminarea şcolii profesionale.
Oferta de meserii este în concordanţă cu posibilităţile elevilor şi cerinţele forţei de muncă:
lucrător în construcţii, constructor – montator de structuri metalice, tâmplărie, lucrător
alimentar etc.
În cadrul proiectului LdV “ Worsen” a fost organizată o vizită la hotelul unde elevii unei şcoli
de arte şi meserii fac practica în domeniul “turism şi alimentaţie”.

12. S-a discutat cu angajatorii care şi-au exprimat mulţumirea faţă de modul cum muncesc elevii
cu nevoi speciale şi ne-au spus ca au disponibilitate de angajare pentru cei ce termină şcoala
profesională în meseriile de lucrător în hoteluri şi lucrător în alimentaţie.
Prin activităţile propuse şi realizate în proiect BUNELE PRACTICI s-au evidenţiat astfel:
1.Schimbul de experienţă profesională, prin:
a. Compararea viziunilor (conceptelor) cu privire la mijloacele cele mai eficiente pentru
integrarea elevilor cu nevoi educaţionale speciale (CES), în ceea ce priveşte aspectele
culturale, materiale şi resurse umane, piaţa forţei de muncă, statutul social al familiei etc;
b. Socializare şi comunicare (lingvistice, interculturale şi profesionale);
2. Participarea la activităţile şcolare şi discutarea metodelor de lucru utilizate cu elevii cu
nevoi speciale;
3. Legăturile dintre profesori/ educatori din sistemele preuniversitare şi academice, de
învăţământ;
4. Sublinierea unor aspecte specifice de orientare în carieră şi integrare socială a elevilor cu
nevoi speciale;
5. Discuţii cu privire la activităţi educaţionale şi practice pentru integrarea copiilor cu CES;
6. Promovarea integrării persoanelor cu nevoi speciale în viaţa socială şi profesională;
7. Îmbunătăţirea abordării educaţionale prin compararea diferitelor sisteme de învăţământ;
8. Educaţia elevilor, familiilor acestora dar şi sensibilizarea societăţii şi sectorului economic
cu privire la nevoile speciale şi drepturile sociale ale persoanelor cu dizabilităţi.
9. Îmbunătăţirea comportamentului inadecvat al unor familii/ părinţi faţă de copiii cu nevoi
speciale;
10. Prezentarea oportunităţile de pe piaţa muncii a ţărilor participante la proiect, pentru elevii
cu nevoi speciale, dizabilităţi mintale, în special.
Activităţile derulate în proiect au urmărit şi realizat dezvoltarea aptitudinilor elevilor cu nevoi
speciale, motivarea lor, creşterea încrederii în forţele proprii; ei s-au simţit egali cu ceilalţi
colegi ai lor conştientizănd faptul că sunt membri importanţi ai societăţii.

13. Prin activităţile practice în cadrul atelierelor de lucru, vizitelor la şcoli profesionale speciale,
prin avtivităţile în cadrul celor „două (2) zile de experienţă profesională”, prin realizarea unei
companii virtuale pe site-ul proiectului, s-au dezvoltat la elevi competenţe sociale şi
antreprenoriale, respectându-se astfel obiectivele proiectului.
S-a observat impactul pozitiv înregistrat asupra comunităţii locale, a părinţilor, a elevilor din
şcolile de masă, mai ales după implicarea acestora în spectacolul de dans şi atelierele de lucru.
Postările pe site-ul proiectului www.worksen.com, demonstrează varietatea activităţilor şi
impactul acestora asupra comunităţii.
La mobilitatea din România (octombrie 2012), de la Facultatea de psihopedagogie specială,
au fost invitaţi şi reprezentanţi ai Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ai
Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (inspectorul învăţământului special şi
special integrat – domnul Adrian Romeo Cozma) precum şi reprezentanţi ai unor asociaţii
care lucrează cu copii/tineri cu nevoi speciale.
A fost prezentat proiectul şi „Ghidul pentru instruirea părinţilor” referitor la tratarea copiilor
cu handicap şi legislaţia muncii şi drepturile sociale ale acestora. Reprezentanţii autorităţilor
publice au făcut diferite prezentări video privind problematica copiilor cu nevoi speciale în
România şi şi-au exprimat interesul pentru tematica proiectului precum şi deschiderea de a
sprijini integrarea socio-profesională a tinerilor cu nevoi speciale. Activităţile de proiect au
avut un impact important asupra elevilor, a familiilor, a cadrelor didactic şi a comunităţii
locale, ducând la:
1. Creşterea calităţii actului instructiv-educativ şi îmbunătăţirea orientării şcolare şi
profesionale pentru elevii cu nevoi special;
2. Îmbunătăţirea cooperării şcoală – familie – comunitate/ sector economic;
3. Sporirea prestigiului şcolii.