1. Exerciţii libere, cu aparate şi obiecte pentru educarea/dezvoltarea
capacităţilor coordinative
– înapoi cu diferite mişcări de braţe la
fiecare pas.
stând: ridicare pe vârfuri, coborâre pe călcâie, cu diferite poziţii
şi mişcări de braţe; îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor lateral.
eapta cu ducerea mâinii
stângi/drepte la umărul drept/stâng pe după cap, braţul drept/stâng lateral.
dinainte înapoi la fiecare pas, patru paşi înapoi cu rotarea inversă a braţelor.
ciţii cu aparate şi obiecte
opriri/porniri la diferite semnale.
cu pas încrucişat, în patru labe.
alergare pe banca de gimnastică cu sărituri peste mingii
medicinale aşezate la distanţă mică; acelaşi exerciţiu folosind coarda de sărit.
2. menţinerea lui la orizontală, apucat de capăt.
pe ceafă,a unui baston, executând diferite mişcări cu braţele.
longitudinal: deplasare înainte fără a atinge solul cu tălpile.
-n faţă,stând depărtat cu câte un baston ţinut pe
palme: aruncarea concomitentă de la unul la altul a bastoanelor şi prinderea lor.
pe umeri: din această poziţie se execută diferite deplasări.
mingea în sus şi se execută o săritură cu întoarcere de 180º, se prinde mingea
înainte de a atinge solul.
nd echer cu mingea deasupra gleznelor: aruncarea eiîn
sus cu picioarele şi prinderea cu mâinile.
mingiei în jurul corpului, apoi printre picioare.
derea lor alternativ în
3. sus sau în perete; pe măsură ce execuţia se îmbunătăţeşte, mingile se pot arunca
concomitent.
mingii în perete de la şold (sau alte variante de aruncare),întoarcere şiprinderea ei.
capătul opus al saltelei se află un coleg cu o minge: alergare, primirea mingii de la
partener,rostogolire înainte cu mingea în braţe,ridicare şi retrimiterea mingii
partenerului din faţă.
ă a unui picior înainte sau
pendulând gamba înapoi.
efectuate într-un anumit ritm.
peste diverse obstacole de diferite înălţimi, cu menţinerea
ritmului dintre două obstacole.
4. trambulina elastică, aterizare pe ambele picioare; acelaşi exerciţiu mărind numărul
paşilor pe elan – 5, 7 paşi sau executând ghemuirii, întinderi, ducerea picioarelor în
echer şi ducerea braţelor în diferite poziţii.
rostogolirea pe saltea.
c,alergare printre
jaloane, aşezate în diferite poziţii, distanţe şi combinaţii.
de alergare,cu trecerea bănciiprintr-un pas sărit simplu.
ate transversalpe direcţia
de alergare,în ritm de trei paşi între bănci, cu trecerea peste bănciprintr-un pas
sărit accentuat prin intensificarea bătăii.
din stând: deplasare înainte – înapoi cu diferite mişcări de braţe
la fiecare pas.
poziţii şi mişcări de braţe; îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor lateral.
e spre stânga/dreapta cu ducerea mâinii
5. stângi/drepte la umărul drept/stâng pe după cap,braţul drept/stâng lateral.
dinainte înapoi la fiecare pas,patru paşi înapoi cu rotarea inversă a braţelor.
Capacitatea de orientare spaţio-temporală
pe ceafă,a unui baston, executând diferite mişcări cu braţele.
pe umeri: din această poziţie se execută diferite deplasări.
sus cu picioarele şi prinderea cu mâinile.
cerea mâinii
stângi/drepte la umărul drept/stâng pe după cap,braţul drept/stâng lateral.
dinainte înapoi la fiecare pas,patru paşi înapoi cu rotarea inversă a braţelor.
ă mingii: aruncarea şiprinderea lor alternativ în
sus sau în perete; pe măsură ce execuţia se îmbunătăţeşte, mingile se pot arunca
concomitent.
mingii în perete de la şold (sau alte variante de aruncare),întoarcere şiprinderea ei.
6. închişi.
opriri/porniri la diferite semnale.
anca de gimnastică cu întoarceri 180º; mers
cu pas încrucişat, în patru labe.
menţinerea lui la orizontală, apucat de capăt.
longitudinal: deplasare înainte fără a atinge solul cu tălpile.
–
ghemuit mâinile la linia de plecare; ghemuit cu spatele la direcţia de alergare;
şezând cu picioarele încrucişate, mâinile sprijinite pe genunchi; sprijin pe palme şi
vârful picioarelor, spatele perfect întins, capul pe direcţia de alergare etc.
mingea în sus şi se execută o săritură cu întoarcere de 180º, se prinde mingea
înainte de a atinge solul.
7. efectuate într-un anumit ritm.
menţinerea ritmului dintre două obstacole.
alergare pe elan cu trei paşi, urmată de desprindere de pe
trambulina elastică, aterizare pe ambele picioare; acelaşi exerciţiu mărind numărul
paşilor pe elan – 5, 7 paşi sau executând ghemuirii, întinderi, ducerea picioarelor în
echer şi ducerea braţelor în diferite poziţii.
direcţia de alergare, cu trecerea băncii printr-un pas sărit simplu.
direcţia de alergare, în ritm de trei paşi între bănci, cu trecerea peste bănciprintr-un
pas sărit accentuat prin intensificarea bătăii.
r:
rostogolirea pe saltea.
printre jaloane, aşezate în diferite poziţii, distanţe şi combinaţii.
re înainte, înapoi sau lateral.
8. pendulând gamba înapoi.
S-a procedat la efectuarea a două probe
(teste),şi anume: testul Matorin şi testul
echilibrului cu dispozitivul în formă de „T”. Cele
două probe (teste) sunt prezentate mai jos:
– prin această
probă se măsoară capacitatea de menţinere a
echilibrului pe un dispozitiv în formă de „T” care
este aşezat invers. Acest dispozitiv are placa
verticală cu înălţimea de 4 cm., lăţimea de 2 cm. şi
lungimea de 61 cm., şi placa orizontală cu lungimea
de 61 cm. şi lăţimea de 35 de cm. Subiectul se urcă
pe un picior pe dispozitiv (având mâinile pe şolduri)
şi caută să se menţină cât mai mult timp posibil în
echilibru pe dispozitiv (figura 1). Este cronometrat
timpul până când subiectul atinge solul cu piciorul
liber, ridică mâinile de pe şolduri sau cade de pe
9. dispozitiv. Este exprimat în secunde şi se realizează
atât pentru piciorul stâng cât şi pentru cel drept.
– acest test este realizat în
scopul determinării coordonării generale ale
subiecţilor şi orientării în spaţiu a acestora. Această
probă constă în efectuarea uneisărituri cu
desprindere de la sol şi întoarcere în jurul propriei
axe longitudinale, încercând să realizeze cât mai
multe rotaţii în jurul acestui ax.
Testul se realizează trasându-se o linie de
35 cm pe sol, orientată pe direcţia nord-sud,
subiectul stând cu tălpile de-o parte şi de alta a
acesteilinii. Se execută câte două sărituri spre
stânga şi tot atâtea spre dreapta notându-se cea mai
bună pentru fiecare parte. Se cere ca subiecţii să nu-
şi piardă echilibrul în timpul testului, să aterizeze în
aproximativ acelaşiloc şi în aceeaşipoziţie ca şi cea
de plecare. Valoare rotaţiei se măsoară în grade cu
ajutorul busolei.
10. Nr.
crt.
Clasa I Clasa a V-a Clasa a IX-a Clasa a XII-a
MĂSURĂTORISOMATICEŞIFUNCŢIONALE
1
Atitudinea globală a
corpului
Atitudinea globală a
corpului
Atitudinea globală a
corpului
Atitudinea globală a
corpului
2 Înălţime (m) Înălţime (m) Înălţime (m) Înălţime (m)
3 Greutate (kg) Greutate (kg) Greutate (kg) Greutate (kg)
4 Anvergură (cm) Anvergură (cm) Anvergură (cm) Anvergură (cm)
5 Testul Ruffier Testul Ruffier Testul Ruffier Testul Ruffier
11. Testul Matorin
Obiectiv: măsurarea coordonării generale şi echilibrului
Descriere: din poziţia stând (Fig.24), se execută săritură cu întoarcere în jurul axei longitudinale a corpului (spre stânga şi spre
dreapta) (Fig.25). În timpul săriturii, elevul nu trebuie să îşi piardă echilibrul, trebuie să aterizeze cu picioarele lipite, ca în poziţia
iniţială, iar întoarcerea să fie de cât mai multe grade.
Metodologie: Profesorul desenează pe sol un cerc cu diametrul de 40 cm (gradat) şi o linie de începere a săriturii. Elevul, în poziţia
stând cu picioarele aşezate de o parte şi alta a unei linii trasate pe sol, cu brațele pe lângă corp, va executa o săritură cu întoarcere spre
dreapta, iar apoi o săritură cu întoarcere spre stânga. După fiecare săritură cu întoarcere, elevul va rămâne pe loc în poziţia de aterizare
(care trebuie să fie ca cea de la plecare), iar profesorul va măsura unghiul întoarcerii.
Resurse: Proba se execută pe teren plat. Profesorul va desena cu creta un cerc gradat şi va măsura cu rigla unghiul de întoarcere pentru
fiecare săritură.
12. FIŞĂ DE ÎNREGISTRARE ( clasa experiment)
Rezultatele măsurătorilor somatice şi funcţionale
Şcoala gimnazială nr.18 „Jean Bart” Constanţa
Mediul: urban
Zona geografică: câmpie,deal
Clasa a II a B
Efectiv: băieţi 11 / fete 9
Data efectuării măsurătorilor: 05 – 20. 05. 2012
Profesor: Capra Mihaela
Nr.
crt.
Nume
prenume
Vârsta
(ani)
Înălţime
(m)
Greutate
(kg)
Anvergura
(cm)
Testul Ruffier
P1 P2 P3
1. ALISTAR ANDREI
ALEXANDRU
7 127 25 126 80 124 84
2. AMBRĂUŞ VICTOR DRAGOŞ 7 124 34 124 68 112 80
3. .BENCHEA PAVEL NICOLAE 7 120 23 122 72 116 76
4. BODODEL MIHAI IONUŢ 7 135 29 138 84 124 80
5. CĂIMAC ALIN ANDREI 7 127 24 131 72 104 80
14. FIŞĂ DE ÎNREGISTRARE - B
Rezultatele probelor de motricitate - cls. I-a
Şcoala cu clasele I – VIII „Jean Bart” Constanţa
Mediul: urban
Zona geografică: câmpie , deal
Clasa a I a C
Efectiv: băieţi 11 / fete 9
Data efectuării măsurătorilor: 05 – 20. 05. 2012
Profesor: Capra Mihaela
Nr.
crt.
Nume
prenume
Navet
a
5x5m
(s)
Flotări la
plan
înclinat
(nr.repetări
)
Aruncarea
mingii de
oină de pe
loc (m)
Genuflexiuni
(nr. repetări)
Săritura
în
lungime
de pe
loc
(cm)
Ridicarea
trunchiului
din culcat
dorsal
(nr.repetări)
Extensia
trunchiului
din culcat
facial
(nr.repetări)
Alerg
pe
durata
de
2`30``
(m)
Flexia
trunchiului
din aşezat
(cm)
Testul
Matorin
(Grade)
1. ALISTAR
ANDREI
ALEXANDRU
12”0 6 8 59 110 15 12 380 +5 90
2. AMBRĂUŞ
VICTOR
DRAGOŞ
11”8 8 6 49 110 12 20 380 +10 270
3. .BENCHEA
PAVEL
NICOLAE
13”4 6 6 14 80 8 11 320 -5 180
17. nelimitatde exerciţii fizice,care are ca finalitate rezolvarea
obiectivelorproprii ce vizează:
• dezvoltareafizicăarmonioasăacorpului,întreţinereaşi
perfecţionareamarilorfuncţiiale organismuluicare constituie baza
sănătăţii organismului;
• dezvoltareaaptitudinilorcondiţionale (forţă,viteză,
rezistenţă) acapacităţii coordinative (capacitateade orientare spaţiotemporală,
capacitateade echilibru,capacitateade combinare şi
cuplare a mişcărilor),amobilităţii articulareşi supleţeimusculare
precumşi dezvoltareaaptitudinilorpsihice;
• formareapriceperilorşi deprinderilorspecifice
gimnasticii;
• formareaatitudiniicorporale corecte şi prevenirea
instalării deficienţelorfizicedeterminate de solicitări unilaterale
sportive şi profesionale;
• formareaunei baze motrice şi fizice corespunzătoare
practicării ramurilorsportive şi aactivităţilorcotidiene;
• educareaesteticii corporale,aritmului şi muzicalităţii;
• formareaobişnuinţeide apractica independentşi
18. sistematicexerciţiile de gimnasticăînîn scop sanogen,recuperator,
compensator,recreativlaorice vârstă.
Caracteristicilegimnasticii
Gimnasticase caracterizeazăprin:
• conţinutbogat,variat,specificde mijloace ce permite
diferenţiereaprecisăagradului de dificultate,şi de efortul solicitat;
• posibilitateaselectării exerciţiilorînfuncţie de vârstă,
grad de pregătire,sex,solicitări;24
• datorităcaracterului analitical mişcărilordin
gimnastică,potfi influenţate precisdiferite grupe musculare şi
articulaţii prinalternareaşi gradareaeficientăamişcărilor;
• executareamişcărilorcumaximumde corectitudine şi
amplitudineşi stabilireariguroasăaformei de execuţiespecifică
gimnasticii;
• stăpânireaelementarăşi multilateralăaaparatului
locomotor,în condiţii obişnuiteşi neobişnuite,prinfolosirea
mişcărilornaturale şi artificiale special create de om;
19. • dezvoltareaaptitudinilorpsiho-comportamentale,cum
sunt:inteligenţamotrică,capacitate de învăţare şi execuţie,capacitate
de refacere fizicăşi psihică,şi acelorpsiho-motrice:coordonare,
echilibru,percepţiakinestezicăşi spaţio-temporală;
• dezvoltareaunorcalităţi psihice volitiveca:dârzenia,
perseverenţa,voinţa,stăpânireade sine,curajul;
• dezvoltareacapacităţiide colaborare,de întrajutorare,
de autoapreciere,precumşi asimţului răspunderiicolective;
• folosirea,pe scarălargă, a acompaniamentului muzical,
dezvoltândsimţulritmului şi expresivitateamişcării.
2.3.3. Mijloacele gimnasticii
Mijloacele gimnasticii,care alcătuiescde faptconţinutul
acesteiaauevoluatpermanent,fiindsistematizateînmai multe grupe
de exerciţii ce audat naştere diferitelorramuri sportive (gimnastica
artistică,gimnasticaritmică,gimnasticaacrobatică):
• Exerciţii de organizare şi ordine;
• Exerciţii de dezvoltare fizicăgenerală;
• Exerciţii aplicative;
20. • Sărituri;
• Exerciţii acrobatice;
• Exerciţii artistice;
• Exerciţii laaparate de gimnastică.
Exerciţiilede organizare şi ordine cuprind:
a) acţiuni pe şi de pe loc;
b) acţiuni dindeplasare;
c) alcătuiri şi schimbări de formaţii.
Exerciţiilede dezvoltare fizicăgeneralăcuprind:
a) exerciţiilibere
b) exerciţii cupartener
c) exerciţii cuobiecte portative (bastoane,mingi
medicinale,de cauciuc,cercuri,corzi,eşarfe,măciuci,extensoare);
d) exerciţii la,cu,peste,pe aparate specifice gimnasticii
de bază (bănci,scară fixă) şi aparate speciale pentrugimnasticade
performanţă(helcometru,bancacucărucior rulant,banca curbată,
scripeţi cuautorezistenţă).
