Învăţământul superior din Republica Moldova: realizări, provocări, perspective. Ana GUŢU Prim-Vicerector ULIM. Biblioteca Universitară şi implementarea Principiilor Spaţiului European al Învăţământului Superior: resurse documentare, servicii şi produse informaţionale, cultura informaţiei ULIM, DIB, 2 februarie, 2012

1. Învăţământul superior din
Republica Moldova: realizări,
provocări, perspective
Ana GUŢU
Prim-Vicerector ULIM
Biblioteca Universitară şi implementarea Principiilor
Spaţiului European al Învăţământului Superior:
resurse documentare, servicii şi produse
informaţionale, cultura informaţiei
ULIM, DIB, 2 februarie, 2012

2.  “Universitatea, în inima
societăţilor organizate diferit, din
punct de vedere al condiţiilor
geografice şi importanţa istorică,
este o instituţie autonomă, care,
într-un mod critic, produce şi
transmite cultura prin cercetare şi
învăţământ.” (Magna Charta
Universitatum, 1988)

3. Valorile esenţiale ale universitas
europea, chemată astăzi să
contribuie la construirea unei noi
universalităţi, unui nou
umanism, sunt deja definite:
 libertatea gândirii şi a cercetării,
 autonomia didactică, ştiinţifică şi
organizaţională,
 participarea democratică şi
responsabilitatea societală,
 inovarea şi transparenţa.

4. Misiunea universităţii
 PapaAlexandru al IV către
Universitatea din Paris, care
afirma în aprilie 1255 că
universitatea trebuie să se dedice
„cercetării, predării şi educaţiei
studenţilor care se asociază în
libertate deplină cu profesorii lor
în dragostea comună pentru
cunoaştere” (Alexander IV, 1958:
p.602).

5. Aderarea la Procesul Bologna
 Republica Moldova a aderat la
Procesul de la Bologna la 19 mai
2005, Reuniunea Miniştrilor
Educaţiei de la Bergen, Norvegia.
 Procesul de la Bologna este un for
european ce vizează reformarea
învăţământului superior european
întru asigurarea dezvoltării
sociale, economice, politice
durabile în baza cercetării şi
cunoaşterii la nivel european.
Ana GUŢU, Prim-Vicerector
ULIM

6.  Procesul de la Bologna, la cei 13 ani de la
demararea sa, însă nu un succes realizat în
baza tratatelor interstatale, ci un succes
performat de universităţi şi ministere ale
educaţiei.
 Comunitatea universitară europeană şi-a
fixat obiective concrete şi le-a realizat într-
un termen destul de scurt, operând
transformări în sistemele de învăţământ
superior, în organizarea universităţilor, în
designul curriculei, elemente ce au avut un
impact simţitor asupra societăţi prin
intermediul studenţilor.
Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

7. Principii de bază
 Asigurarea dezvoltării
durabile a spaţiului european
în baza cercetării şi
cunoaşteri.
 Impulsionarea calităţii
învăţământului superior.
 Orientarea formării
specialistului spre necesităţile
pieţei forţei de muncă. Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

8. Principii de bază
 Implementarea sistemului european
de credite transferabile (ECTS).
 Transparenţa.
 Eliberarea suplimentului la diplomă.
 Învăţarea pe parcursul întregii vieţi.
 Crearea către 2010 a Ariei Europene a
Învăţământului Superior (EHEA).
Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

9. Principii de bază
 Asigurarea accesului absolvenţilor
din ciclurile de studii a) la piaţa forţei
de muncă şi b) la ciclul universitar
următor.
 Structurarea studiilor universitare pe
3 cicluri de bază: licenţă (3
ani), master (2 ani), doctorat (3 ani).
 Impulsionarea mobilităţii academice
– profesor şi studenţi.
 Recunoaşterea titlurilor şi
calificărilor. Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

10. Structura studiilor
universitare pe cicluri
Licenţă Piaţa
muncii
Piaţa
Masterat
muncii
Piaţa
Doctorat muncii
Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

11. Pentalateralul calităţii
Eficienţa
Excelenţa financiară
Integritatea
academică
CALITATEA
Standarde PROCESELOR
UNIVERSITARE
Transfor-
Relevanţa marea

12. Strategii New Bologna – (după 2010):
La nivel instituţional/naţional:
 Reorientarea conţinuturilor curriculei
universitare spre diferite categorii de vârstă
(problema demografică) – asigurarea
accesului larg la studiile superioare
 Dezvoltarea la nivel de universităţi a unei
reţele de activităţi, documente, entităţi
organizaţionale pentru promovarea
integrităţii academice (Déclaraţia de la
Bucureşti, 2004)

13. Cadrul legislativ după aderarea RM
la Procesul Bologna en mai 2005
 Legea învăţământului din 1995, amendamente la
lege din mai 2005 Loi de l’enseignement.
Institutirea celor 2 cicluri universitare – licenţă şi
masterat.
 Proiectul Codului Educaţiei elaborat şi prezentat
Guvernului.
 Nomenclatorul domeniilor de formare profesională
la ciclul licenţă, adoptat de Parlament în mai
2005, Planul-cadru elaborat de Ministerul
Educaţiei, hotărârea guvernului cu privire la
organizarea studiilor de masterat adoptată în
decembrie 2007
 Ghidul naţional al Creditelor Transferabile în bază

14. Carenţe în legislaţie
 Lipsaunei legislaţii clare şi
exhaustive în domeniul
învăţământului superior
 Incoerenţa existentă între
documentele normative ce
reglementează activitatea
sistemului învăţământului
superior din RM (problema
ciclului doctorat)

15. Carenţe macro-insituţionale
 Ministerul Educaţiei nu îşi
asumă competenţele de
gestionare a cercetării
universitare, funcţia
revenindu-i AŞM şi CNAA
 Prea multe instituţii de
învăţământ superior – 14 de
stat şi 16 private – pentru 3
mln 300 mii locuitori
 Finanţarea insuficientă a
instituţiilor de învăţământ
superior

16. Carenţe intrainstituţionale
 Număr mare de studenţi în serii şi
torente
 Trasee şi curricula universitară la
“pachet”
 Proces educaţional centrat pe
profesor şi nu pe student
 Lipsa sistemelor de management al
calităţii bazat pe
transparenţă, sondaje anonime şi
activităţi participative ale
studenţilor

17. Universitatea centrată pe student
 „În organizarea învăţământului
superior şi construirea universităţii
studentul trebuie să fie punctul de
plecare, şi nu cunoştinţele
profesorului. Universitatea trebuie să
fie proiecţia instituţională a
studentului şi cele două dimensiuni
ale sale sunt: perfecţionarea abilităţii
lui de a achiziţiona cunoştinţe şi
satisfacerea necesităţilor studentului
în cunoştinţe specifice pentru viaţă”

18. Soluţii
 Dialog permanent între ME şi instituţiile
de învăţământ superior în spiritul
Recomandării No 1762 APCE ce ţine
de libertatea academică
(Parlamentary Assembly. Recommandation 1762
(2006).//http://assembly.
Coe.int/docuemnts/adoptedtext/ta06
Art. 4. Adunarea PCoE reafirmă dreptul la
libertatea academică şi autonomia universitară
Art 11. Subsidiaritate, transparenţa şi asigurarea
calităţii sunt precondiţii
Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

19. Soluţii
 Adoptarea Codului Educaţiei
în spiritul documentelor
adoptate la reuniunile
miniştrilor învăţământului
superior de la
Bologna, Praga,Berlin, Berg
en, Londra, Louvain la
Neuve ş.a. documente
europene reglatoare
 Augmentarea rolului
Consiliului Rectorilor din RM

20. Soluţii
 Crearea Agenţiei Naţionale de
Evaluare a Calităţii în Învăţământ
Superior şi Cercetare
 Transferul competenţelor de
management al cercetării de la AŞM
către ME şi schimbarea denumirii
acestuia în Ministerul Educaţiei şi
Cercetării
 Unificarea unor instituţii de
învăţământ superior publice
 Sistarea activităţii unor instituţii de
învăţământ superior private

21. Recomandări
 Difuzarealargă în
mijloace de
informare în masă
a mersului
reformei
învăţământului
superior.

22. Recomandări
 Concertarea eforturilor
universitarilor în promovarea şi
interpretarea corectă a
reformei Bologna printre
studenţi şi profesori.

23. Recomandări
 Dinamizarea
comunicărilor
interactive între
universităţi şi ME
prin crearea unei
reţele de experţi
universitari şi cadre
guvernamentale
responsabile de
reforma Bologna.

24. Semnarea Magna Charta
Universitatum, Universitatea din
Bologna, Italia, septembrie, 2007

25.  „Universitatea este
promotoarea tradiţiilor
umaniste europene, grija ei
permanentă este
cognoscibilitatea universală
întru realizarea vocaţiei sale
prin transcenderea
frontierelor geografice şi
politice” (Magna Charta
Universitatum, 1988).

26. Sources
 AIU Horizons, mai 2007, vol.2-3.
 AIU Horizons, octobre 2007, No- 13-14, p. 14-17
 Comité Directeur de l’Enseignement supérieur et de la
Recherche(CDESR), 7-ème session plénière, Strasbourg, 6
– 7 mars 2008, « L’université entre humanisme et
marché: redéfinir ses valeurs et fonctions pour le XXI-e
siècle. Rapport et Conclusions de la Conférence de
lancement (Strasbourg 20-21 novembre 2007).
 Declaraţia de la Bucureşti despre Valorile şi Principiile Etice
ale învăţământului Superior din Europa, adoptată în cadrul
Conferinţei Internaţionale “Dimensiunile Etice şi Morale ale
învăţământului Superior şi ştiinţei din Europa 2-5
septembrie 2004, Bucureşti, România;
http://www.almamater.md/articles/879/index.html, consulta
t la 10 septembrie 2007.
 Higher Education Governance between democratic
culture, academic aspirations and market forces. Synopses
of presentations. Strasbourg, 22-23 september 2005.

27. Sources
 Harvey L. and Green D. Defining quality. In Assessment and
Evaluation in Higher Education, 18 (1), 1993.
 Il ruolo delle Universita nello Spazio Europeo dell’Instruzione e
della Ricerca. Sapienza Universita di Roma, 22 giugno 2007.
 Olsen J. P.and Gornitzka A. Comprendre la signification du
changement dans la gouvernance de l’université. Organisation
et performances de l'université. In: AIU Horizons fevrier
2006, Vol.11.4-12.1, p.1,2,10.
 Ortega y Casset J. Mision de la Universidad. In : Revista de
Occidente, First Edition, Madrid, 1930.
 Magna Charta Universitatum.
Bologna, Italia, settembre, 1998.
http://www3.unibo.it/avl/charta/charta.htm, consultat la 3
septembrie 2007
 Alexander IV. Letter to the University of paris, on the April
14, 1255. In: Introdaction. Bullarium Diplomatum.
Vol.III, Torino, 1958.
 London Communique, May 18.
http://www.cicic.ca/docs/bologna/2007LondonCommunique.e
n.pdf, consultat la 25 mai 2007.

28. Mulţumesc pentru atenţie!
Ana GUTU
Prim- Vicerector
Universitatea Liberă Internaţională din
Moldova
www.ulim.md
agutu@ulim.md
Site personnel: www.anagutu.net