Sociologie juridica

1. Sociologia procesului
de la Bolognia

2. Cuprins
Introducere ....................................................................................................................................... 1
Capitolul I. Precizări generale despre Procesul de la Bologna. Integrarea Republicii Moldova la
acesta. .............................................................................................................................................. 6
Capitolul II. Analiza comparativă a implementării procesului de la Bologna în viziunea
studenţilor din România ................................................................................................................ 12
Capitolul III. Analiză şi comparaţii efectuate asupra rezultatelor cercetării asupra implementării
Procesului de la Bologna în Republica Moldova. Cazul USM. .................................................... 15
Capitolul IV. Analiza conferinţei de la Helsinki, Finlanda a Procesului de la Bologna, cu privire
la diplomele de master, 14‐15 martie 2003 ................................................................................... 19
Capitolul V. Cîteva precizări cu referire la învăţămîntul centrat pe student ................................. 21
Recomandări şi concluzii .............................................................................................................. 23
Bibliografie .................................................................................................................................... 25

3. Sociologia procesului de la Bologna ͳ
Introducere
 Actualitatea temei
Perioada de tranziţie, care, iată că nu-şi mai găseşte sfîrşit, prin care trece Republica Moldova, a
impus acesteia adaptarea la trepidaţiile lumii contemporane şi totodată, adoptarea unui nou stil de
abordare a tuturor sferelor, fie ele sociale, economice sau juridice. Trăim într-o perioadă, cînd
deciziile se adoptă foarte repede, lumea contemporană fiind o imensă pînză de păianjen, prin care
noi trebuie să alergăm.
Reformele Uniunii Europene şi totodată transformările de mare amploare care sînt în curs de
desfăşurare, au oferit şansa multor state de a-şi schimba mentalitatea şi tradiţiile, la care, se pretau
aceştia, mai înainte.
Una dintre spectaculoasele reforme care şi-a găsit sprijin şi a fost acceptată de majoritatea statelor
europene, a fost reforma în învăţămîntul superior. Aceasta a impus noi exigenţe în ceea ce priveşte
pregătirea tinerilor specialişti din diversele domenii oferite cu generozitate de către universităţile
din Republica Moldova. ğara noastră a aderat şi ea la această reformă, care-şi găseşte definiţia sub
sintagma "Procesul de la Bologna", proces prin care se urmăreşte de altfel, crearea şi asigurarea
funcţionării unui spaţiu european comun privind învăţămîntul superior.
Consider actuală tema dată, întrucît este vorba despre modificarea în totalitate a metodelor,
practicilor şi tehnicilor de predare, altele (evident!) decît cele care ne-au fericit perioada sovietică şi
post-sovietică. Întrucît se vorbeşte despre implementarea noilor tehnologii de predare, care au
menirea de a schimba gîndirea şi accepţiunile tinerei generaţii, este foarte important să studiem
impactul acestei reforme asupra studenţilor care s-au învrednicit de asemenea reformă. Este inerentă
şi evidentă studierea reuşitei acestei noi metode, care este succesul ei asupra sistemului de
învăţămînt superior din Republica Moldova şi care este părerea studenţilor dar şi a cadrelor
didactice din cadrul universităţilor, vizavi de acest subiect.
Reforma dată nu este una de neglijat şi nu trebuie să admitem accepţiunea că este o reformă
obişnuită sau că statul nu a avut ce face şi s-a mai jucat de-a v-aţi ascunselea. Nu. Este vorba la
mijloc despre învăţămîntul superior, locul unde individul îşi găseşte un loc în societate, se
pregăteşte de saltul mongolic pe care trebuie să-l facă în lume, şi de ce nu, este o probă a maturităţii
lui. De aceea, este şi va fi mereu de o actualitate înaltă, problema pregătirii tinerilor specialişti. Or
de felul în care cadrele didactice îi pregătesc, depinde şi funcţionarea de mai departe a statului, şi
aici vorbind din punct de vedere strict tehnic.
Succesul reformei adoptate de către Guvernul R. M. depinde nu numai de profesorii universităţilor
ci şi (în mare parte) de studenţi. Este foarte important pentru ei de a conştientiza importanţa
acesteia, de a avea o atitudine mai serioasă faţă de învăţămîntul superior şi nu în ultimul rînd, de a
avea un înalt grad de implicare în viaţa studenţească (omiţînd aici, bineînţeles, derogările de la
normal pe care orice student le face în perioada aceasta).
Probabil mulţi se întreabă care este totuşi sensul unei astfel de reforme, motivul pentru care şi
Republica Moldova a optat pentru această alegere. Ei bine, obiectivul principal al acestei reforme
este de a-l pune pe student în situaţia cînd el singur trebuie să găsească răspuns la toate întrebările
pe care-l macină, profesorul fiindu-i doar un îndrumar în acest sens, care-l va ghida şi-i va explica

4. Sociologia procesului de la Bologna ʹ
unele lucruri, care, la această vîrstă, încă nu-şi cunosc răspunsul, şi nu în ultimul rînd, de a-i
dezvolta criticismul, capacitatea de a verifica totul, de a pune la îndoială anumite lucruri, or numai
în aşa fel, se va asigura o dezvoltare multilaterală a studentului.
Este un beneficiu enorm pe care ni l-a oferit reforma de la Bologna dar în acelaşi timp şi o mare
responsabilitate în faţa căreia ne-am pomenit, întrucît aceasta presupune transformări radicale în
curriculum universitar, gîndirea şi adaptarea acestuia la cerinţele procesului de la Bologna.
Prin noile condiţii impuse de către această reformă, pe care unii o consideră depăşită şi nereuşită, s-a
permis revizuirea disciplinelor în toate universităţile Republicii Moldova, modalităţile de predare
s-au schimbat complet şi nu în ultimul timp, s-a schimbat şi opinia multor studenţi şi cadre
universitare referitor la ceea ce înseamnă universitate şi mediu academic.
Tema studiată va fi mereu actuală. Lumea universitară este mereu într-o continuă schimbare şi de
aceea, responsabilii care au decis adaptarea la procesul de la Bologna, vor fi pur şi simplu obligaţi
ca de acum înainte să supravegheze buna desfăşurare a lucrurilor în învăţămîntul superior.
Scopurile cercetării: a determina în baza cercetării, rezultatele implementării Procesului de la
Bologna în cadrul sistemului de învăţămînt superior, atitudinea studenţilor atît din Republica
Moldova cît şi din România faţă de schimbările aduse de acest proces, prezentarea unei analize
comparative dintre România şi Republica Moldova referitor la Procesul de la Bologna.
Obiectivele cercetării: a ilustra situaţia implementării Procesului de la Bologna în Republica
Moldova şi a-i prezenta starea actuală, a face o paralelă dintre reforma învăţămîntului din România
şi Republica Moldova, identificarea carenţelor legislative din domeniul învăţămîntului, prezentarea
unor concluzii generale asupra Procesului Bologna.
 Analiza şi prezentarea listei bibliografice
Cărţi, ziare, reviste, publicaţii, articole
1. Manualul calităţii învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti,
Editura Fundaţiei România de Mîine, 2008;
2. Învăţămîntul centrat pe student - reper principal al procesului de la Bologna, asist. Drd.
Liliana - Luminiţă Todorescu, Universitatea "Politehnica" din Timişoara;
3. Prezentarea referinţelor bibliografice utilizate în cercetare: Ghid Practic, Universitatea de Stat
"Alecu Russo" din Bălţi, Biblioteca Ştiinţifică, Ana Nagherneac, Elena Scurtu;
4. Confluenţe Bibliografice, Revista de bliblioteconomie şi ştiinţele informării a Bibliotecii
Ştiinţifice a Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi;
5. Buletinul asociaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova, Materialele conferinţei anuale a
asociaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova, Bălţi, 2007;
6. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Raport cu privire la
implementarea procesului de la Bologna în România: Perspectiva studenţilor, 2009;
7. Procesul de la Bologna, Conferinţa privind diplomele de master, Helsinki, Finlanda, 14-15
martie, 2003;

5. Sociologia procesului de la Bologna ͵
8. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Andrei Galben şi
colectivul de autori, Chişinău, 2007;
9. Concluziile participanţilor la seminarul internaţional "Dinamica Procesului de la Bologna în
Republica Moldova", Chişinău, 8-9 decembrie, 2005;
10. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada
2008-2011, Nicolae Toderaş, Chişinău, 2007;
11. Quality Assurance Review for Higher Education. După 5 ani de implementare a procesului de
la Bologna. Perspective ale învăţămîntului superior romînesc din perspectiva studenţilor,
Alina C. Gavra, Daniela Alexe, Irina Drexler, vol. II, nr. 1, aprilie 2010;
12. Strategia de dezvoltare a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae
Testemiţeanu" din Republica Moldova în perioada 2011-2020, Chişinău 2011;
13. A. Galben. ULIM: 1992 – 2002. Pagini din istorie. – Chişinău, 2003;
14. A. Galben, I. Bostan, G. Belostecinic. Moldova şi învăţămîntul Universitar European.
„Moldova şi Lumea”, Chişinău, 2003, nr.5-6;
15. A. Galben. Necesitatea adoptării conceptului educaţional naţional unic // „Moldova
Suverană”, 22 mai 2003;
16. Ana Guţu. Managementul Calităţii în Învăţămîntul Superior din Suedia, 2005;
Legi şi alte acte normative
1. Legea privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în
instituţiile de învăţămînt superior. Nr.1070 din 22 iunie 2000 ;
2. Ordinul MEŞ nr.607 din 26 octombrie 2000 „Cu privire la punerea în aplicare a planului
cadru pentru învăţămîntul superior universitar”
3. Legea Învăţămîntului nr. 547 din 21.07.95. Monitorul Oficial nr. 062 din 09.11.95
4. Plan-cadru provizoriu pentru ciclul I (studii superioare de licenţă). Aprobat prin ordinul
M.E.T.S. nr. 202 din 01 iulie 2005;
5. Ghid de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu. Aprobat prin Hotărîrea
Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06
nr.07-13-468 din 17.08.2005 ;
6. Regulament cu privire la organizarea formării profesionale continue. Aprobat prin hotărîrea
Guvernului R.M. nr.1224 din 09 noiembrie 2004 ;
7. Declaratia participantilor conferintei internaţionale “Modernizarea învatamîntului superior
din Republica Moldova în contextul procesului de la Bologna”, Chisinau, 27 noiembrie
2004 ;
8. Hotărîre cu privire la aprobarea Direcţiilor strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării
pentru anii 2006-2010 nr. 160. Adoptat: 21.07.2005. În vigoare din 21.07.2005.Monitorul
Oficial nr. 104 din 05.08.2005. 20. Codul cu privire la ştiinţa si inovare al Republicii
Moldova // Legea Republicii Moldova nr.259 din 15 iulie 2004 ;

6. Sociologia procesului de la Bologna Ͷ
9. Ana Guţu. ULIM a elaborat un proiect de strategie a dezvoltarii invatamantului superior,
2006, www.almamater.md
Resurse internet
1. www.almamater.md;
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Procesul_Bologna
3. http://www.agir.ro/buletine/489.pdf
4. http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Revista_QAR/Aprilie_2010/Gavra__Alexe__Drex
ler.pdf
5. http://www.bologna.ro/a/upfolders/ANOSR-Implementare_proces_Bologna_in_Ro-
Perspectiva_Studentilor.pdf
6. http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/bologna-seminar-helsinki-mar03-oth-rmn-t02.
pdf
7. http://ulim.md/strategia-ulim
8. http://www.expert-grup.org/library_upld/d99.pdf
9. http://www.slideshare.net/Dib_ulim/harconita2
10. http://www.abrm.md/files/abrm_buletin7.pdf
11. http://www.resurseculturale.ro/site/?q=book/export/html/42
12. http://anagutu.net/?page_id=58
13. http://agalben.ulim.md/wp-content/uploads/2009/04/concept.pdf
14. http://usmf.md/uploads/Downloads/Regulamente/STRATEGIA%20ROM%20FINAL.pdf
Dat fiind faptul că în cadrul procesului de instruire este foarte importantă studierea lucrărilor şi
analiza acestora, studentului i se impune totodată şi elaborarea unei fişe cu lista bibliografică pe
care a consultat-o. Descoperirea necunoscutului persistă în cercetările anterioare materializate în
documente ştiinţifice - adevărate surse de inspiraţie în orice investigaţie1.
Avînd în vedere actualitatea temei şi modul pe care l-a avut Procesul de la Bologna, am considerat
necesar, să consult resursele internet, ziarele, revistele şi publicaţiile care relevează importanţa şi
necesitatea efectuării unui asemenea pas în sistemul educaţional. Resursele internet le-am abordat
din simplul motiv că acesta reprezintă totuşi cea mai mare platformă de schimb de informaţii, unde
acestea din urmă, circulă liber şi pot fi accesate din orice colţ al lumii. Internetul reprezintă în ziua
de astăzi una dintre cele mai eficiente metode de circulaţie a informaţiei, unde ştirile se propagă
uimitor de repede. Pentru a găsi articole şi cercetări ştiinţifice (pe care o bibliotecă le poate avea sau
nu), şi în acelaşi timp, pentru a economisi energia şi pe alocuri nervii (!), mi s-a părut că sursele
găsite în spaţiul cibernetic, pot prezenta o cale veridică de transpunere a ideilor apropo de reforma
pe care o propune Bologna.
Ziarele, de asemenea, reprezintă o sursă bibliografică importantă, pe care nu o poţi omite şi nici da
cu piciorul. Prezumîndu-se a IV-a putere în stat, mass-media reprezintă la ora actuală, alături de
internet, un mijloc de răspîndire la scară mondială a informaţiilor. Criticată dur de unii, precum că
1 Prezentarea referinţelor bibliografice utilizate în cercetare : Ghid practic / Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Bibl.
Şt. ; alcăt. :Ana Nagherneac, Elena Scurtu

7. Sociologia procesului de la Bologna ͷ
ar fi instrumentul de manipulare în masă folosit de către guvernare, cred totuşi, în intenţiile
sănătoase ale jurnalisticii, ştirilor şi radioului – acelea de a informa populaţia cu privire la
schimbările ce au loc zi de zi, şi de propagare a noutăţilor. Oricum, trăim în secolul XXI, unde
informaţia circulă cu „viteza luminii”.
Cred că nu mai trebuie să fac nici o precizare apropo de diferitele reviste şi publicaţiile diferitor
organizaţii sau reprezentaţi ai culturii şi învăţămîntului. În opinia mea, acestea reprezintă şi ele o
sursă de informare, mai ales în problema învăţămîntului de tip Bologna.
Avînd în vedere că această problemă este una acut criticată de unii şi acceptată de majoritatea, rolul
acestora enumerate mai sus, au inerentul rol de a informa şi a dezvolta criticismul, de a-l propaga
asupra populaţiei ţării. Subiectul dat este dezbătut la scară europeană, ori sursele bibliografice de
mai sus, nu fac decît să dea naştere la diversitate, o diversitate care pînă la urmă este benefică
pentru noi. Totdeauna este bine să ne informăm din mai multe surse, să cunoaştem problema din
toate punctele de vedere şi să scoatem în evidenţă atît aspectele negative cît şi pe cele pozitive.
Întorcîndu-mă la lista cu referinţe bibliografice, am să evidenţiez faptul că am întîmpinat anumite
dificultăţi în identificarea acestora. Şi nu mă refer aici la faptul că este greu să dai un click pe
internet ca mai apoi Google să-ţi umple pagina de căutare cu rezultate. Nu. Este mai greu să alegi
rezultatele căutării, ca acestea să fie relevante şi să corespundă realităţii. Am identificat şi surse din
anii 2003, 2007, 2009, etc. Mi s-a părut excelentă ideea dacă aş arunca o privire în trecut şi totodată
aş oferi o retrospectivă a tranziţiei Procesului de la Bologna în Republica Moldova, încercarea de
tatonare a terenului pentru a vedea cum a fost în trecut şi care sînt rezultatele în prezent.
De asemenea, am utilizat în tema de cercetare şi surse din străinătate, preponderent romîneşti, în
încercarea firească de a face o comparaţie asupra faptului cum a fost primită această reformă
dincolo de Prut şi ce impact a avut aceasta într-un mediu, altul decît ţara noastră. M-a gîndit că este
bine să avem şi o retrospectivă a ţării noastre vecine în ceea ce priveşte Procesul de la Bologna.
Poate că făcînd o paralelă dintre Republica Moldova şi România, reuşesc că ilustrez un model
relevant al succesului pe care l-a avut această reformă acolo, şi poate (pe alocuri) să propun nişte
idei ca acest proces să nu fie primit în furci de către o mulţime impunătoare de indivizi, motivele
aici fiind diverse2.
În fine, ca să nu mai lungesc vorba, voi încheia pe nota principiului „Cine caută găseşte”. În cele
din urmă, o tentativă de analiză şi prezentare a listei bibliografice, pînă la urmă nu este un lucru atît
de complicat. Ba din contră, îţi oferă şansa unei noi experienţe, a unei noi trăiri şi descoperiri. În
bibliografia studiată am descoperit lucruri pe care nu le ştiam pînă la acel moment, importante de
altfel. Recunosc că nu am acoperit toate referinţele bibliografice, pentru că fizic nu este posibil.
Numai în spaţiul virtual sînt sumedenii de articole şi opinii cu privire la acest subiect, iar o analiză a
comentariilor de pe forum am găsit-o ca fiind puerilă şi neadecvată pentru o cercetare. Ea nu poate
reprezenta o dovadă veridică referitor la subiectul cercetat, pentru că mulţi dintre cei care stau în
faţa calculatoarelor nici nu ştiu despre ce vorbesc, aruncă comentarii aiurea, în gol şi fără de
„vlagă”. Este mai degrabă ilustrarea stupizeniei de care poate da dovadă un individ ce se foloseşte
de dreptul său de a-şi exprima liber opinia.
2 Putem face trimitere aici la necunoaşterea de către mulţi a ceea ce presupune reforma bolognesă, starea de inhibă pe
care mulţi dintre cetăţenii R. M. o au în „sînge”, etc.

8. Sociologia procesului de la Bologna ͸
Capitolul I. Precizări generale despre Procesul de la Bologna. Integrarea
Republicii Moldova la acesta.
Scopul suprem al procesului Bologna este de a crea un Spaţiu European al Învăţămîntului Superior
(SEIS) bazat pe cooperarea internaţională şi schimbul de comunităţi academice3. Astfel, acest
proces a fost implementat pentru facilitarea mobilităţii studenţilor, absolvenţilor şi a personalului
academic, pentru pregătirea studenţilor atît pentru carieră, cît şi pentru viaţă. De asemenea, procesul
dat, îşi doreşte a fi un suport pentru dezvoltarea personală de mai departe a studentului, facilitarea
intrării lui în viaţa socială şi oferirea de liber acces la învăţămîntul de calitate. Dincolo de toate,
Procesul de la Bologna, reprezintă o schimbare majoră în sistemul universitar, ce vizează direct, atît
studenţii cît şi profesorii.
Procesul Bologna a luat numele Declaraţiei de la Bologna, act semnat în oraşul italian cu acelaşi
nume în 19 iunie 1999, de către miniştrii responsabili de învăţămîntul superior din 29 de ţări
europene. Astăzi, Procesul Bologna reuneşte 46 de ţări4, toate acestea făcînd parte şi din Convenţia
Culturală Europeană. O caracteristică importantă a acestui proces, este faptul că sînt implicate:
Comisia Europeană, Consiliul Europei, UNESCO – CEPES.
Cadrul calificărilor, care este de altfel, o condiţie obligatorie a Procesului de la Bologna, este menit
pentru a descrie calificările dobîndite prin intermediul învăţămîntului superior şi cum sînt acestea
interconectate. Aici se descrie clar ce ar trebui să ştie şi de ce ar trebuie să fie capabil să facă un
student care dobîndeşte o anumită calificare într-un domeniu, şi cum poate trece o persoană de la o
calificare la alta, în cadrul unui sistem.
În Comunicatul de la Londra, din mai 2007, miniştrii responsabili de învăţământul superior din
ţările participante în Proces, susţineau faptul că “Mobilitatea personalului academic, a studenţilor şi
absolvenţilor este unul dintre elementele centrale ale Procesului Bologna, creînd oportunităţi de
dezvoltare personală, dezvoltarea cooperării internaţionale între indivizi şi instituţii, întărind
calitatea învățământului superior şi a cercetării, dând substanță dimensiunii europene”5.
Odată cu trecerea şi adaptarea învăţămîntului superior la standardele de la Bologna, trebuie să se
asigure şi calitatea învăţămîntului. În privinţa învăţămîntului superior, termenul de asigurarea
calităţii se referă la toate politicile, procesele și acțiunile menite să asigure că instituţia, programele
și calificările întrunesc și mențin standarde specifice legate de educație, suport financiar și
infrastructură. Astfel asigurarea calității aduce, în primul rînd, o garanție instituțiilor de învățămînt
superior, despre faptul că nivelul de calitate este atins. Asigurarea calității are de asemenea funcția
de a îmbunătăți și perfecționa continuu sistemul de învățămînt.
Unul din scopurile Declarației de la Bologna (1999) a fost acela de a încuraja cooperarea europeană
în domeniul asigurării calității Învățământului Superior, prin crearea unei viziuni comune în
elaborarea de criterii și metodologii comparabile. La reuniunea ministerială din 2005 s-a adoptat
documentul cu numele Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher
3 Raport. Implementarea Procesului Bologna în România: perspectiva studenţilor. Studiu prezentat de Alianţa Naţională
a Organizaţiilor Studenţeşti din România. Bucureşti, 2009.
4 Ibidem
5 Ibidem

9. Sociologia procesului de la Bologna ͹
Education Area
6, elaborat de ENQA în cooperare cu agențiile membre si celelalte 3 structuri
membre ale grupului E4 (EUA, EURASHE, ESU).
Dacă tot vorbim de integrarea în spaţiul european şi Procesul de la Bologna, ar trebui să avem în
vedere şi dimensiunea socială la care se referă transformarea bologniană. Dimensiunea socială, prin
definiţia sa, se refera la egalitatea de şanse în contextul învăţămîntului superior, în termeni de:
acces, participare, terminarea studiilor, condițiile de trai, ghidare şi consiliere, suport financiar şi
reprezentare în structurile decizionale. Aceasta induce de asemenea şi oportunităţi egale în
domeniul mobilității, portabilitatea suportului financiar şi îndepărtarea oricărui tip de barieră.
Dimensiunea socială a fost un element discutabil, şi (indubitabil în acelaşi timp) al Procesului
Bologna încă de la întâlnirea ministerială de la Praga, 2001. Acest item a fost inclus în Comunicatul
ce a precedat întîlnirea, la sugestia reprezentanților studenţilor. În Comunicatele ce au urmat,
dimensiunea socială a fost recunoscută ca o parte crucială pentru succesul spaţiului comun
european, şi ca o parte integrantă a acestuia.
În sensul aderării Republicii Moldova la Procesul de la Bologna, modificarea legislativă s-a produs
printr-o decizie politică. La 24 mai 2004 a fost adoptată Strategia Învăţămîntului Superior din
Moldova în contextul Procesului de la Bologna. Documentul prevedea:
- organizarea învăţămîntului superior pe 3 cicluri;
- introducerea unui sistem de calificări (diplome) comparabile cu cele din spaţiul european;
- adoptarea unei strategii de evaluare, bazată pe Sistemul European de Credite Transferabile - ECTS
prin care să se poată asigura mobilitatea beneficiarilor serviciilor educaţionale;
- stimularea mobilităţii cadrelor didactice şi a personalului managerial în scopuri de formare
profesională, predare, cercetare;
- dezvoltarea curricumului în baza unor metodologii şi criterii comparabile cu cele din comunitatea
europeană;
- extinderea tendinţelor pozitive de dezvoltare asupra întregului sistem de învăţămînt7.
În fine, Republica Moldova, aceasta a aderat la Procesul de la Bologna, la data de 19 - 20 mai 2005,
în cadrul Conferinţei Miniştrilor Educaţiei din Europa. Adaptarea învăţămîntului universitar la noile
cerinţe pe care le impune acest proces, a început însă mai devreme de 2005, în prezent, Republica
Moldova aflîndu-se într-o continuă schimbare în ceea ce priveşte sistemul universitar. De asemenea,
odată cu aderarea Republicii Moldova la această schimbare majoră şi radicală, s-a pus în practică şi
Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS).
Prin Hotărîrea Guvernului nr. 981 din 25 august 2006, Guvernul Republicii Moldova a aprobat
proiectul Concepţiei modernizării sistemului de învăţămînt din Republica Moldova. A urmat apoi o
perioadă sumbră, pentru că în perioada 2006 - august 2007, documentul a rămas blocat în
Parlament. Mai mult decît atît, Preşedintele de atunci anunţa că va propune un nou proiect de lege
prin care să reglementeze întreg sistemul educaţional. Acest fapt relevă o imixtiune instituţională şi
6 Ibidem
7 Nicolae Toderaş. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada 2008-
2011, pag. 21.

10. Sociologia procesului de la Bologna ͺ
o tendinţă de hipercentralizare a sistemului educaţional8. Drept consecinţă, noul cadru legislativ nu
a putut fi examinat şi adoptat de către instituţia legislativă.
Pentru că era şi firesc să prezint o serie de „gînduri” negative asupra acestei teme de dezbatere, iată
ce spune mai jos, acelaşi autor9 pe care l-am citat anterior, despre înfăptuirea reformei de la
Bolognia. Am considerat necesară şi o opinie contrară celei care slăveşte Procesul Bologna, pentru
a-i prezenta cititorului şi o altă părere. Acest lucru este necesar, pentru ca acesta din urmă să-şi
dezvolte capabilitatea de a-şi forma propria-şi părere despre această reformă. De menţionat faptul că
autorul studiului dat, vorbeşte doar despre cadrul normativ şi legislativ şi carenţele acestora care au
avut impact asupra mediului educaţional. Textul este transpus cu fidelitate…
Cauzalitatea şi efectele înfăptuirii eşuate a cadrului legislativ şi normativ din domeniul
educaţional, după aderarea la Procesul Bologna.
În anul 2004 se considera că dezideratul politic de integrare europeană a Republicii Moldova va
deveni parte activă în spaţiul european educaţional, ceea ce însemna aderarea la Procesul Bologna
nu s-a realizat conform conştientizării sistemice (mai ales, a sistemului terţiar), ci conform
dispoziţiilor guvernamentale. Acest mod de acţiune vine în contradicţie directă cu logica ce stă la
baza Procesului Bologna (guvernele reprezintă voinţa instituţiilor prestatoare de servicii
educaţionale şi nu voinţa politică a structurilor guvernamentale). Într-un anumit mod, s-a aplicat
metoda centralizată, unilaterală de aderare la Procesul Bologna. De aici rezidă multiplele eşecuri
postaderare la Proces, care se reflectă prin următoarele constatări:
 instituţiile implementatoare ale voinţei politice nu au fost capabile să înţeleagă integral în ce
anume constă procesul de reformare, care sînt finalităţile şi care sînt riscurile procesului de
racordare la spaţiul educaţional european;
 nivelul de informare a beneficiarilor direcţi ale serviciilor educaţionale (mai ales elevii din
sistemul secundar de treapta a II-a) nu au fost informaţi privind schimbările care urmează să
fie implementate în sistemul de învăţămînt superior începînd cu anul 2005 - 2006 şi care sînt
interferenţele cu învăţămîntul secundar general de treapta a II-a;
 în lipsă de cunoştinţă şi informaţii necesare, unele instituţii au aplicat în mod
necorespunzător principalele prevederi legale şi normative (de exemplu, modul de aplicare a
Sistemului European de Credite Transferabile - ECTS, confuzia generală de trecerea la 3 ani
de studii - pentru ciclul studiilor universitare de licenţă, mai ales în cazul domeniului de
ştiinţe juridice, sau a unor specializări din domeniul ştiinţelor inginereşti;
 beneficiarii direcţi ai serviciilor educaţionale, precum şi organizaţiile reprezentative ale
acestora, s-au implicat la un nivel redus de informare a publicului larg privind modificările
cadrului legislativ, a celui instituţional, dar şi a celui curricular. Mai mult decît atît,
organizaţiile şi structurile reprezentative nu au reuşit să-şi creeze o organizaţie de piaţă
unică, prin intermediul căreia să participe activ în procesul de reformă sistemică şi de
racordare la Spaţiul European al Învăţămîntului Superior. De exemplu, nici o organizaţie
studenţească reprezentativă nu a reuşit să obţină pînă acum statutul de membru observator
pe lîngă European Union of Students -ESU (fosta ESIB). Prin urmare, vocea studenţilor din
Republica Moldova nu este auzită la nivelul instituţiilor şi structurilor europene de
specialitate, chiar dacă unele structuri şi organizaţii reprezentative participă la acţiunile şi
programele desfăşurate de unele instituţii şi organizaţii europene de specialitate (de
exemplu, participarea la elaborarea cercetării Bologna with Student Eyes 2007, elaborată de
8 Ibidem
9 Nicolae Toderaş. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada 2008-
2011, pag. 21.

11. Sociologia procesului de la Bologna ͻ
ESIB);
 schimbul de experienţă şi utilizarea practicilor de calitate se desfăşoară în continuare la un
nivel redus. Instituţiile prestatoare de servicii educaţionale nu-şi pot extinde programele şi
acţiunile de colaborare cu instituţiile partenere din spaţiul comunitar şi extracomunitar, din
cauza anumitor limitări normative (de exemplu, salarizarea cadrelor didactice sau a
experţilor veniţi în instituţiile autohtone de învăţămînt);
 ciclul universitare masterat nu este definitivat nici pînă în momentul elaborării prezentului
document analitic, iar Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova îşi manifestă interesul de a
prelua sub coordonare şi procesul de reglementare şi de organizare a celui de al doilea ciclu
universitar;
 în continuare, statutul studiilor de doctorat şi postdoctorat rămîne a fi incert. Academia de
Ştiinţe a Republicii Moldova deţine statutul de instituţie reglementatoare a cadrului
metodologic privind organizarea acestui nivel de studii. Acest fapt comportă consecinţe
negative asupra întregului sistem educaţional terţiar, dar şi asupra universităţilor care sînt
considerate doar instituţii prestatoare de servicii şi nu instituţii care să genereze programe şi
platforme de cercetare şi inovare. Prin urmare, la capitolul de cercetare şi inovare ştiinţifică,
Republica Moldova prezintă în continuare o competitivitate scăzută în spaţiul european
educaţional.
Ezitarea şi aplicarea confuză a aspectelor reformatoare a creat convulsii atît în rîndul prestatorilor
de servicii educaţionale, cît şi în rîndul beneficiarilor acestor servicii, iar actorii de pe piaţa forţei de
muncă continuă să fie detaşaţi. Prin urmare, nu au fost realizate campanii informaţionale pertinente
asupra tuturor categoriilor de beneficiari privind reformele legislative, instituţionale şi de
curriculum. Chiar dacă la nivelul unor instituţii au fost create echipe de promotori ai Procesului
Bologna, acestea funcţionează în mare parte doar pe hîrtie.
Acum, nu ştiu cît de corect ar fi să dau o apreciere „pozitivă” textului de mai sus, însă într-o
oarecare măsură, accept unele dintre observaţiile făcute de autor. Mă gîndesc că este normal să
apară unele divergenţe în această direcţie, pentru că încă sîntem la început de cale şi ne vine greu să
implementăm rapid această reformă. Sau ar fi cazul să îmbinăm Procesul de la Bologna cu sistemul
cel vechi de educaţie? Ar fi o întrebare la care, sînt sigur că mulţi ar reflecta. Rămîne însă de văzut.
Chiar îi îndemn pe cei care vor citi acest studiu, să se gîndească la aceasta şi nu să ezite să-şi
exprime ideile.
Raportul de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei asupra îndeplinirii
obligaţiilor Republicii Moldova, dat publicităţii la 14 septembrie 2007, precizează în cîteva contexte
faptul că proiectele de legi întîrzie să fie adoptate aşa cum a fost stabilit prin actele de programare10.
Nicolae Toderaş. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru
perioada 2008-2011, pag. 27.
Problema implementării pe deplin a reformei de la Bologna ţine de însăşi natura legislativului
nostru. Probabil voi taxat pentru aceste opinii, însă cred că pe alocuri, reforma s-a implementat
haotic, nu s-a ţinut cont de situaţia actuală din învăţămînt şi s-a dorit (poate!) ca Procesul Bologna
să fie adoptat rapid, numai să avem o imagine bună în ochii Europei…
10 De exemplu, paragraful 213 este dedicat special acestui aspect, iar paragraful 15 face referinţă la aspectul general al
îndeplinirii şi neîndeplinirii responsabilităţilor asumate. După: Honouring of obligations and commitments by Moldova,
Doc. 11374 din 14 septembrie 2007, document accesibil la adresa web:
http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/WorkingDocs/Doc07/EDOC11374.htm, ultima dată accesat la
11.10.2007

12. Sociologia procesului de la Bologna ͳͲ
Acum, cu toate că la obiectivele acestei teme de cercetări nu am menţionat, vreau să dau o copie
fidelă a unui text, în care se menţionează succesul Procesului Bologna, implementat în Georgia,
bineînţeles însoţit şi de un comentariu din partea autorului.
Georgia ca model de succes în implementarea obiectivelor Procesului Bologna
Spre deosebire de Republica Moldova, Georgia, stat care a aderat la Procesul Bologna în acelaşi val
ca şi Republica Moldova, este considerat unul dintre statele de succes ale implementării Procesului
Bologna. Acest stat s-a racordat mai eficace la prevederile Procesului de la Bologna decît chiar
unele state care au participat la iniţierea Procesului. În acest mod, Raportul "Tendinţe V:
Universităţile în formarea Spaţiului European al Învăţămîntului Superior", realizat de European
University Association - EUA şi dat publicităţii în ajunul celei de-a cincea Conferinţe Ministeriale a
Procesului Bologna, specifică faptul că cercetătorii EUA sînt plăcut surprinşi de succesele pe care
le-a înregistrat Georgia în ceea ce priveşte implementarea obiectivelor specifice Procesului.
Potrivit raportului, Georgia a implementat diverse pachete de politici educaţionale ce ţin de:
eradicarea practicilor de corupţie din sistemul de învăţămînt superior, trecerea la sistemul de 3
cicluri universitare, îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor educaţionale, mobilitatea
academică - mai ales aspectul reîntoarcerii celor plecaţi, implementarea ECTS, etc. Instituţiile
georgiene din domeniul educaţional au fost bine informate asupra aspectelor de performanţă
propuse spre a fi atinse. Drept rezultat, respectivele instituţii au fost motivate de a participa activ şi
responsabil în procesul de elaborare a reglementărilor naţionale, de valorificare a experienţei
externe şi a practicilor de calitate interne. Opiniile, recomandările şi poziţiile instituţiilor implicate
au fost luate în considerare în procesul de definitivare a cadrului legislativ, normativ şi metodologic.
Prin urmare, în Georgia funcţionează o nouă lege a educaţiei prin care instituţiilor superioare de
învăţămînt li se asigură o autonomie instituţională deplină şi un sistem standardizat de acreditare
bazat pe programe universitare. În urma acestui proces de liberalizare a sistemului de învăţămînt
superior a fost introdusă o nouă metodă de admitere în instituţiile de învăţămînt superior. În baza
unui Examen Unic de Admitere s-a reuşit reducerea nivelului de corupţie în procesul de admitere,
s-a creat un cadru eficace de informare şi de orientare profesională.
În aceeaşi tendinţă, prin alocarea de granturi, Guvernul Georgiei a favorizat sinergia dintre
programele de educaţie şi cercetare, care au fost extinse şi prin participarea directă a instituţiilor din
sfera privată pentru profit şi a celei nonprofit.
În prezent, guvernul georgian se concentrează asupra: instruirii şi formării unui contingent de cadre
didactice şi manageriale înalt calificate; modernizării metodelor de predare şi evaluare, precum şi a
programelor de studii; creării centrelor de consiliere şi orientare profesională; îmbunătăţirii
infrastructurii necesare pentru prestarea unor servicii educaţionale calitative şi competitive.
În consecinţă, cazul Georgiei este o practică de calitate, care poate servi drept model pentru
Republica Moldova, ceea ce s-ar înscrie în recomandarea EUA de a intensifica procesul de
cooperare şi schimb de experienţă la nivelul statelor din regiune.
Nicolae Toderaş. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru
perioada 2008-2011, pag. 28 – 30.

13. Sociologia procesului de la Bologna ͳͳ
Nu ştiu pe cît de relevant este să ilustrez un asemenea text în contextul în care Republica Moldova
nu a ajuns la acel nivel cu Georgia, şi nici nu a avut cum, din cauza proastei reglementări din
domeniul legislativului şi al învăţămîntului. Propun să lăsăm la o parte discuţiile şi pălăvrăgeala
despre fosta sau actuala conducere a ţării şi ce trebuie să facă ea în întîmpinarea Procesului de la
Bologna. Şi nu oricum propun pe masa tratativelor această ofertă, pentru că s-ar putea ca unii dintre
noi să aibă păreri diferite în acest sens, iar o aprofundare în politică nu este necesară acum. Ceea ce
vrea să menţionez este că în cazul Georgiei, avem exemplul viu al unui stat care şi-a dorit ca în
primul rînd să dispună de tinerii specialişti proprii, ei au înţeles că statul nu poate funcţiona doar cu
bani, ci principala resursă de dezvoltare a lor o reprezintă însăşi proaspătul specialist, luat de pe
băncile universităţii şi angajat în cîmpul muncii. De aceea au şi pus în prim plan reforma Bologna.
Probabil nu am flerul de a convinge şi totodată îmi dau seama că nu am invocat prea multe motive
pentru a demonstra necesitatea Reformei Bologna, însă practica ne demonstrează – dacă se doreşte,
atunci este posibil. Avem şi exemplul Georgiei în acest sens.
Propun acum, cîteva cuvinte, rezumativ, a ceea ce înseamnă procedura bolognesă pentru Republica
Moldova şi ce presupune ea.
Procesul în sine, cuprinde o serie de modificări în curricula universitară şi adaptarea profesorilor din
universitate la noile cerinţe, impuse de către această reformă. Bineînţeles, este destul de greu să
spunem că o reformă îşi face efectele de îndată ce este adoptată şi pusă în aplicare. Trecerea la un
sistem de 3 cicluri universitare care cuprind studiile de licenţă, studiile de masterat şi în fine studiile
doctorale şi postdoctorale, este doar un pas făcut de către Republica Moldova spre mult rîvnita
integrare în spaţiul european. Nu putem omite, desigur şi faptul că reforma de la Bologna mai
include şi o serie de facilităţi pentru adepţii acestei transformări, una dintre ele fiind recunoaşterea
reciprocă şi unanimă a diplomelor de studii, fapt ce ar duce cu uşurinţă la integrarea cetăţenilor
Republicii Moldova pe piaţa internă şi cea europeană în cîmpul forţei de muncă.
Întregul sistem de învăţămînt, conform Bologna, aduc o nouă viziune asupra a ceea ce înseamnă
studii de calitate. La capitolul acesta, Republica Moldova, este într-o continuă adaptare. Nu este
cazul acum să dăm verdicte asupra acestei reforme, dacă este bună sau nu pentru ţara noastră, etc.
Important este faptul că am acceptat să facem parte din această comunitate, pentru a aduce
schimbarea şi diversitatea.
Recunosc că nu sînt iniţiat în ale sociologiei şi cercetării, şi nici nu prea cunosc unele nuanţe despre
cum funcţionează sistemul de învăţămînt (sau cum ar trebui să funcţioneze impecabil!). Nu vreau să
mă dau mare specialist în această privinţă, însă cu toate acestea, am să-mi permit pe final, o notă de
încheiere, aşa ca „din partea autorului” (!).
Nu vreau să calific ca fiind bun sau rău sistemul de reforme pe care-l prevede Bologna. Nu vreau să
afirm că este cel mai reuşit (de fapt nimic în lume nu este perfect), şi nici nu am ales această temă
de cercetare pentru a mă pune în situaţia de „fan Bolognia”. Vreau doar să precizez că este o idee
bună reforma învăţămîntului superior, era un lucru inevitabil. Învăţămîntul centrat pe student este
ceva inevitabil, pentru că acesta trebuie pus în situaţia de a gîndi singur, de a-şi dezvolta abilităţile
şi capacităţile pe care probabil că nici nu ştia că le posedă. În acest mod, constituim o generaţie
nouă de tineri, cu idei noi, cu capacitate de previzualizare a unor fapte şi evenimente, şi care, de ce
nu, ar putea da naştere la o grămadă de sugestii într-un domeniu sau altul. Desigur nu este uşor să
schimbi ceva care ani de-a rîndul pare-se că funcţiona ca ceasul şi la prima vedere nu avea nici o

14. carenţă. Co
o constituie
este aşa. N
este Dumn
studentului
redescoper
cam aiurea
Capitolul
viziunea
În urma efe
Bologna, e
referire la a
cercetări di
ultimul rîn
România. A
U.E., şi nu
Ca şi în Re
implement
avîndu-se î
doctorat. În
acest dome
În toate un
implement
nefiind nic
probleme,
cazuri fiind
Dificultăţil
uşi că o mar
, care din va
mite nici inte
poate impu
b, el poate fa
lfactiv” pen
uie să ne trez
za compa
lor din Ro
ei analize co
România11, a
şi în genere
meniu, pent
face o paral
omânia, pen
rînd, este un
oldova, în R
um de altfel
n: ciclul I –
e, am să dau
onsider totu
e studentul,
Nu putem om
nezeu, el nu
i. În schimb
re „simţul o
a, însă trebu
l II. Analiz
studenţil
fectuării une
efectuat în R
acceptarea ş
in acest dom
nd, pentru a
Am ales Ro
u în ultimul r
epublica Mo
tîndu-se (cu
în prim-plan
n continuare
eniu.
niversităţile
tat, diferenţa
ci un fel de
iar în 24%
d unele dific
le enunţate
relarea durat
lu cu necesi
estuia;
temul de cre
nsferabile;
masarea uno
terii, etc.;
recunoaştere
icultăţi la m
 cor
cicl
ace
 sist
tran
 com
mat
 ner
 difi
11 Raport. Im
Naţională a O
12 Ibidem
13 Rezultatele
această temă
din Români
a fiind legat
din
cultăţi12.
au fost:
tei unui
ităţile
edite
or
ea unor curs
masterat, com
mplementarea P
Organizaţiilor
Procesului Bo
Studenţeşti d
datează din anu
e prezentate d
de discuţie.
e parte din v
arii motive,
ervenţia pro
une învăţare
face ceva de
ntru studiere
zim la realit
arativă a im
omânia
omparative
am analizat
e, Reforma d
ru a îmbogă
lelă între re
ntru că este s
n vecin de l
România anu
este şi prev
licenţa; cic
u prezentări
ia, sistemul
tă de eficien
suri frecven
mbinarea cic
ologna în Rom
din România. B
ul 2009. Pe pa
Sociologia S
p
vină pentru
şi-a pierdut
ofesorilor în
ea şi nu poat
e-a dreptul i
e, pentru de
tate şi să dă
mplemen
procesului
aplicării Pro
ntru carte. S
nvăţămîntul
de-a sila cun
entru studen
ceva nou.
de pertinenţ
cesului de
u stagnarea a
t gustul pen
n procesul în
te băga cu d
nteresant pe
escoperirea a
ăm dovadă d
ntării proc
a unui studi
t şi decis că
de la Bologn
ăţi viziunea
eforma de la
statul nostru
la care putem
ului 2005, s
văzut), sistem
clul II – stud
ii, rezultatel
iu de cercet
ar fi bine să
na. M-am g
a celor ce vo
a Bologna im
u vecin cel m
m să învăţăm
s-a înfăptuit
mul aşa – zi
diile de mas
le obţinute î
are referitor
ă prezint şi
gîndit că este
or lectura ac
mplementat
mai apropia
m multe.
şi reforma
iselor „celo
sterat; ciclul
în urma cerc
ri prevăzut d
a fost imple
l de 3 ciclur
nța cu care
de procesul
ementat, în
el de licenţă
er de tip vec
ntate la nive
clului maste
în ciclul su
chi cu cele d
ctiva studenţilo
09.
mânia: perspec
Bucureşti, 200
arcurs se prea
or. Studiu pre
poate să fi int
tervenit carev
de la Bolog
gna ͳʹ
ocesului de
ă fiu taxat d
lui, dar prof
noştinţele în
nt: poate să-Ştiu
la Bologna
dacă nu
fesorul nu
n capul
-l facă să-şi
nă poate
că sun
ţă.
e la Bolog
gna în
r la Procesu
alte rezulta
e bine să ilu
ceste rînduri
tă în R. M. ş
at, este mem
ul de la
ate, care fac
ustrez nişte
i, şi nu în
şi
mbru al
„Bolognia”
or 3 cicluri”,
l III – studii
rcetării socio
”,
, aici
ile de
ologice din
Bologna es
38% din ca
ste
azuri
uperior;
de tip nou13
3.
anţa
ezentat de Alia
va schimbări în
n legătură cu

15. majorităţii o
cestea, un p
ează studen
i, necesita re
menit să evi
troducerii a
facultate, nu
iholog (fără
de specializ
e de realiza
are) are con
mai ales in p
să dăm un c
tată corect, r
dările nu au
a subsol, ofe
earea unor m
iunea Proce
lu de studii.
estionate, pă
ordarea ace
cele trei cicl
vizuirea pla
În opinia m
Cu toate ac
chiar dăune
organizaţii
Exemplu m
în urma int
licenţă în f
asistent psi
eforturile d
perspective
implementa
beneficii, m
Dacă este s
implement
Recomand
trimitere la
 Cre
viz
cicl
che
 Aco
în c
 Rev
14 Raport. Im
Naţională a O
organizaţiilo
procent de 2
nţilor (8%).
evizuire ma
denţieze sit
acestui siste
u aduce apr
ă master, ni
zare ulterioa
are profesion
nsecinţe soc
privinţa mo
calificativ ac
rezultatele f
întîrziat nic
erind următ
mecanisme
esului Bolog
. În ceea ce
ărerile despr
eloraşi benef
luri;
anurilor de s
mplementarea P
Organizaţiilor
or studenţeşt
8% de orga
Acest lucru
ajoră în ceea
tuaţia mai su
em. Cel mai
roape nici u
ici nu se poa
are). Locuri
nală scade.
ciale negati
bilităţii stud
cestei linii d
fiind nesatis
ci ele, autori
oarele soluţ
de corectare
gna; % dintr
priveşte tre
re această p
ficii care de
studiu astfel
Procesului Bo
Studenţeşti d
ologna în Rom
din România. B
Sociologia S
p
ti, sistemul
anizaţii cons
u subliniază
a ce priveşte
us menţiona
important c
un drept de p
ate obţine a
ile la maste
Astfel, apr
ive pentru a
denţilor şi a
de evaluare,
sfăcătoare, d
ii cercetării
ţii:
e a acordări
tre studenţii
ecerea de la
procedură sî
erivă din cal
procesului
de 3 cicluri
sideră că nu
că procesu
e implemen
ată: Exista m
constă în fa
practică, în
atestat de lib
r fiind limit
eciem că sis
absolvenţi. P
recunoaşt
, atunci pute
din punct de
respective,
i de studiu e
u are un imp
l Bologna în
ntarea lui.
mai multe d
aptul că abs
trucât titlul
beră practic
tate, şi numă
stemul (sau
Pe de altă p
erii internaţ
em spune că
e vedere a s
pe care am
ii creditelor
din Univer
un ciclu la
înt împărţite
litatea de stu
ECTS în co
rsităţi sînt an
altul, în 38%
e.
udent, tutur
tea să fie în
l încât acest
mânia: perspec
Bucureşti, 200
concordanţ
i
mplementăr
Nu N
puteam o
despre d
supli
ea e
de licenţă
Întrucît Î
este
diplomei, d
es
întrebarea: î
c
Răspunsul R
e
poate p
de sim
diplomă d
este
însoţeşte î
dip
superioare. s
E
recunoaştere
r
profesională
p
ctiva studenţilo
09, pag. 13.
or. Studiu pre
de la Bolog
gna ͳ͵
denţilor.
icativ sau
unor
este util stud
pact semnifi
n viziunea u
dezavantaje
solvirea cicl
l acordat es
că, independ
ărul de abs
u modul de
parte, există
aţionale14.
ă aceasta a
studenților.
m menţionat-oncordanţă
rezultate
lului de
te de
dent de
olvenţi cu
ngajaţi după
% din Univ
ror celor car
ţă cu scopul
ării celor tre
omite să vo
imentul la d
ă sau de ma
e parte comp
ste logic să
cam la ce-ar
este unul pe
mplu. Suplim
e un docum
ploma de stu
El faciliteaz
ea academic
ă a calificăr
ezentat de Alia
mai multe
fost
-o prin
cu
ă al treilea
versităţile
re studiază
l
i cicluri;
orbesc şi
diplomă (fie
asterat).
ponentă a
ne punem
r servi ea?
cît se
mentul la
ment care
udii
ză
că şi
ilor
anţa
e

16. obţinute (d
contextul,
mai există
acestui doc
diplome, cer
conţinutul ş
Universităţ
cument.
Universitat
numeroase
studenţi cu
document ş
existenţa a
doar au auz
puţine info
Conform n
concordanţ
studiilor, su
trebuie elib
circulaţie e
absolventu
recunoscut
dobândite f
chestionate
Universităţ
rtificate etc.
şi statutul st
ţi care nu fa
.). Suplimen
tudiilor făcu
ac acest lucr
să ofere stu
e, întrucît, în
rtanţa acestu
i timp ştiu d
timp ce 40%
cunosc foart
te de suplim
r Europene
oaşterea
la diplomă
limbă de
pentru ca
ată fi
competenţel
voit să le tra
ă acest docu
taxe suplim
tea trebuie s
e divergenţe
unosc impor
şi în acelaşi
acestuia, în t
zit şi 35% c
ormaţii legat
normativelor
ţă cu recuno
uplimentul
berat într-o
europeană p
ului să îi poa
te automat c
fără a fi nev
e eliberează
ţile percep t
e către actor
tarea sistem
Procesul B
nu pare să ți
de predare,
rea lor în de
înțelese de
Implement
acest sens.
din urmă n
metodelor
şi implicar
15 Ibidem
16 Ibidem
17 Alianţa Na
denţilor toa
n sistemul e
ui
despre
%
te
ment.
şi în
le
aducă. În sis
ument într- o
mentare16.
rii din sistem
mului de cred
Bologna prom
ină cont de a
relevanța e
sign-ul curr
aţională a Org
m (conducer
dite transfer
movează un
această pers
evaluării pro
riculei nu re
anizaţiilor Stu
udenţeşti din R
S
ntul are men
ute de stude
ru, sau care
ate informaţ
educaţional
stemul educ
altă limbă
rile universi
rabile este u
n învăţămîn
spectivă. El
ofesorilor d
elevă un înv
România.
Sociologia p
procesului
nirea de a in
ent. După cu
nu informe
nforma desp
um studiul A
ază studenţ
ţiile de care
din Români
aceştia au n
ia se observ
caţional rom
decît româ
mânesc 32%
nă, iar în 21
Confo
cei de
faptul
implem
şi simp
serie d
nevoil
român
multe
orm concluz
la ANOSR
că Procesul
mentat supe
plu preluînd
de reforme,
lor sistemulu
nesc. Acest f
ori aceste r
dre didactice
cele mai rele
student, îns
portante pre
denți sau fee
ntrat pe stu
ităților, cad
unul dintre c
nt centrat pe
lemente imp
de către stud
vățământ ce
de la Bolog
gna ͳͶ
pre genul, n
ANOSR ara
ţii despre ex
nivelul,
ată15, încă
xistenţa
stă şi aici
20% dintre
nevoie. Exi
vă că doar 2
versităţile
uri,
% dintre Uni
1% din cazu
ziilor la care
R17, aceştia a
ul de la Bolo
erficial, Rom
d şi implem
fără însă a
lui educațio
fapt dovede
reforme nu a
e, studenți,
evante exem
să de multe
ecum adapta
edback-ul st
udent.
e au ajuns
au opinat
ogna a fost
mânia pur
mentând o
le adapta
nal
ește că de
au fost
etc.).
mple în
ori acesta
area
tudenților

17. Sociologia procesului de la Bologna ͳͷ
Într-o altă ordine de idei, am să-mi permit să mai adaug şi eu cîte ceva. Desigur, anul efectuării
cercetării este unul (dacă îl putem numi aşa) cam depăşit de timp. Întrucît trăim într-o societate
unde timpul îşi spune cuvîntul iar schimbările nu reprezintă altceva decît o rutină devenită deja o
obişnuinţă, nu putem concluziona faptul că aceste rezultate sînt valabile şi pentru anul 2012. Sigur,
bazîndu-ne pe acestea, ne putem forma doar o concluzie primară (dacă nu chiar prematură!) despre
implementarea şi funcţionarea Procesului de al Bologna. Acest proces reprezintă unul din
schimbările majore la care s-a pretat Uniunea Europeană. Deja ştim cu toţii că pentru o schimbare
profundă a unui domeniu sau altul, trebuie să treacă niţel timp. Ei bine, pentru că vorbim despre
sistemul de învăţămînt, sînt de părere că aici trebuie să treacă ceva mai mult pentru ca studenţii şi
pe alocuri chiar profesorii, (de ce nu), să conştientizeze şi aplice în practică în proporţie de 100%
toate condiţiile Reformei de la Bologna. Mita, corupţia şi alte meschinării care iată că se ţin scai de
societatea modernă, împiedică cursul procesului bolognian, şi implicit, schimbările binefăcătoare pe
care acesta le aduce în planul învăţămîntului superior. Nu trebuie să uităm în acelaşi timp şi faptul
că de pe băncile universităţii îşi i-au „zborul” viitorii specialişti în domeniu, şi dacă vrem ca statul
să funcţioneze bine, atunci, schimbările din învăţămînt, trebuie să reprezinte mereu un punct forte în
planul şi strategia de dezvoltare a fiecărui stat.
Capitolul III. Analiză şi comparaţii efectuate asupra rezultatelor cercetării asupra
implementării Procesului de la Bologna în Republica Moldova. Cazul USM.
Pentru a cunoaşte mai bine care sînt efectele unui asemenea proces, am decis să analizez un studiu
sociologic efectuat în cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Nu am ales întîmplător acest studiu,
şi la mijloc nu este vorba de nici un alt motiv. Raţionamentul pentru care am decis să fac un
asemenea pas, este în primul rînd economisirea de mijloace, resurse, timp şi, de ce nu, nervi. Ştim
că o cercetare sociologică "mănîncă" mult timp şi necesită un consum mare de energie din partea
celui ce cercetează o temă.
Studiul dat, s-a efectuat în perioada 1 - 14 martie 2008, sub genericul „Barometrul de opinie USM
2008”, pe un eşantion de 1410 studenţi ai USM, marja de eroare fiind de 2,6 %18.
În continuare, prezint rezultatele cercetării sociologice despre care am vorbit mai sus. Din start
vreau să menţionez că acest studiu este unul cam învechit, rezultatele fiind din anul 2008
preponderent, iar unele dintre aşteptările cititorilor s-ar putea să nu coincidă cu realitatea prezentată
aici. Probabil se va pune întrebarea „de ce anul 2008?”. Răspunsul este pe cît de simplu, pe atît de
veridic. În primul rînd, nu s-a făcut o cercetare la nivel naţional pentru a se vedea care sînt cu
adevărat rezultatele şi părerile despre această transformare. Doi la mînă ar fi faptul că, din cîte am
căutat şi cercetat, doar Universitatea de Stat din Moldova a fost interesată în studierea acestui
fenomen, iar eşantionul, aşa precum am menţionat mai sus, este reprezentat de către studenţii
acestei universităţi.
Schimbările aduse prin acest proces, au contribuit la „reanimarea” sistemului nostru de învăţămînt
şi la crearea de noi metode didactice pentru ca studentului să-i fie trezit gustul pentru studiere.
Putem conchide că datorită acestui fapt, 67,6% din respondenţi, au afirmat că sînt foarte mulţumiţi
18 Aspecte ale impactului Procesului de la Bologna asupra învăţămîntului superior din Republica Moldova(CAZUL
USM). Maria BULGARU, Oleg BULGARU, pag. 5. Chişinău, 2008.

18. Sociologia procesului de la Bologna ͳ͸
atît de schimbările aduse de Procesul de la Bologna cît şi de noile modalităţile de predare în cadrul
prelegerilor. În continuare, prezint schematic rezultatele acestei cercetări19.
În 2006 reprezentările vis-a-vis de
Procesul de la Bologna erau altele.
Doar 26,4% din respondenţi erau
foarte mulţumiţi, iar 68,5% –
mulţumiţi parţial (a se vedea fig.1).
Aproximativ aceeaşi apreciere a fost
dată şi calităţii orelor de seminare:
Răspunsurile date de respondenţi apropo de
transformările bolognese în învăţămîntul universitar
 Foarte mulţumit 67,6 %
 Parţial mulţumit 27,9 %
 Deloc mulţumiţi 3,1 %
 53,3% din respondenţi sînt foarte mulţumiţi, care împreună cu cei parţial nemulţumiţi
alcătuiesc 92,9%;
 92% din studenţii
intervievaţi consideră că
materialul lecţiei este bine
structurat şi sistematizat
(în 2006 – 35,5%);
 89,9% consideră că
profesorul cunoaşte
materia şi o expune într-o
formă accesibilă şi clară (în 2006 – 65,4%);
 86,1% au apreciat pozitiv capacităţile profesorilor de a stimula interesul pentru disciplină;
 a crescut ponderea studenţilor implicaţi în activităţile de cercetare ale profesorilor, fapt
menţionat de 67,9% din respondenţi20.
Opiniile studenţilor asupra unor cauze ale nereuşitei lor, dintre care cel mai mare procentaj a obţinut
materialul prea dificil (49,5%) (în 2006 – 51%), lipsa timpului pentru pregătire (46,8%) (în 2006 –
57%), unirea mai multor
discipline în module (31,4%)
(în 2006 – 31%). 14,3% din
eşantionul de studenţi sînt de
părere că cunoştinţele
acumulate în sălile de curs nu
corespund în mare majoritate
cu activităţile pe care trebuie
să le realizeze în timpul
practicilor de specialitate
(dintre acestea, 19,5% revin
studenţilor anului III
19 Aspecte ale impactului Procesului de la Bologna asupra învăţămîntului superior din Republica Moldova(CAZUL
USM). Maria BULGARU, Oleg BULGARU, pag. 5. Chişinău, 2008.
20 Studia Universitatis, nr. 4/14. Aspecte ale impactului Procesului de la Bologna asupra învăţămîntului superior din
Republica Moldova(CAZUL USM). Maria BULGARU, Oleg BULGARU, pag. 5. Chişinău, 2008

19. Sociologia procesului de la Bologna ͳ͹
Bologna), iar 61,9% consideră că aceste cunoştinţe corespund parţial programului practicii. Doar
10,8% au considerat aceste cunoştinţe ca fiind totalmente în corespundere cu cerinţele practicii (a
se vedea fig.2)21.
Acum, să prezint şi rezultatele nivelului de cunoaştere a prevederilor de la Bologna. Este un rezultat
destul de îmbucurător, întrucît mai mult de 50 % din cei intervievaţi cunosc procedura bologniană,
deci, sînt capabili să facă o diferenţă între ceea ce ne-a oferit spaţiul sovietic şi ceea ce ne oferă
spaţiul european. Nu este de
mirare rezultatul, căci unul
dintre principiile de bază ale
procesului de la Bologna îl
reprezintă faptul de a îndruma
doar studentul în calea
studierii materiei, restul,
rămînînd pe seama şi la
discreţia acestuia. Iată şi
tabelul cu rezultate:
Trebuie să menţionez faptul
că rezultatele date le-am
preluat (desigur, respectînd dreptul de autor) din sursa bibliografică pe care am prezentat-o la
subsol.
Bazîndu-mă pe aceste rezultate, care desigur, nu prezintă îndoieli, am ajuns la concluzia prealabilă
că în ciuda tuturor reverberaţiilor sistemului de învăţămînt vechi („moştenire a URSS”), totuşi
procesul de la Bologna îşi face uşor dar sigur, simţită prezenţa pe teritoriul spaţiului academic al
Republicii Moldova.
Este uimitor totuşi cît de diverse pot fi rezultatele unei cercetări, şi în acelaşi timp, greu de înţeles.
Misiunea este complicată, dar nu imposibilă.
Referitor la capitolul despre cunoaşterea conţinutului Procesului de la Bologna avem un rezultat
destul de mulţumitor, care ne
bucură ochiul şi ne facem să
credem că această reformă nu
s-a făcut în zadar. Există însă
şi un mic „dar” aici. Dacă
este să facem trimitere la
gradul de acceptare de către
studenţi a prevederilor
Procesului de la Bologna,
atunci tabloul se schimbă
complet, după cum urmează:
în 2006, 52,7% din studenţii
intervievaţi au răspuns că
21 Ibidem

20. Sociologia procesului de la Bologna ͳͺ
acceptă parţial această strategie, urmînd ca în anul 2008 un asemenea răspuns să fi fost oferit de
către 64,1% de studenţi. Cota celor care nu au acceptat prevederile Procesului de la Bologna era în
2006 de 17%, iar în 2008 de 26,1%. În 2006 nu au putut răspunde la întrebarea în cauză 22,8%,
urmînd ca în anul 2008 – doar 1,9% din studenţi să afirme că întîlnesc dificultăţi să răspundă22.
Studiind aceste rezultate, şi făcînd o analiză comparativă între anii 2006 şi 2008, pot afirma că
mentalitatea studenţilor s-a schimbat, şi că aceştia au luat cunoştinţă de transformările care-i vizează
nemijlocit şi pe ei, nu doar pe profesori. Din tabel, putem opina faptul că studenţii au devenit mai
responsabili, mai interesaţi de noutăţile care li se pun „în tavă” şi că încetul cu încetul, mişcarea
bolognesă îşi face apariţia
la scenă deschisă în
cadrul universitar.
Referindu-ne la gradul de
mulţumire a studenţilor
faţă de modalităţile de
implementare a
prevederilor Procesului de
la Bologna, tabelul este
următorul23:
Mulţumirea parţială
(47,2%) şi nemulţumirea totală (21,3%) a studenţilor faţă de modalităţile de implementare a
prevederilor Procesului de la Bologna au fost explicate de către studenţi prin evidenţierea
următorilor factori: organizarea învăţămîntului superior în 2 cicluri (acordul total la această
componentă fiind
manifestat de către
22,6% de respondenţi,
acordul parţial – de
44,1%, dezacordul – de
31,1%) şi organizarea
cursurilor în module
(acord total – 14,1%,
acord parţial – 43,7%,
dezacord – 38,1%).
Tot vorbind despre
Procesul de la Bologna,
nu puteam trece cu
vederea şi ciclul II al
studiilor universitare – masteratul. Acesta reprezintă încă o treaptă (cea de-a II) în ceea ce priveşte
studiile universitare şi aprofundarea lor. Deşi mulţi studenţi au o atitudine încă reticentă faţă de
22 Ibidem
23 Ibidem

21. Sociologia procesului de la Bologna ͳͻ
masterat24, totuşi, nu
putem spune că această
treaptă nu este una
importantă. Masteratul
reprezintă încheierea
studiilor de licenţă,
aprofundarea într-un
domeniu pe care
studentul doreşte să-l
studieze şi cunoască mai
bine. Studiile de
masterat reprezintă şi un
punct în CV-ul studentului care doreşte să se încadreze în cîmpul muncii sau, de ce nu, pentru cel ce
ocheşte un post de muncă mai bine plătit. Deseori şi angajatorii caută persoane cu ciclul de studii
universitare complete (bineînţeles, cu masteratul luat!). Iată care sînt şi rezultatele, conform
cercetării efectuate în cadrul USM, vizavi de continuarea studiilor la masterat25:
Desigur, este un lucru îngrijorător faptul că cei aproximativ 32 % din studenţi nu s-au decis asupra
continuării studiilor la masterat. După cum afirmam şi în nota de la subsol, motivele pot fi foarte
diverse, însă sînt absolut sigur că dacă se efectuează o cercetare sociologică în acest sens, cea mai
mare parte a studenţilor va invoca lipsa de suport financiar, aici mai adăugînd că un contract de
masterat costă cu mult mai mult decît unul de licenţă. Cei 17 % din respondenţi afirmă cu
certitudine că nu-şi vor continua studiile. Iarăşi, ori procentul respectiv de studenţi nu
conştientizează importanţa masteratului, ori, pur şi simplu, nu doresc continuarea studiilor din
diverse motive.
Opinia studenţilor contează foarte mult, mai ales dacă este vorba despre Procesul de la Bologna şi
transformările pe care le impune acesta. Iată ce au răspuns studenţii apropo de organizarea studiilor
de masterat pe parcursul a 2 ani26 (figura 10).
Capitolul IV. Analiza conferinţei de la Helsinki, Finlanda a Procesului de la
Bologna, cu privire la diplomele de master, ͳͶ‐ͳͷ martie ʹͲͲ͵
Probabil, cei care vor citi aceste rînduri, se vor întreba cu siguranţă, care este raţiunea pentru care
am alocat un întreg capitol unei conferinţe ce a avut loc tocmai în anul 2003. Mulţi dintre aceştia
(probabil!), vor găsi irelevant acest fapt şi cred că voi fi supus unei critici dure din partea
colectivului de cititori. Este indubitabil faptul că clepsidra timpului se mişcă la ora actuală foarte
repede şi situaţia se schimbă extrem de repede de la o oră la alta, fie că e vorba de actualitatea
socială, financiară, cea a învăţămîntului, etc.
Aşa cum se ştie, majoritatea universităţilor europene au trecut şi implementat în practică
schimbările de la Bologna abia în 2005. Nu ştiu pe cît de corectă este afirmaţia dată, însă din cele
24 Aici putem invoca motive din punct de vedere financiar, timp, şi de ce nu, lipsa dorinţei de a continua studiile. Mai
putem adăuga şi neconştientizarea studentului a importanţei masteratului. În fine, motive pot fi diverse, iar aici nu sînt
imperios necesare şi studii sociologice.
25 Ibidem
26 Ibidem

22. Sociologia procesului de la Bologna ʹͲ
citite de mine, am ajuns la această concluzie, iar dacă greşesc cumva, ofer dreptul de a mi se reproşa
îndărătul acestor sintagme. Acest fapt s-a datorat acestei conferinţe, care a avut scopul de a informa
şi ilustra live schimbările ce urmează să aibă loc în sistemul învăţămîntului, schimbări care au vizat
acele state ale căror sisteme de învăţămînt superioare nu fuseseră încă adaptate noilor cerinţe.
În special, aici, a fost tratată tema diplomelor de masterat, chestie foarte delicată, avîndu-se în
vedere aici mai mulţi factori care au un impact mai mult sau mai puţin negativ asupra studenţilor27.
Aşa cum arată studiul făcut de Asociaţia Universitară Europeană, cele mai multe dintre ţările
europene au introdus sau sînt în curs de a introduce o structură a diplomelor din învăţământul
superior, bazată pe secvenţele: Licenţă, Master, Doctorat. În conformitate cu acest raport, există
încă variaţii în ceea ce priveşte durata programelor de studii care se finalizează cu o diplomă de
master, dar se observă tendinţa ca, pentru diploma de master, numărul total de credite necesare să
fie de 300 ECTS. În practică, aceasta înseamnă cinci ani de studii complete (la zi)28.
Structura diplomelor încă variază considerabil în ţările participante la Procesul de la Bologna. În
plus, structura de 2 trepte este percepută diferit, în ţări diferite29. În unele sisteme de învăţământ
superior, diplomele de Licenţă şi Master sînt văzute ca entităţi separate, în timp ce în altele, cele
două cicluri formează mai degrabă o secvenţă cumulativă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe în
mai mult sau mai puţin aceeaşi arie disciplinară. În fine, alte ţări sînt de părerea că diplomele de
master nu constituie altceva decît un moft sau mai degrabă o necesitate inutilă, care îngreunează
reformele de la Bologna. Din dorinţa de a le proteja anonimatul, am decis să nu dau aici nici un
nume.
Una din concluziile la care s-a ajuns la această conferinţă a fost faptul că ar fi mai bine ca pentru
creşterea transparenţei calificărilor obţinute toate instituţiile de învăţămînt superior să utilizeze un
document de completare a diplomei (engl., Diploma Supplement), care să conţină o informaţie
complexă şi în acelaşi timp complexă privitor la ceea ce a fost studiat, care este numărul de credite,
etc. Necesitatea unei asemenea proceduri a fost argumentată prin faptul că structurile unor diplome
comparabile facilitează recunoaşterea calificărilor profesionale şi mobilitatea forţei de muncă,
contribuind la crearea unei pieţe europene a muncii mai dinamice pentru angajatori şi absolvenţi30.
Dau citire (din aceeaşi sursă, evident) următoarelor recomandări adoptate de participanţii la
conferinţă, care la rîndul lor, pot fi considerate drept numitor comun al diplomelor de master în
spaţiul european de învăţământ superior.
1. Diploma de master este o calificare după al doilea ciclu de învăţământ superior. Admiterea
într-un program de master solicită, de regulă, deţinerea unei diplome tip Bachelor31 de la o
instituţie de învăţământ superior recunoscută. Diplomele de Master şi Bachelor reflectă
rezultate educaţionale (obiective ale învăţării) diferite şi sînt acordate la niveluri diferite de
studii.
27 Putem enumera un şir întreg de factori precum cei financiari, economici, sociali, sau de ce nu, chiar şi simpla
nedorinţă a studentului de a continua studiile mai departe. În fine, nu cred că este cazul să intrăm în detalii…
28 Procesul de la Bologna. Conferinţa privind diplomele de master Helsinki, Finlanda, 14-15 martie 2003
29 Ibidem
30 Ibidem
31 În traducere – licenţă (eng).

23. Sociologia procesului de la Bologna ʹͳ
2. Studenţii care primesc diploma de master trebuie să fi atins un nivel de cunoştinţe şi
înţelegere sau un nivel înalt al competenţelor artistice, când este cazul, care să le permită să
integreze cunoştinţele şi să facă faţă complexităţii, să emită judecăţi de valoare şi să
comunice concluziile lor unui public cu sau fără expertiză în domeniu. Studenţii care
primesc diploma de master vor avea competenţele necesare pentru continuarea studiilor sau
pentru activitatea de cercetare, în mod autonom, autodeterminat.
3. Toate diplomele tip bachelor trebuie să ofere acces la studiile de master şi toate diplomele
de master trebuie să ofere accesul către studiile doctorale. Tranziţia de la nivelul de master
la cel doctoral fără obţinerea unei diplome de Master poate fi posibilă dacă studentul
demonstrează că are competenţele necesare. Diferenţele în orientarea şi profilul programelor
nu trebuie să influenţeze consecinţele sociale ale diplomelor de master.
4. Programele tip Bachelor sau Master trebuie descrise din punct de vedere al conţinuturilor,
calităţii şi rezultatelor studiilor, nu numai în concordanţă cu durata programului sau cu alte
caracteristici formale.
5. Există câteva proiecte internaţionale în curs de desfăşurare, legate de dezvoltarea
mecanismelor coerente de asigurare a calităţii în SEIS. Această activitate trebuie continuată,
iar aspectele internaţionale ale sistemelor naţionale şi regionale de asigurare a calităţii
trebuie dezvoltate în continuare.
6. Trebuie dezvoltate programe comune de master la nivel european, pentru a promova
cooperarea intra-europeană şi pentru a atrage studenţii talentaţi şi cercetătorii de pe alte
continente să studieze şi să lucreze în Europa. O atenţie specială se va acorda rezolvării
problemelor de recunoaştere a diplomelor comune.
7. În timp ce diplomele programelor de master comportă, de regulă, 90-120 de credite ECTS,
numărul minim acceptat pentru nivelul de master trebuie să fie de 60 de credite. Cum durata
şi conţinutul studiilor tip bachelor variază, este necesară aceeaşi flexibilitate şi pentru
programele de master. Creditele acordate trebuie să fie din profilul corespunzător.
8. În anumite domenii, pot continua să existe programe integrate de un ciclu de învăţământ,
care să conducă la diplome de master. Totuşi, trebuie încurajate existenţa unor posibilităţi de
acces la calificări intermediare şi transferul spre alte programe.
9. Programele care duc la o diplomă de master pot avea orientări şi profiluri diferite, pentru a
răspunde unei diversităţi de nevoi individuale, academice şi ale pieţei muncii. Diplomele de
master pot fi acordate de universităţi sau, în unele ţări, de alte instituţii de învăţământ
superior.
10. Pentru creşterea transparenţei, este important ca orientarea specifică şi profilul unei anumite
calificări să fie explicat în documentul de completare a diplomei, acordat studentului.
Capitolul V. Cîteva precizări cu referire la învăţămîntul centrat pe student
Că tot vorbim despre sociologia Procesului de la Bologna, nu putem omite (oricît am vrea noi) să
vorbim despre o altă particularitate extrem de importantă în implementarea şi dezvoltarea acestei
reforme în sistemul de învăţămînt superior. Întrucît se manifestă ca parte componentă a reformei,
am decis totuşi să las acest subiect la finele temei mele de cercetare, asta pentru că privesc această
idee din perspectiva dezvoltării multilaterale a studentului, în ultimă instanţă, luînd decizia să dau o
definiţie cît mai amplă pe marginea acestui subiect.

24. Sociologia procesului de la Bologna ʹʹ
Învăţământul centrat pe student este unul dintre principalele repere care jalonează32 reforma
învăţămîntului superior european, cunoscută sub denumirea de Procesul Bologna. Întru realizarea
învăţământului centrat pe student, un rol important îl au studenţii universităţii, cadrele didactice din
instituţie şi nu în ultimul rînd, instituţia de învăţământ superior33. Fiecare din aceşti factori
enumeraţi mai sus are un rol deosebit în construirea unui învăţămînt care ar fi axat pe nevoile
studentului, fapt pentru care, absenţa sau neimplicarea unuia dintre aceştia, face imposibilă
realizarea învăţămîntului centrat pe student.
În condiţiile aplicării învăţământului centrat pe student, aceste este considerat ca un viitor expert, el
nu mai este perceput ca un subiect pasiv în procesul de educare şi instruire, ci este considerat
partener al cadrului didactic (dacă nu chiar un egal al său)34 în construirea cunoaşterii şi este parte
activă în realizarea activităţilor instructiv educative, în evaluarea calitativă şi în conturarea
propriului traseu academic.
Spre deosebire de practica de pînă acum din universităţi, pe care o cunoaştem cu toţii, unde
profesorul punea accent deosebit pe procesul de predare a cunoştinţelor, urmat de cel de evaluare a
acestora, acordînd o însemnătate minoră procesului de învăţare a studentului, din perspectiva
învăţământului centrat pe student, predarea şi învǎţarea sînt douǎ procese care se presupun unul pe
celǎlalt. Predarea nu se limiteazǎ la simpla transmitere a cunoştinţelor. Ea îmbină instruirea cu
formarea şi învǎţarea cu evaluarea în concordanţǎ cu finalitǎţile stabilite. Profesorul, renunţă la
livrarea cunoaşterii ca produs şi se axează pe modelul cunoaşterea ca proces, acordînd atenţie mai
mare nevoilor de învăţare, de motivare, de consiliere şi de orientare a studentului35.
Dacă în învăţământul centrat pe profesor, aceştia ofereau studenţilor produse cognitive finite,
prefabricate, ca un bilanţ de adevăruri exprimate prin cunoştinţe oferite de-a gata educabililor şi
stimulau preponderent
exerciţiile şi capacităţile
memorative şi reproductive
ale acestora, atunci în
învăţământul centrat pe
student, prin abordarea
cunoaşterii ca proces,
profesorii urmăresc să pună
accent pe gândirea
studenţilor, pe dezvoltarea
gîndirii critice a acestora, pe implicarea lor în realizarea de proiecte, planuri, pe rezolvarea de
probleme care au tangenţă cu viaţa practică (prin găsirea unor soluţii noi, originale ale acestora), pe
investigaţia ştiinţifică şi învăţarea unor noi tehnici de cercetare, stimulând gândirea, imaginaţia,
32 JALONÁ, jalonez, vb. I. Tranz. 1. A marca pe teren punctele unui traseu, ale unei alinieri etc. prin jaloane (1). 2. Fig.
A indica punctele principale ale unei probleme sau etapele în desfăşurarea unei activităţi, a da o direcţie, a trasa în linii
mari un plan. - Din fr. jalonner. Sursa: DEX.Ro © 2005 Ion Silvestru.
33 ÎNVĂğĂMÂNTUL CENTRAT PE STUDENT – REPER PRINCIPAL AL PROCESULUI BOLOGNA. Buletinul
AGIR nr. 2-3/2009 ● aprilie-septembrie. Asist. drd. Liliana-Luminiţa TODORESCU, Universitatea „Politehnica” din
Timişoara, pag. 227.
34 Desigur, cu unele excepţii…
35 Ibidem

25. Sociologia procesului de la Bologna ʹ͵
creativitatea şi originalitatea educabilului şi înlăturând astfel lipsa de motivare şi formalismul
ambilor agenţi educativi.
Universitatea contribuie la realizarea învăţământului centrat pe student, atît prin asigurarea unor
condiţii instituţionale absolut necesare pentru relaţionarea optimă dintre profesor şi student în cadrul
procesului de învăţămînt în mediul universitar, cît şi prin asigurarea de dotări materiale, resurse,
programe, servicii şi reglementări, adecvate acestei noi abordări a învăţămîntului36.
Recomandări şi concluzii
Avînd în vedere cele studiate pînă acum, este limpede că pentru continuarea reformelor cerute de
Procesul de la Bolognia, sînt necesari a fi întreprinşi anumiţi paşi.
1. Primul dintre aceşti paşi ar fi efectuarea unei cercetări sociologice în toate universităţile
Republicii Moldova, pentru a se vedea gradul de pregătire a studenţilor, cunoştinţele lor
despre procesul de reformare de la Bologna, cît de dispuşi sînt aceştia către schimbarea
întreprinsă în învăţămînt, dar şi gradul de aderenţă al profesorilor la această schimbare.
Probabil că se va vedea şi în ce măsură cerinţele înaintate de către Procesul Bolognes sînt
respectate şi totodată întreprinse. Va ieşi la iveală de asemenea şi gradul de pregătire al
universităţilor pentru asigurarea condiţiilor impuse de noul regulament.
2. Avînd în vedere gradul jos de informare al populaţiei în ceea ce priveşte Procesul Bologna,
putem veni cu iniţiativa de mediatizare asupra temei date, „inundarea” cu informaţii despre
Proces, prezentarea calităţilor pozitive şi negative a acestuia, mai ales în cadrul liceal, pentru
că de aici porneşte viitorul student.
3. Identificarea carenţelor în cadrul legislativ şi normativ în ceea ce priveşte sistemul
educaţional. Eventual chiar, remedierea acestora şi implementarea unui nou plan de
dezvoltare a învăţămîntului. Pentru a uşura sarcina legislativului, aici pot fi antrenaţi diferite
cadre din interiorul universităţilor R. M., crearea de comisii specializate în acest sens în
componenţa cărora să intre jurişti, economişti, oameni de afaceri, sociologi, etc.
4. Crearea unui pact educaţional în vederea liberalizării politicii în sistemul de învăţămînt
superior, sistemul secundar profesional şi mediu de specialitate - crearea şi garantarea unui
cadru normativ adecvat şi coerent pentru aplicarea autonomiei universitare: în aspectele ce
ţin de finanţarea instituţiilor şi programelor, managementul instituţional, stabilirea
pachetelor curriculare, stabilirea şi aplicarea procedurilor de selecţie a candidaţilor, ş.a37.
5. Reforma cadrului normativ de finanţare a învăţămîntului superior, secundar profesional şi
mediu de specialitate38.
6. Eventual, crearea unui centru specializat în învăţămînt şi educaţie, care s-ar oferi să
identifice şi prezinte principalele probleme şi deficienţe din domeniul preuniversitar şi
universitar.
7. Probabil aş fi mitocan pe alocuri, însă cred că organizarea anuală (sau în limita
posibilităţilor) a unor conferinţe, la care să participe toate universităţile Republicii Moldova,
unde să se pună în dezbatere procesul de implementare a Reformei, dificultăţile, eşecurile,
36 Ibidem
37 Nicolae Toderaş. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada 2008-
2011, pag. 32.
38 Ibidem

26. Sociologia procesului de la Bologna ʹͶ
succesele, etc. O asemenea abordare a problemei, ar putea trezi spiritul competitiv a celor
participanţi, şi ar putea grăbi unele procese ce ţin de schimbările produse în învăţămîntul
superior.
8. Iniţierea unui program de colaborare multilateral dintre statele membre ale Procesului de la
Bologna;
9. Realizarea unei cercetări privind calitatea studiilor superioare în Republica Moldova.
Concluzii. După ce am efectuat cercetarea asupra Procesului Bologna şi implementarea acestuia în
Republica Moldova, am făcut comparaţii şi cu alte state, membre ale aceleaşi reforme, concluzionez
că Procesul s-a implementat în mod rapid în Republica Moldova şi nu în totalitate, urmărindu-se
mai mult un scop de „laudă” asupra reformelor aduse în sistemul de învăţămînt. Populaţia nu a fost
informată asupra acestei schimbări importante, nu a fost mediatizat Procesul şi nu s-a spus clar ce
prezintă acesta, ce reforme aduce el şi de ce este important. Partea bună a lucrurilor este totuşi că,
am făcut acest pas important şi ne întoarcem şi noi, încetul cu încetul spre U.E.
Dezinteresul sau mai degrabă nedorinţa de implicare în schimbările sistemului de învăţămînt a
„celor de sus” (sau mai degrabă implicarea redusă a lor) reprezintă un impediment şi el, destul de
serios în organizarea şi aplicarea măsurilor impuse de Bologna.
Cu toate că în 2005 Republica Moldova a aderat la Procesul de la Bologna, sistemul ei educaţional e
departe de a corespunde standardelor europene în domeniu, iar numeroasele tentative de reformare a
acestuia s-au dovedit ineficiente, conducînd la crearea unui amalgam legislativ deficitar şi chiar
contradictoriu. În pofida gravelor probleme cu care se confruntă sistemul de învăţămînt din R. M.,
precum şi lipsa unui sistem unitar de formare profesională a cadrelor didactice, deficienţele majore
de organizare sau haosul legislativ, educaţia figurează pe lista de priorităţi a actualei guvernări doar
în mod formal, şi nicidecum practic, aşa cum apăruse în programul electoral al unui partid39, în
campania din 2009. Din nefericire, nici promisiunile electorale de pe celălalt mal al Prutului nu
izbutesc să treacă pragul simplelor declaraţii politice: consecinţele lor de ordin practic fie întîrzie
nepermis de mult să apară, fie sunt total nesemnificative. Şi iată din nou ajungem la politică…
Probabil nu realizăm, dar şi cadrul didactic are un rol important în dezvoltarea studentului. Nu mă
voi arunca în neantul logii şi nici nu am să dau nişte recomandări pentru aceştia, însă sînt de părerea
că acesta este unul din factorii decisivi în viaţa studentului. Pare incredibil dar este adevărat – ce
atitudine manifestă profesorul faţă de obiectul predat de el în universitate, aceeaşi manifestare o are
şi studentul faţă de disciplina dată. Incredibil dar este fapt. Nu-mi pot explica pînă la urmă acest
efect, însă dacă cineva din mediul academic (profesor) ar veni cu careva explicaţii, aş fi foarte
mulţumit. Probabil că trebuie să se ţină cont şi de factorul psihologic, atitudinea cadrului didactic
faţă de studenţi se împrumută de aceştia din urmă, din dorinţa (probabil) de a-şi imita interlocutorul.
Nu doresc să intru în detalii pentru a nu fi penalizat prea dur.
În fine, cu toate că ştiu că această temă de cercetare nu este perfectă, întrucît nici eu nu sînt iniţiat
mai deloc în ale cercetării, am încercat în cele din urmă să dau o definiţie cît mai clară a Procesului
de la Bologna, să prezint cîteva date statistice şi să dau publicării şi nişte date comparative, de
asemenea, ilustrînd starea de fapt din alte ţări referitor la Bologna, interpretînd pe ici – colo unele
argumente şi concluzii, în speranţa unei aprecieri pozitive din partea cititorilor.
39 Nu dau numele partidului din motive lesne de înţeles.

27. Sociologia procesului de la Bologna ʹͷ
Bibliografie
Cărţi, ziare, reviste, publicaţii, articole
1. Manualul calităţii învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice, Universitatea Spiru Haret,
Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mîine, 2008;
2. Învăţămîntul centrat pe student - reper principal al procesului de la Bologna, asist. Drd.
Liliana - Luminiţă Todorescu, Universitatea "Politehnica" din Timişoara;
3. Prezentarea referinţelor bibliografice utilizate în cercetare: Ghid Practic, Universitatea de
Stat "Alecu Russo" din Bălţi, Biblioteca Ştiinţifică, Ana Nagherneac, Elena Scurtu;
4. Confluenţe Bibliografice, Revista de bliblioteconomie şi ştiinţele informării a Bibliotecii
Ştiinţifice a Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi;
5. Buletinul asociaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova, Materialele conferinţei anuale a
asociaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova, Bălţi, 2007;
6. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Raport cu privire la
implementarea procesului de la Bologna în România: Perspectiva studenţilor, 2009;
7. Procesul de la Bologna, Conferinţa privind diplomele de master, Helsinki, Finlanda, 14-15
martie, 2003;
8. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Andrei Galben şi
colectivul de autori, Chişinău, 2007;
9. Concluziile participanţilor la seminarul internaţional "Dinamica Procesului de la Bologna în
Republica Moldova", Chişinău, 8-9 decembrie, 2005;
10. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada
2008-2011, Nicolae Toderaş, Chişinău, 2007;
11. Quality Assurance Review for Higher Education. După 5 ani de implementare a procesului
de la Bologna. Perspective ale învăţămîntului superior romînesc din perspectiva studenţilor,
Alina C. Gavra, Daniela Alexe, Irina Drexler, vol. II, nr. 1, aprilie 2010;
12. Strategia de dezvoltare a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae
Testemiţeanu" din Republica Moldova în perioada 2011-2020, Chişinău 2011;
13. Galben, A. ULIM: 1992 – 2002. Pagini din istorie. – Chişinău, 2003;
14. Galben, A., I. Bostan, G. Belostecinic. Moldova şi învăţămîntul Universitar European.
„Moldova şi Lumea”, Chişinău, 2003, nr.5-6;
15. Galben, A. Necesitatea adoptării conceptului educaţional naţional unic // „Moldova
Suverană”, 22 mai 2003;
16. Ana Guţu. Managementul Calităţii în Învăţămîntul Superior din Suedia, 2005;
17. „De la implementarea PAUEM la elaborarea de politici”, Programul de Iniţiative Europene
al Fundaţiei Soros - Moldova, Editura Cartier, Chişinău, 2006;
18. „Bologna with student eyes 2007”, Bologna Process Committee 2005 - 2007, ESIB,
London, UK, May 2007.

28. Sociologia procesului de la Bologna ʹ͸
Legi şi alte acte normative
1. Legea privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în
instituţiile de învăţămînt superior. Nr.1070 din 22 iunie 2000 ;
2. Ordinul MEŞ nr.607 din 26 octombrie 2000 „Cu privire la punerea în aplicare a planului
cadru pentru învăţămîntul superior universitar”
3. Legea Învăţămîntului nr. 547 din 21.07.95. Monitorul Oficial nr. 062 din 09.11.95
4. Plan-cadru provizoriu pentru ciclul I (studii superioare de licenţă). Aprobat prin ordinul
M.E.T.S. nr. 202 din 01 iulie 2005;
5. Ghid de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu. Aprobat prin Hotărîrea
Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06
nr.07-13-468 din 17.08.2005 ;
6. Regulament cu privire la organizarea formării profesionale continue. Aprobat prin hotărîrea
Guvernului R.M. nr.1224 din 09 noiembrie 2004 ;
7. Declaratia participantilor conferintei internaţionale “Modernizarea învatamîntului superior
din Republica Moldova în contextul procesului de la Bologna”, Chisinau, 27 noiembrie
2004 ;
8. Hotărîre cu privire la aprobarea Direcţiilor strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi
inovării pentru anii 2006-2010 nr. 160. Adoptat: 21.07.2005. În vigoare din
21.07.2005.Monitorul Oficial nr. 104 din 05.08.2005. 20. Codul cu privire la ştiinţa si
inovare al Republicii Moldova // Legea Republicii Moldova nr.259 din 15 iulie 2004 ;
9. Ana Guţu. ULIM a elaborat un proiect de strategie a dezvoltarii invatamantului superior,
2006, www.almamater.md

29. Sociologia procesului de la Bologna ʹ͹
Resurse internet
1. www.almamater.md;
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Procesul_Bologna
3. http://www.agir.ro/buletine/489.pdf
4. http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Revista_QAR/Aprilie_2010/Gavra__Alexe__Drex
ler.pdf
5. http://www.bologna.ro/a/upfolders/ANOSR-Implementare_proces_Bologna_in_Ro-
Perspectiva_Studentilor.pdf
6. http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/bologna-seminar-helsinki-mar03-oth-rmn-t02.
pdf
7. http://ulim.md/strategia-ulim
8. http://www.expert-grup.org/library_upld/d99.pdf
9. http://www.slideshare.net/Dib_ulim/harconita2
10. http://www.abrm.md/files/abrm_buletin7.pdf
11. http://www.resurseculturale.ro/site/?q=book/export/html/42
12. http://anagutu.net/?page_id=58
13. http://agalben.ulim.md/wp-content/uploads/2009/04/concept.pdf
14. http://usmf.md/uploads/Downloads/Regulamente/STRATEGIA%20ROM%20FINAL.pdf