Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in materie de faliment

1
ROMÂNIA
JUSTIŢIEIMINISTERUL
Programul Phare 2002
“Suport pentru îmbunătăţirea
şi implementarea legislaţiei
şi jurisprudenţei în
materie de faliment”
Manual de
Bune Practici
în Insolvenţă

3
Manual de
Bune Practici
în Insolvenţă

4
Manualul a fost realizat de către un consorţiu condus de
PwC

5
Lucrarea de faţă a fost redactată în contextul proiectului Phare „Suport
pentru îmbunătăţirea şi implementarea legislaţiei privind falimentul”,
proiect care a avut ca rezultate principale crearea unei noi Legi a
insolvenţei, cu scopul declarat de a accelera, simplifica şi uniformiza
această procedură, precum şi crearea unui program informatic de
gestionare a dosarelor de insolvenţă la instanţe precum şi un Manual de
Bune Practici, lucrarea de faţă care îşi propune să ofere practicienilor în
insolvenţă cât şi justiţiabililor un material care să adreseze materia
insolvenţei mai puţin din punct de vedere doctrinar şi mai mult din punct
de vedere practic.
Noua Lege a insolvenţei se află în stadiul promulgării la data trimiterii la
tipar a acestei cărţi, toate trimiterile la lege din lucrare fiind făcute în
raport de forma proiectului Legii privind procedura insolvenţei aşa cum a
fost el aprobat de parlamentul României în data de 14 martie 2006.
Manualul de Bună Practică conţine, de asemenea, formularele
standardizate care urmează a deveni împreună cu acesta, obligatorii,
după intrarea în vigoare a noii Legi şi aprobarea lor prin ordin al
ministrului justiţiei.
Nu în ultimul rând Manualul conţine şi o serie de speţe rezumate, în
general considerate ca reprezentând soluţii temeinice şi reprezentative.
Pentru elucidarea chestiunilor de natură economică ce apar în cursul
procedurii de insolvenţă, care nu sunt tratate în acest manual,
recomandăm şi parcurgerea cărţii „Noţiuni de economie aplicate
procedurii de insolvenţă”, scriere redactată şi tipărită în contextul
aceluiaşi program Phare.
Fără îndoială acest manual este doar o primă propunere făcută
comunităţii profesioniştilor activând în domeniul insolvenţei, fiind de
aceea perfectibil şi într-o aşteptată evoluţie. Pentru a rămâne de
actualitate, acesta va necesita în orice caz o revizuire periodică, aceasta
urmând să ţină seama atât de modificările ulterioare ale Legii cât şi de
evoluţia practicii judecătoreşti.
Forma actuală a Manualului este rodul efortului comun al experţilor
Consotium-ului condus de PricewaterhouseCoopers, aflaţi în
coordonarea prof. dr. Ion Turcu, care au integrat în forma finală a
materialului şi cele mai interesante şi judicioase sugestii primite din
partea judecătorilor sindici, grefierilor şi practicienilor în insolvenţă,
sugestii pentru care le mulţumim.

7
Cuprins
Titlul I - Manual de Bune Practici ………………………………………... ..… 15
1 Introducere ………………………………………………………………….. ..… 15
1.1 Aspecte generale ……………………………………………………………. ..… 15
2 Persoane sau organe care au anumite atribuţii în cadrul
procedurii ……………………………………………………………………. ..… 18
2.1 Dispoziţii comune ……………………………………………………………. ..… 18
2.2 Instanţa judecătorească …………………………………………………….. ..… 19
2.3 Judecătorul-sindic …………………………………………………………… ..… 23
2.4 Adunarea creditorilor ………………………………………………………... ..… 25
2.5 Comitetul creditorilor ………………………………………………………… ..… 29
2.6 Reprezentantul membrilor sau asociaţilor/acţionarilor/Administratorul
special ………………………………………………………………………… ..… 32
2.7 Administratorul judiciar/Lichidatorul ……………………………………….. ..… 33
2.8 Experţii ………………………………………………………………………... ..… 44
3 Procedura simplificată ……………………………………………………. ..… 48
3.1 Debitorul subiect al procedurii simplificate ………………………………... ..… 48
3.2 Participanţii …………………………………………………………………… ..… 49
3.3 Intrarea în procedura simplificată ………………………………………….. ..… 52
3.4 Efectele deschiderii procedurii simplificate ……………………………….. ..… 56
3.5 Situaţia actelor juridice ……………………………………………………… ..… 58
3.6 Primele măsuri ……………………………………………………………….. ..… 59
3.7 Măsuri premergătoare lichidării în procedura simplificată ………………. ..… 61
3.8 Procedura simplificată – Falimentul ……………………………………….. ..… 61
3.9 Închiderea procedurii simplificate de faliment ……………………………. ..… 63
4 Cererile introductive în Procedura Generală de Insolvenţă ………... ..… 67
4.1 Definiţie ……………………………………………………………………….. ..… 67
4.2 Debitorii cărora li se aplică procedura generală ………………………….. ..… 67
4.3 Cererea debitorului ………………………………………………………….. ..… 70
4.4 Cererea creditorilor ………………………………………………………….. ..… 76
4.5 Alte cereri …………………………………………………………………….. ..… 78
4.6 Criterii pentru aprobarea/respingerea cererii introductive ………………. ..… 79
5 Efectele deschiderii procedurii ………………………………………….. ..… 81
5.1 Hotărârea de deschidere a procedurii şi opoziţia creditorilor …………… ..… 81
5.2 Recursul împotriva Hotărârii de deschidere a procedurii de insolvenţă .. ..… 82
5.3 Suspendarea tuturor acţiunilor judiciare şi extrajudiciare împotriva
debitorului …………………………………………………………………….. ..… 84
5.4 Cererea de valorificare imediată a obiectului garanţiei ………………….. ..… 86
5.5 Suspendarea termenelor de prescripţie …………………………………... ..… 87
5.6 Interzicerea curgerii dobânzilor …………………………………………….. ..… 88
5.7 Interzicerea transmiterii părţilor sociale sau acţiunilor …………………... ..… 89
5.8 Continuarea activităţii curente ……………………………………………… ..… 90
5.9 Ridicarea dreptului de administrare ……………………………………….. ..… 91
5.10 Posibilitatea compensării directe între creditor şi debitor ……………….. ..… 93
5.11 Înstrăinarea bunurilor debitorului libere de orice sarcini ………………… ..… 94
5.12 Înregistrarea în tabel a tuturor creanţelor la valoarea acestora în lei ….. ..… 94

8
6 Situaţia unor acte juridice ale debitorului …………………………… ..… 96
6.1 Măsuri corective privind activitatea debitorului în perioada suspectă …. ..… 96
6.2 Regimul actelor juridice anterioare începerii procedurii …………………. … 102
7 Primele măsuri ……………………………………………………………… … 106
7.1 Notificări ………………………………………………………………………. … 106
7.2 Întocmirea tabelului definitiv de creanţe …………………………………... … 109
8 Reorganizarea ………………………………………………………………. … 120
8.1 Definiţie ……………………………………………………………………….. … 120
8.2 Planul de reorganizare ……………………………………………………… … 120
8.3 Procedura de reorganizare …………………………………………………. … 129
9 Măsuri premergătoare lichidării …………………………………………. … 132
9.1 Dispoziţii generale privind intrarea în faliment ……………………………. … 132
9.2 Identificarea, conservarea şi recuperarea bunurilor ……………………... … 134
10 Falimentul …………………………………………………………………… … 138
10.1 Tabelele de creanţă …………………………………………………………. … 138
10.2 Efectuarea lichidării …………………………………………………………. … 142
11 Raportul şi planul de distribuire ………………………………………… … 147
11.1 Raportul de distribuire ………………………………………………………. … 147
11.2 Planul de distribuire …………………………………………………………. … 148
12 Închiderea procedurii ……………………………………………………… … 153
12.1 Închiderea procedurii de reorganizare …………………………………….. … 153
12.2 Închiderea procedurii de faliment ………………………………………….. … 153
13 Răspunderea organelor de conducere ………………………………… … 157
13.1 Cercul persoanelor vizate …………………………………………………... … 157
13.2 Condiţiile necesare admiterii cererii pentru atragerea răspunderii
patrimoniale ………………………………………………………………….. … 159
13.3 Măsuri asigurătorii, procedura de executare silită a patrimoniului
persoanelor prevăzute la art. 138 alin. (1) şi destinaţia sumelor obţinute
din executare ………………………………………………………………… … 162
14 Infracţiuni şi pedepse …………………………………………………….. … 164
14.1 Dispoziţii comune ……………………………………………………………. … 164
14.2 Infracţiunea de bancrută simplă …………………………………………… … 164
14.3 Infracţiunea de bancrută frauduloasă ……………………………………... … 165
14.4 Infracţiunea de gestiune frauduloasă ……………………………………… … 167
14.5 Infracţiunea de delapidare ………………………………………………….. … 167
14.6 Alte infracţiuni ………………………………………………………………... … 168
14.7 Competenţa de soluţionare ………………………………………………… … 170
15 Dispoziţii tranzitorii ………………………………………………………... … 171
15.1 Interacţiunea cu Codul de procedură civilă ……………………………….. … 171
16 Formulare şi modele ………………………………………………………. … 174
Titlul II – Formulare ………………………………………………………… … 181
Titlul III – Jurisprudenta …………………………………………………... … 395
17 Deschiderea procedurii …………………………………………………… … 395
17.1 Deschiderea procedurii. Nedepunerea de către debitor a contestaţiei.
Consecinţe …………………………………………………………………… … 395
17.2 Deschiderea procedurii. Litigiu nefinalizat între părţi. Neexigibilitatea
creanţei în cazul în care s-a suspendat executarea titlului executoriu … … 395

9
17.3 Deschiderea procedurii. Propunere de înţelegere făcută de debitor
creditorului pentru stingerea datoriei. Irelevanţa înregistrării de către
debitor a unui profit în activitatea sa ………………………………………. … 395
17.4 Cerere de deschidere a procedurii din partea creditorului. Excepţia
autorităţii de lucru judecat. Excepţia neîndeplinirii procedurii concilierii
prealabile conform art. 7201 din Codul de procedură civilă. Solicitarea
obligării creditorului la plata cauţiunii. ……………………………………... … 396
17.5 Cerere de deschidere a procedurii din partea creditorului. Parcurgerea
în prealabil a procedurii de executare silită de drept comun. Efectuarea
de plăţi nesemnificative de către debitor ………………………………….. … 397
17.6 Cerere de deschidere a procedurii din partea creditorului. Contestaţia
debitorului. Inexistenţa stării de insolvenţă ……………………………….. … 398
17.7 Cerere de deschidere a procedurii din partea creditorului. Lipsa
caracterului cert al creanţei ………………………………………………… … 398
17.8 Cerere de deschidere a procedurii îndreptată împotriva unui debitor
cooperativă de credit. Inadmisibilitate …………………………………….. … 398
17.9 Cerere de deschidere a procedurii din partea creditorului. Condiţii cu
privire la creanţă. Contestaţia debitorului …………………………………. … 399
17.10 Cererea debitorului de deschidere a procedurii. Opoziţia creditorilor.
Cale de atac prealabilă care nu poate fi eludată. ………………………… … 400
18 Creanţe ………………………………………………………………………. … 401
18.1 Lichidator desemnat anterior şi înlocuit. Onorariu. Decont de cheltuieli.
Declaraţie de creanţă ……………………………………………………….. … 401
18.2 Arhiva de Garanţii Reale Mobiliare. Natura creanţei garantate printr-o
garanţie reală mobiliară asupra unor bunuri care nu mai există în
patrimoniul debitorului ……………………………………………………… … 401
18.3 Contract de cesiune a creanţei. Condiţii ce trebuiesc îndeplinite pentru
ca cesiunea să fie opozabilă terţilor ……………………………………….. … 401
18.4 Tabel definitiv al creanţelor. Contestaţie în anulare. Eroare materială
de calcul al duratei penalităţilor ……………………………………………. … 402
18.5 Creditor cu creanţă prioritară. Respectarea termenului de depunere a
contestaţiilor cu privire la creanţele trecute în tabelul preliminar.
Respingerea contestaţiei …………………………………………………… … 402
18.6 Precizare la declaraţia de creanţă. Inadmisibilitate. Motive …………….. … 403
18.7 Modul de calcul al valorii creanţei. Admiterea contestaţiei ……………… … 403
18.8 Creanţă certă, lichidă şi exigibilă. Stabilirea valorii creanţei prin actul de
control al organului competent ……………………………………………... … 403
18.9 Obiecţiunile creditorului faţă de tabelul preliminar al creanţelor. Creanţă
depusă în termen ……………………………………………………………. … 404
18.10 Lipsa contestaţiilor la tabelul preliminar al creanţelor. Contestaţie la
tabelul consolidat al creanţelor. Creditor bugetar ………………………... … 404
18.11 Pretenţii necuvenite în totalitate şi nelegale ale creditorului. Admiterea
în parte a contestaţiei creditorului …………………………………………. … 404
18.12 Cereri noi de declarare a creanţelor. Dispoziţii speciale. Completarea
tabloului creditorilor ………………………………………………………….. … 405
18.13 Compensarea legală a creanţelor. Respingerea obiecţiunilor
creditorului …………………………………………………………………… … 406
18.14 Tabelul creanţelor. Creanţe bancare. Creanţe bugetare. Creanţe din
chirii …………………………………………………………………………… … 407
18.15 Creanţa AVAB. Consolidare în valută …………………………………….. … 408
18.16 Declaraţie de creanţă. Repunere în termen ………………………………. … 408
18.17 Situaţia salariaţilor creditori ………………………………………………… … 409
18.18 Obiecţiuni la tabelul de creanţe. Admisibilitate …………………………… … 410
18.19 Creanţă cesionată. Cauţiune ……………………………………………….. … 411
18.20 Schimbarea denumirii creditorului. Termen ………………………………. … 412
18.21 Creanţă constatată printr-o hotărâre judecătorească ……………………. … 412
18.22 Creanţe. Onorariul executorului judecătoresc inclus în cererea de
admitere a creanţelor ……………………………………………………….. … 413

10
18.23 Creanţe bugetare constând în dobânzi şi penalităţi născute după
deschiderea procedurii, în ipoteza în care debitorul nu a intrat în
reorganizare, ci în faliment. Interpretare a dispoziţiilor Legii nr. 64/1995
şi a Codului de procedură fiscală ………………………………………….. … 413
18.24 Creanţa cuprinzând dobânda comercială. Mod de calcul ………………. … 415
18.25 Creanţă a CNAS preluată de către AVAS. Plată făcută valabil către
cedent ………………………………………………………………………… … 415
18.26 Documente doveditoare ale creanţei CNVM …………………………… … 416
18.27 Opţiunea AVAS pentru înscrierea creanţei atât în lei, cât şi în valută.
Inadmisibilitatea majorării creanţei bugetare după termen ……………… … 417
18.28 Creanţa acţionarului. Calitatea creditorilor bancari ale căror garanţii au
fost valorificate de către AVAS …………………………………………….. … 419
18.29 Creanţă salarială. Condiţii de admitere …………………………………… … 420
18.30 Creanţe reprezentând daune morale ……………………………………… … 421
18.31 Excepţii de la verificarea creanţelor ……………………………………….. … 422
18.32 Completarea declaraţiei de creanţă de către Administraţia Finanţelor
Publice după aprobarea tabelului definitiv. Tardivitate. Motivare ………. … 422
18.33 Verificarea unei creanţe constatate printr-un titlu executoriu.
Admisibilitate …………………………………………………………………. … 423
18.34 Creanţa AVAS preluată de la CAS. Înscriere doar în lei ………………… … 425
18.35 Consolidarea creanţei AVAS în USD ……………………………………… … 426
18.36 Reactualizarea creanţei după definitivarea tabloului. Inadmisibilitate …. … 426
18.37 Creanţă izvorâtă dintr-un contract de închiriere neînscris în CF.
Admisibilitate …………………………………………………………………. … 428
18.38 Creanţe declarate tardiv de către creditorii care nu au fost notificaţi.
Obligaţia de verificare a evidenţelor contabile privind lista creditorilor … … 430
18.39 Creanţă bugetară inferioară pragului de 3.000 euro …………………….. … 431
18.40 Creanţa fidejusorului ………………………………………………………… … 432
18.41 Creanţă sub 3.000 euro. Natura subvenţiei acordate de la bugetul
asigurărilor pentru şomaj …………………………………………………… … 432
18.42 Creanţă AVAS preluată de la CAS. Consolidare în USD la data
preluării creanţei şi la data deschiderii procedurii ………………………... … 433
19 Administrarea procedurii ………………………………………………… … 435
19.1 Tabelul creanţelor …………………………………………………………… … 435
19.2 Perioadă suspectă …………………………………………………………... … 435
19.5 Vânzarea bunurilor de către fostul administrator ………………………… … 439
19.7 Acţiune pentru anularea actelor frauduloase ……………………………... … 440
19.8 Contracte în curs de executare. Rezoluţiune …………………………….. … 440
19.10 Perioada suspectă. Identitate de raţiune pentru vânzări ulterioare ……. … 442
19.11 Principiul celerităţii procedurii. Incompatibilitate cu suspendarea
reglementată de art. 325 din Codul de procedură civilă ………………… … 443
19.12 Celeritatea procedurii. Cerere de suspendare. Inadmisibilitate ………… … 443
19.13 Judecător-sindic. Competenţa exclusivă. Consecinţe …………………… … 444
20 Reorganizare ………………………………………………………………... … 445
20.1 Intenţia debitorului de a proceda la reorganizare. Termenul de
decădere de 10 zile …………………………………………………………. … 445
20.2 Ridicarea dreptului debitorului de a-şi conduce activitatea şi trecerea în
faliment. Calitatea creditorului plătit integral ……………………………… … 445

11
20.3 Planul de reorganizare. Procedura revizuirii planului. Absenţa unei
reglementări legale privind votul creditorilor. Consecinţe ………………..
… 446
20.4 Planul. Termenul în care trebuie manifestată intenţia de a propune un
plan. Nerespectare. Consecinţe. Aplicarea unui tratament corect şi
echitabil fiecărei categorii defavorizate de creanţe şi fiecărei creanţe
care a respins planul. Nerespectarea dispoziţiei legale. Consecinţe ….. … 447
21 Faliment ……………………………………………………………………… … 448
21.1 Distribuire. Cheltuielile lichidării şi creanţele ANRS ……………………... … 448
21.2 Distribuire. Criterii de alocare a cheltuielilor procedurii între creditorii
garantaţi şi cei ipotecari …………………………………………………….. … 449
21.3 Distribuire. Prioritatea cheltuielilor de conservare şi administrare a
bunurilor ………………………………………………………………………. … 450
21.4 Distribuire. Plata cheltuielilor în fondul de lichidare ……………………… … 451
21.5 Distribuire …………………………………………………………………….. … 451
21.6 Distribuire. Obiecţiuni la planul de distribuire …………………………….. … 452
21.7 Distribuire. Obiecţiuni la planul de distribuire …………………………….. … 453
21.8 Distribuire. Onorariu lichidator şi cheltuieli de lichidare …………………. … 453
21.9 Distribuire. Plăţi proporţionale în cadrul aceleiaşi categorii …………….. … 455
21.10 Distribuire. Natura unor debite fiscale cu majorările şi penalităţile
aferente, născute în perioada falimentului ………………………………... … 456
21.11 Distribuire. Diminuare onorarii lichidator cu venituri nerealizate ……….. … 457
21.12 Distribuire. Cheltuieli ale lichidării mai mari decât suma de distribuit
creditorilor …………………………………………………………………….. … 459
21.13 Distribuire …………………………………………………………………….. … 460
21.14 Contestaţia la planul de distribuire nu mai poate avea efectul înscrierii
creditorului contestatar la masa credală, chiar dacă nu a fost notificat .. … 460
21.15 Modificarea tabelului creanţelor în faza distribuirii. Tardivitate …………. … 461
21.16 Vânzarea bunurilor ………………………………………………………….. … 461
21.17 Vânzare la licitaţie. Condiţii speciale din regulamentul de licitaţie ……... … 462
22 Închiderea procedurii. Răspunderea membrilor organelor de
conducere …………………………………………………………………… … 464
22.1 Cerere de închidere a procedurii formulată de lichidatorul judiciar după
distribuirea finală a sumelor obţinute din lichidarea bunurilor debitoarei.
Admiterea cererii. Recursul creditoarei motivat cu lipsa notificării
sentinţei de închidere a procedurii. Formularea unei cereri în stabilirea
responsabilităţii administratorului unei cooperative meşteşugăreşti …… … 464
22.2 Cerere de închidere a procedurii formulată de lichidatorul judiciar
pentru lipsă de bunuri. Admiterea cererii. Recurs formulat de către
creditoare motivat pe baza lipsei rolului activ al judecătorului-sindic în
pornirea stabilirii responsabilităţii administratorului debitoarei pe baza
art. 137 din Legea nr. 64/1995, republicată ………………………………. … 465
pentru lipsă de bunuri. Recursul creditoarei motivat pe lipsa diligenţei
lichidatorului judiciar în identificarea bunurilor debitoarei ……………….. … 466
pentru lipsă de bunuri. Recurs al creditorului motivat pe lipsa diligenţei
lichidatorului judiciar în recuperarea unor creanţe ale debitoarei.
Invocarea compensaţiei legale. Existenţa interesului în persoana
recurentului …………………………………………………………………… … 467
pentru lipsă de bunuri. Recurs al creditorului motivat pe lipsa diligenţei
lichidatorului judiciar în identificarea unor bunuri urmăribile ale
debitorului …………………………………………………………………….. … 468
pentru lipsa de bunuri în patrimoniul debitoarei. Admiterea cererii.
Recurs al creditorului pentru lipsa menţiunii în hotărârea judecătorului-
sindic a radierii debitorului ………………………………………………….. … 469

12
pentru lipsa de bunuri în patrimoniul debitoarei. Recursul creditorului
motivat pe lipsa diligenţelor lichidatorului judiciar în recuperarea
creanţelor debitorului ………………………………………………………... … 470
pentru lipsa de bunuri în patrimoniul debitorului. Admiterea cererii.
Recursul creditorului pe motiv că nu i s-a comunicat raportul final şi nici
raportul lichidatorului privitor la cauzele insolvenţei ……………………... … 471
22.9 Cerere de închidere a procedurii pentru lipsa bunurilor din patrimoniul
debitorului. Existenţa unor acte frauduloase încheiate de debitor
înainte de deschiderea procedurii şi în dauna drepturilor creditorului.
Invocarea lipsei diligenţei lichidatorului în readucerea acestor bunuri în
patrimoniul debitorului ………………………………………………………. … 471
22.10 Cerere de închidere a procedurii pentru plata tuturor creanţelor
creditorilor. Omisiunea judecătorului-sindic de a se pronunţa asupra
unei obiecţiuni la raportul final de lichidare. ………………………………. … 472
22.11 Obiecţiuni formulate cu privire la lipsa diligenţei lichidatorului judiciar în
recuperarea creanţelor debitorului şi în formularea unei acţiuni în
stabilirea responsabilităţii administratorilor debitorului ………………….. … 473
22.12 Cerere de închidere a procedurii formulată de lichidatorul judiciar după
aprobarea raportului final de lichidare. Lipsă de obiecţiuni la planul de
lichidare ………………………………………………………………………. … 474
22.13 Cerere de închidere procedurii. Formularea unei singure declaraţii de
creanţe ………………………………………………………………………... … 475
pentru lipsă de bunuri. Recursul creditorului pentru lipsa de diligenţă a
lichidatorului judiciar ………………………………………………………… … 476
22.15 Cerere de închidere procedurii formulată de lichidatorul judiciar pentru
lipsă de bunuri. Societate cu răspundere limitată cu asociat unic.
Cerere de aprobare a transmisiunii universale a patrimoniului societăţii
către asociatul unic ………………………………………………………….. … 477
pentru lipsă de bunuri. Achitarea onorariului lichidatorului ……………… … 478
22.17 Închiderea procedurii. Incertitudinea recuperării creanţelor …………….. … 479
22.18 Închiderea procedurii pentru lipsa bunurilor debitorului …………………. … 479
22.19 Cerere de stabilire a responsabilităţii membrilor organelor de
conducere ale debitoarei. Condiţiile în care poate opera răspunderea .. … 480
conducere ale debitoarei. Condiţiile răspunderii …………………………. … 480
conducere ale debitoarei. Condiţiile răspunderii …………………………. … 481
conducere ale debitoarei. Admiterea cererii. Cesiune de creanţă în
favoarea AVAS. Admiterea cererii de stabilire a responsabilităţii prin
consolidarea şi exprimarea creanţei AVAS în valută ……………………. … 482
conducere ale debitoarei. Admiterea cererii. Recurs. Invocarea lipsei
citării …………………………………………………………………………... … 483
conducere ale debitoarei ……………………………………………………. … 483

13
conducere ale debitoarei. Cerere de aprobare a majorării cuantumului
cu care administratorii pot fi declaraţi răspunzători ……………………… … 489
conducere ale debitoarei. Refuzul admiterii cererii pentru dovedirea
existenţei unor cauze obiective privind cauzele insolvenţei …………….. … 489
conducere ale debitoarei. Problema competenţei de judecare a cererii
în stabilirea responsabilităţii ………………………………………………... … 490
22.36 Cerere de stabilire a responsabilităţii asociaţilor debitoarei potrivit
prevederilor art. 137 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicată ……… … 493
conducere ale debitoare ……………………………………………………. … 499
conducere ale debitoarei. Nerespectarea principiului rolului activ al
judecătorului ………………………………………………………………….. … 502
conducere ale debitoarei. Administrator asociat la o altă societate cu
acelaşi obiect de activitate ………………………………………………….. … 502
22.52 Cerere de închidere a procedurii pentru lipsă de bunuri. Formularea
unei cereri de stabilire a responsabilităţii membrilor organelor de
22.56 Cerere de închidere a procedurii. Formularea unei cereri de stabilire a
responsabilităţii membrilor organelor de conducere ale debitoarei ……. … 506

14
conducere ale debitoarei …………………………………………………… … 515
22.69 Închiderea procedurii. Obiecţiuni. Condiţii pentru antrenarea
răspunderii administratorului ……………………………………………….. … 517
22.70 Închiderea procedurii. Obiecţiuni. Răspunderea administratorului …….. … 517
22.71 Atragerea răspunderii pentru continuarea activităţii ……………………... … 518
22.72 Atragerea răspunderii administratorului în baza art. 124 alin. (1) lit. d) .. … 518
22.73 Atragerea răspunderii în baza art. 124 alin. (1) lit. d) ……………………. … 518
22.74 Atragerea răspunderii prin obiecţiunile la sentinţa de închidere a
procedurii …………………………………………………………………….. … 519
22.75 Atragerea răspunderii doar pentru o parte a pasivului …………………... … 519
22.76 Atragerea răspunderii administratorului. Natura răspunderii,
necesitatea probatoriului ……………………………………………………. … 520
22.77 Condiţiile antrenării răspunderii ……………………………………………. … 521
22.78 Atragerea răspunderii. Legătura de cauzalitate ………………………….. … 521
22.79 Răspunderea administratorilor limitată la o parte a pasivului …………... … 522
22.80 Atragerea răspunderii pe art. 124 alin. (1) lit. d) …………………………. … 522
22.81 Atragerea răspunderii solidare a administratorilor ……………………….. … 523
22.82 Răspunderea administratorilor. Prescripţie ……………………………….. … 523
22.83 Atragerea răspunderii. Creditorul fidejusor ……………………………….. … 523
22.84 Răspunderea pentru plata integrală a pasivului ………………………….. … 524
22.85 Atragerea răspunderii ……………………………………………………….. … 525

15
Titlul I Manual de bune practici
1 Introducere
1.1 Aspecte generale
Art. 3
În înţelesul prezentei legi, termenii prezentaţi în acest articol se definesc după cum
urmează:
1. Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin
insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită, atunci când debitorul, după 30 de zile
de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori;
b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti,
la scadenţă, datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
2. Averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor şi drepturilor sale patrimoniale –
inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolvenţei – care pot face obiectul executării
silite, în condiţiile reglementate de Codul de procedură civilă.
3. Procedura colectivă este procedura în care creditorii recunoscuţi participă
împreună la urmărirea şi recuperarea creanţelor lor în modalităţile prevăzute de prezenta
lege.
5. Debitorul este o persoană fizică sau persoană juridică de drept privat care face
parte dintr-una dintre categoriile prevăzute la art. 1 al cărei patrimoniu este în stare de
insolvenţă.
Art. 1
(1) Procedura generală prevăzută de prezenta lege se aplică următoarelor categorii
de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă, cu excepţia celor
prevăzuţi la alin. (2) lit. c) şi d):
1. societăţile comerciale;
2. societăţile cooperative;
3. organizaţiile cooperatiste;
4. societăţile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice altă persoană juridică de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice.
Art. 1
(2) Procedura simplificată prevăzută de prezenta lege se aplică debitorilor aflaţi în
stare de insolvenţă care se încadrează în una din următoarele categorii:
a) comercianţi persoane fizice acţionând individual;
b) asociaţii familiale;
c) comercianţi ce fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1),şi îndeplinesc una
dintre următoarele condiţii:
1. nu deţin nici un bun în patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite;
3. administratorul nu poate fi găsit;
4. sediul nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comerţului
d) debitori ce fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1) care nu au prezentat
documentele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) şi h), în termenul prevăzut de lege;
e) societăţi comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive;
f) debitori care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment
sau care nu sunt îndreptăţiţi să beneficieze de procedura de reorganizare judiciară
prevăzută de prezenta lege.
Art. 2
Scopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului
debitorului aflat în insolvenţă
Art. 4
(1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele
privind notificarea, convocarea şi comunicarea actelor de procedură efectuate de
administratorul judiciar şi/sau lichidator vor fi suportate din averea debitorului.

16
(2) Plăţile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei bănci, pe bază de
dispoziţii emise de debitor sau, după caz, de administratorul judiciar, iar în cursul
falimentului, de lichidator.
(3) Disponibilităţile băneşti vor putea fi păstrate într-un cont special de depozit
bancar.
(4) În lipsa disponibilităţilor în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare,
plăţile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puţin 3 luni,
aprobat de judecătorul-sindic.
(5) Judecătorul-sindic va putea autoriza, pe baza documentelor justificative ataşate
la raportul lunar al administratorului judiciar/lichidatorului, elaborat potrivit art. 21 alin. (1),
plata din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depăşit bugetul previzionat.
(6) Fondul prevăzut la alin. (4) va fi constituit prin:
a) majorarea cu 20% a taxelor percepute de oficiile registrului comerţului de pe
lângă tribunale pentru operaţiunile de înregistrare;
b) majorarea cu 20% a taxelor percepute pentru operaţiunile de înregistrare în
registrul societăţilor agricole şi, în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor ce desfăşoară activităţi
economice, în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(7) Sumele prevăzute la alin. 1 vor fi virate de către oficiile registrului comerţului,
prin Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în contul Uniunii Naţionale a Practicienilor în
Insolvenţă din România, denumită în continuare U.N.P.I.R., iar taxele prevăzute la alin. (1)
lit. b) vor fi achitate la orice unitate bancară în contul menţionat.
(8) U.N.P.I.R., va comunica la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi la
instanţele judecătoreşti pe lângă care funcţionează registrul societăţilor agricole, respectiv
registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, numărul contului şi unitatea la care acesta este deschis şi
orice modificări ulterioare ale acestuia.
(9) Sumele menţionate la alin. (1) vor fi considerate cheltuieli de lichidare în
conformitate cu art. 121 şi 123, alin. (1) şi vor fi înscrise în planul de distribuire prevăzut de
art. 122, alin. (1).
Comentarii generale:
Procedura prevăzută de legea privind procedura insolvenţei este un instrument care se
doreşte echidistant între debitorul insolvent şi creditorii săi, menit să dea cea mai bună
soluţie stării de insolvenţă a debitorului.
Din perspectiva debitorului, scopul legii este atins dacă se reuşeşte reabilitarea acestuia şi
reîntoarcerea lui la activitate normală.
Din perspectiva creditorilor, scopul legii este atins în cazul realizării unui echilibru între
nivelul de recuperare a creanţelor şi timpul scurs între data deschiderii procedurii şi
momentul distribuiriisumelor. De asemenea, interesul creditorilor poate fi reprezentat şi de
păstrarea unor relaţii de afaceri pe viitor cu debitorul insolvent.
Din perspectiva mediului de afaceri importante sunt: transparenţa procedurii de insolvenţă,
predictibilitatea şi accesul facil la remediile oferite de aceasta.
În conformitate cu directivele Băncii Mondiale privind procedurile de insolvenţă, sunt
recomandate următoarele caracteristici pentru cadrul legal al insolvenţei corporative:
Să beneficieze de o bună integrare în cadrul mai larg al dreptului comercial din
teritoriul de aplicare;
Să asigure maximizarea valorii debitorului prin oferirea posibilităţii de reorganizare;
Să asigure un echilibru atent între reorganizare şi lichidare;
Să ofere un tratament egal şi echitabil creditorilor situaţi pe poziţii similare, incluzând
tratament similar pentru creditorii locali şi cei străini;
Să prevină iniţiativele premature şi mai ales individuale ale creditorilor de a
dezmembra şi mai ales de a vinde pe bucăţi activele debitorului insolvent;
Să ofere un cadru transparent de desfăşurare care să se bazeze pe accesul liber la
informaţie a tuturor participanţilor la procedură;
Să asigure recunoaşterea drepturilor creditorilor şi a unei ordine de priorităţi
echitabile şi stabile;
Să asigure premizele recunoaşterii reciproce a cazurilor de insolvenţă
transfrontalieră.

17
1.1.1 Comentarii la art. 1 alin. (1)
Legea privind procedura insolvenţei se adresează tuturor comercianţilor persoane
fizice sau juridice, mai puţin instituţiile de credit şi societăţile de asigurări care beneficiază
de legi speciale, respectiv Ordonanţa privind procedura reorganizării judiciare şi a
falimentului instituţiilor de credit nr. 10/2004, aprobată prin Legea nr. 278/2004, şi, respectiv,
Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare.
Legea prevede simplificarea procedurilor de insolvenţă, în sensul eliminării fazei de
reorganizare şi reducerii corespunzătoare a perioadei de observaţie pentru câteva categorii
de comercianţi, dintre care cele mai importante sunt:
Comercianţii persoane fizice şi asociaţiile familiale
Societăţile comerciale care, în viziunea legiuitorului, nu au, la data deschiderii
procedurii, capacitatea (sau intenţia) de a-şi reorganiza activitatea şi nu prezintă la
dosar documentele solicitate la iniţierea procedurii, semn considerat ca fiind
relevant pentru a demonstra lipsa de determinare a debitorului în a se reabilita.
1.1.3 Comentarii la art. 2
Legea privind procedura insolvenţei abordează în mod concursual starea de
insolvenţă a debitorului, interzicând acestora urmărirea individuală a creanţelor pe care le
deţin asupra averii acestuia.
Din întreaga economie a normelor legale care alcătuiesc Legea privind procedura
insolvenţei se desprind cele 4 principii pe care aceasta se fundamentează, şi anume:
principiul celerităţii
principiul unităţii şi colectivităţii procedurii
principiul maximizării averii debitorului
principiul participării active a creditorilor
În situaţia în care procedura insolvenţei a fost deschisă la iniţiativa debitorului, dar
nu se înregistrează cereri de creanţă de către creditori, ca bună practică se recomandă
închiderea procedurii şi revocarea hotărârii de deschidere a procedurii. Motivarea acestei
măsuri este că nedepunerea cererilor de creanţă în termenul prevăzut de lege echivalează
cu o remitere de datorie ce stinge obligaţia şi îl liberează pe debitor.
1.1.4 Comentarii la art. 4
Regula generală a acestei proceduri este ca toate costurile ocazionate de
desfăşurarea ei să fie suportate din averea debitorului insolvent. În aplicarea acestei reguli
trebuie făcută distincţia dintre cheltuielile de administrare şi conservare a averii debitorului şi
cheltuielile ataşate continuării activităţii sale în sensul art. 49. În timpul procedurii,
cheltuielile aferente continuării activităţii curente ar trebui făcute numai în măsura în care
respectiva activitate generează un profit operaţional sau există o estimare credibilă asupra
faptului că o eventuală pierdere operaţională tranzitorie poate fi recuperată în interesul
debitorului şi al creditorilor pe parcursul procedurii.
În acest sens decizia de a utiliza fondul de lichidare trebuie însoţită de o precizare
din care să rezulte dacă lipsa disponibilităţilor de numerar este tranzitorie sau definitivă, în
primul caz sumele utilizate şi recuperate ulterior urmând a fi returnate în fond înainte de a
se face orice distribuire conform art. 121 sau art. 123 şi următoarele.
Pentru evitarea conflictelor de interese, în ceea ce priveşte contul bancar de
lichidare (utilizat în faliment şi/sau procedura simplificată), este recomandabil ca acest cont
să fie deschis la o bancă care nu este creditoare în procedură.
Cheltuielile de procedură vor fi suportate din averea debitorului, administratorul
judiciar desemnat în cauză având obligativitatea depunerii unui buget de cheltuieli
previzionat pe o perioadă de 3 luni ce va fi aprobat de către judecătorul-sindic.
Administratorul judiciar are obligaţia ca prin raportul lunar de activitate să precizeze şi să
documenteze cheltuielile efectuate potrivit bugetului previzionat.

18
Jurisprudenţă
Procedura insolvenţei nu se aplică decât subiectelor de drept enumerate la art. 1
din Legea nr. 64/1995, în care sunt incluse numai cooperativele de consum şi
meşteşugăreşti, nu şi cooperativele de credit cărora li se aplică procedura de lichidare
prevăzută de Legea nr. 109/1996 şi, respectiv, Legea nr. 200/2002 (Tribunalul Brăila,
Sentinţa nr. 4 din 19.07.2004,) vezi pag. 467 din Jurisprudenţă.
2 Persoane sau organe care au anumite atribuţii în cadrul procedurii
2.1 Dispoziţii comune
Art. 5
(1) Organele care aplică procedura sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic,
administratorul judiciar şi lichidatorul.
(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a
actelor şi operaţiunilor prevăzute de prezenta lege, precum şi realizarea în condiţiile legii a
drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni.
Deşi pe parcursul procedurii, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul stă în
judecată pentru debitor în temeiul art. 87 alin. 5 din Codul de procedură civilă şi al art.
255 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, el
joacă în procedură rolul de agent al instanţei, păstrând o poziţie echidistantă între
interesul debitorului şi interesul concursual al masei credale.
Celeritatea procedurilor prevăzute de prezenta lege este esenţială pentru succesul
economic al aplicării ei şi de aceea determinarea unei prezenţe active a comitetului
creditorilor în procedură reprezintă o atribuţie intrinsecă a judecătorului-sindic, precum şi
a administratorului judiciar/lichidatorului.
Instanţele judecătoreşti care aplică procedura sunt judecătorul-sindic şi Curtea de
apel, conform art. 6 şi art. 8.
Nu doar judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul trebuie să asigure
celeritatea procedurii, ci şi Curtea de apel după cum rezultă din art. 8 alin. (2), (3) şi (4).
Jurisprudenţă
1. Suspendarea procedurii insolvenţei pe o durată nedeterminată, în temeiul prevederilor
art. 325 din Codul de procedură civilă, ca urmare a înregistrării unei cereri de revizuire,
nu este compatibilă cu principiul celerităţii enunţat în art. 5 alin. (2) din Legea privind
procedura insolvenţei şi ca urmare nu se aplică în conformitate cu dispoziţiile art. 147.
(Curtea de Apel Cluj - Încheierea nr. 4001 din 04.05.2004) vezi pg. 434 din
Jurisprudenţă
2. Este contrară principiului celerităţii prevăzut de art. 5 alin. (2) suspendarea procedurii
insolvenţei în aşteptarea soluţionării altor procese privind averea debitorului, aflate pe
rolul altor instanţe. (Curtea de Apel Cluj - Decizia nr. 3974 din 27.04.2004) vezi pg. 434
din Jurisprudenţă

19
2.2 Instanţa judecătorească
2.2.1 Competenţă
Art. 6
Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepţia recursului prevăzut la
art. 8, sunt de competenţa tribunalelor în a căror rază teritorială îşi are sediul debitorul,
astfel cum figurează acesta în registrul comerţului, respectiv în registrul societăţilor agricole
sau în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi sunt exercitate de un judecător-sindic.
1
Art. 8
(1) Curtea de apel va fi instanţa de recurs pentru hotărârile pronunţate de
judecătorul-sindic, în temeiul art. 11.
(3) Recursul va fi judecat de complete specializate, în termen de 30 de zile de la
înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea părţilor se face prin Buletinul procedurilor
de insolvenţă. În vederea soluţionării recursului, se trimit la curtea de apel, în copie
certificată de grefierul-şef al tribunalului, numai actele care interesează soluţionarea căii de
atac, selectate de judecătorul-sindic. În cazul în care instanţa de recurs consideră necesare
şi alte acte din dosarul de fond va pune în vedere părţilor interesate să le depună, în copie
certificată.
Competenţa soluţionării în primă instanţă a proceselor în materia insolvenţei aparţine
tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta
în registrul comerţului, respectiv în registrul societăţilor agricole. Mutarea ulterioară a
sediului după deschiderea procedurii nu influenţează competenţa instanţei.
2.2.1.1 Comentarii la art. 6
Exercitarea competenţei se realizează prin judecătorul-sindic desemnat aleatoriu de
preşedintele tribunalului sau de preşedintele secţiei conform art. 9.
Necompetenţa instanţei poate să fie invocată şi de judecătorul-sindic din oficiu.
Competenţa judecătorului-sindic, este generală, inclusiv pentru aspectele care nu
sunt cuprinse în art. 11, care conţine doar o exemplificare.
Norma de competenţă stipulată în art. 6 din Legea privind procedura insolvenţei
este o normă imperativă, de ordine publică, astfel că nici una din persoanele abilitate nu
poate învesti un alt tribunal, iar necompetenţa poate fi invocată de orice persoană interesată
şi de instanţă din oficiu.
Eventuale conflicte de competenţă pot apărea între două sau mai multe tribunale,
cu ocazia declanşării procedurii debitorului ce are înfiinţate sucursale cu sediul în altă
localitate decât sediul principal şi împotriva cărora s-a cerut de asemenea declanşarea
procedurii
Jurisprudenţă
1. Mutarea sediului debitorului după deschiderea procedurii nu influenţează competenţa
tribunalului învestit anterior. (Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, Decizia nr. 442
din 2 noiembrie 1999, B.J. 1999, p. 442, Lumina Lex, 2000)
2. Judecătorul-sindic este competent să constate şi compensarea creanţelor reciproce
ale creditorilor cu debitorul, conform art. 1143 din Codul civil. (Curtea de Apel Cluj -
Secţia comercială, Decizia nr. 1562 din 22 octombrie 2002, B.J. 2002, p. 392, Lumina
Lex, 2003)
1
Forma textului din proiectul de lege privind procedura insolvenţei , aşa cum a fost propus de iniţiator,
prevedea ca “Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepţia recursului prevăzut la art. 8,
sunt de competenţa exclusivă a secţiei de insolvenţă a tribunalului ce are sediul în aceeaşi localitate în
care se află curtea de apel în a cărei rază teritorială îşi are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta
în registrul comerţului, respectiv în registrul societăţilor agricole sau în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi
sunt exercitate de un judecător-sindic”.Considerentele care au stat la baza propunerii au fost
următoarele:
– crearea unor secţii specializate de insolvenţă este un mijloc de a asigura eficientizarea activităţii din
punct de vedere financiar, al pregătirii profesionale, organizării logistice a instanţei; aceasta e de altfel şi
o cerinţă a termenilor de referinţă ai proiectului Phare în baza căruia s-a dezvoltat această lege
– în ceea ce priveşte limitarea numărului acestor secţii aceasta este motivată de faptul că nu toate
tribunalele au un volum suficient care să justifice crearea secţiilor în cadrul fiecărui tribunal

20
3. Judecătorul-sindic este singurul competent să aplice dispoziţiile art. 137 (actual 138
n.n.) înainte de închiderea procedurii. (Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, Decizia
nr. 606 din 16 aprilie 2002, B.J. 2002, p. 483, Lumina Lex, 2003)
4. În situaţia în care, pe baza înscrisurilor din dosar, nu se poate stabili dacă magistratul
care a instrumentat cazul a avut calitatea de judecător-sindic, sentinţa atacată cu
recurs va fi desfiinţată, iar dosarul va fi restituit judecătorului-sindic. (Curtea de Apel
Cluj - Decizia nr. 275 din 27 februarie 2004) vezi pg. 435 din Jurisprudenţă
2.2.1.2 Comentarii la art. 8 alin. (1)
La instanţa de recurs nu se aplică desemnarea aleatorie a completului, cu excepţia
situaţiei în care sunt specializate mai multe complete.
Citarea prin publicitate prevăzută de alin. (3) nu coincide total cu dispoziţiile art. 95
din Codul de procedură civilă. Norma derogatorie din art. 149 duce la aplicarea numai a
prevederilor alin. (2) şi (3) ale art. 95 din Codul de procedură civilă.
„Art. 95 din Codul de procedură civilă
(2) Citarea prin publicitate se face afişându-se citaţia la uşa instanţei. Citaţia se
publică şi în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar mai răspândit, în cazurile în care
preşedintele tribunalului sau completului de judecată apreciază că o asemenea măsură este
necesară.
(3) Afişarea, precum şi publicarea citaţiei în Monitorul Oficial sau într-un ziar mai
răspândit se fac cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată pentru judecată. În cazurile
urgente, preşedintele tribunalului sau completului de judecată va putea reduce acest termen
la 5 zile.”
Judecătorii trebuie să verifice efectuarea procedurilor de citare şi comunicare
dispuse pentru fiecare termen şi, când este cazul, vor lua măsurile de refacere a acestor
proceduri, precum şi pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înştiinţarea părţilor pentru
înfăţişarea părţilor la termen. De asemenea, judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate
mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe
baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri
temeinice şi legale.
În sensul prevederilor art. 720^6 din Codul de procedură civilă instanţa este datoare
să asigure desfăşurarea cu celeritate a procesului; când procedura de citare este legal
îndeplinită, judecata, chiar asupra fondului, poate continua în şedinţa publică sau în camera
de consiliu, în ziua următoare sau la termene scurte, succesive, date în cunoştinţa părţilor.
2.2.2 Citarea
Art. 3
29).Buletinul procedurilor de insolvenţă reprezintă publicaţia editată de Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor,
notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti,
administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege.
Art. 7
(1) Citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a
convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.
Comunicarea citaţiilor, convocărilor şi notificărilor faţă de participanţii la proces al căror
sediu, domiciliu sau reşedinţă se află în străinătate este supusă dispoziţiilor Codului de
procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare. Buletinul procedurilor de
insolvenţă va fi realizat şi în formă electronică.
(2) În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege, vor fi citate în
calitate de părţi numai persoanele ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre
soluţionare judecătorului-sindic, în condiţii de contradictorialitate. În toate celelalte cazuri se
aplică dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă, în
măsura în care nu contravin unor dispoziţii exprese prevăzute de prezenta lege.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se va realiza conform Codului de
procedură civilă comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi
notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista

21
prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzută de art. 61 va fi considerată
îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.
(4) În cazul în care debitorul este o societate tranzacţionată pe o piaţă
reglementată, judecătorul-sindic va comunica Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare
hotărârea de deschidere a procedurii.
(5) Formatul şi conţinutul-cadru ale actelor care se publică în Buletinul procedurilor
de insolvenţă şi ale dovezii privind îndeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare şi
comunicare se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei şi sunt utilizate, în mod obligatoriu,
de toţi participanţii la procedură.
(6) Notificările, cu excepţia cazului în care sarcina notificării aparţine altor organe
care aplică procedura, convocările prevăzute de prezenta lege cad în sarcina
administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz.
(7) Creditorii care au înregistrat cereri de admitere a creanţelor sunt prezumaţi că
au în cunoştinţă termenele prevăzute la art. 62 sau 107, 108, 109, după caz, şi nu vor mai fi
citaţi.
(8) În vederea publicării citaţiilor, convocărilor şi notificărilor actelor de procedură
efectuate de instanţele judecătoreşti după deschiderea procedurii prevăzute de prezenta
lege, se editează Buletinul procedurilor de insolvenţă, publicaţie editată de Oficiul Naţional
al Registrului Comerţului.
(9)Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în
Buletinul procedurilor de insolvenţă, de la data publicării acestuia, citarea, convocarea şi
notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces, acestea
fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.
În toate situaţiile, citarea părţilor şi notificările oricărui act de procedură se vor efectua,
de regulă, prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.
Prin notificarea deschiderii procedurii de insolvenţă şi notificarea tuturor creditorilor
menţionaţi în lista depusă de debitor pentru înscrierea depunerii cererii de admitere a
creanţelor, verificată de către administratorul judiciar cu registrele contabile ale
debitorului, toate părţile sunt prezumate că au în cunoştinţă termenele stabilite de
judecătorul-sindic prin sentinţa de deschidere a procedurii de insolvenţă.
În cazul în care aceste termene vor fi depăşite, administratorul judiciar are obligaţia
notificării părţilor implicate în procedură a noilor termene stabilite de către judecătorul-
sindic.
2.2.2.1 Formulare recomandate
F0070: Citaţie înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă
F0071: Comunicare şi dovada de comunicare înainte de deschiderea
procedurii de insolvenţă
F0065: Citaţie după deschiderea procedurii de insolvenţă
F0066: Comunicare după deschiderea procedurii de insolvenţă
F0067: Dovada privind îndeplinirea procedurii de
citare/comunicare/notificare/convocare prin Buletinul procedurilor de
insolvenţă d– Exemplarul 1
F0068: Dovada privind îndeplinirea procedurii de
citare/comunicare/notificare/convocare prin Buletinul procedurilor de
insolvenţă– Exemplarul 2
F0069: Referat pentru semnalarea cererilor informe

22
2.2.3 Căi de atac
Art. 8
(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu
prevede altfel.
(3) Recursul va fi judecat de complete specializate, în termen de 30 de zile de la
înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea părţilor se face prin Buletinul procedurilor
de insolvenţă. În vederea soluţionării recursului, se trimit la curtea de apel în copie
certificată de grefierul-şef al tribunalului, numai actele care interesează soluţionarea căii de
atac, selectate de judecătorul-sindic. În cazul în care instanţa de recurs consideră necesare
şi alte acte din dosarul de fond va pune în vedere părţilor interesate să le depună, în copie
certificată.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă,
cu modificările şi completările ulterioare, hotărârile judecătorului-sindic nu vor putea fi
suspendate de instanţa de recurs.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul judecării recursului împotriva
următoarelor hotărâri ale judecătorului-sindic:
a) sentinţa de respingere a contestaţiei debitorului, făcută în temeiul art. 33 alin. (4);
b) sentinţa prin care se decide intrarea în procedura simplificată;
c) sentinţa prin care se decide intrarea în faliment, pronunţată în condiţiile art. 107;
d) sentinţa de soluţionare a contestaţiei la planul de distribuire a fondurilor obţinute
din lichidare şi din încasarea de creanţe, făcută în temeiul art. 122 alin. (3).
(6) Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotărârilor pronunţate de
judecătorul-sindic în cadrul procedurii se constituie câte un singur dosar.
(7) Prin derogare de la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, judecătorul-sindic va putea să nu dispună
suspendarea cauzei, în situaţia în care dispoziţiile a căror neconstituţionalitate se invocă au
făcut obiectul cel puţin al unei decizii pronunţate de Curtea Constituţională
Art. 12
(2) Dispoziţiile art. 20 alin. 1 din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea
nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar, cu
excepţia situaţiei rejudecării, după casarea hotărârii în recurs.
Aplicarea prevederilor Codului de procedură civilă în procedura prevăzută de Legea
privind procedura insolvenţei acolo unde acestea tind să fie în totală contradicţie cu
principiile legii şi mai mult acolo unde legea a prevăzut implicit derogarea de la acestea
(vezi art. 12, 25, 26) apare ca o măsură „forţată” în totală contradicţie cu principiile
procedurii de insolvenţă.
În consecinţă, aplicarea prevederilor Codului de procedură civilă, acolo unde legea nu
cuprinde o derogare expresă, dar care sunt incompatibile cu procedura de insolvenţă,
este opera judecăţii fiecărui magistrat, criteriile de apreciere fiind întotdeauna principiile
procedurii de insolvenţă.
2.2.3.1 Comentarii la art. 8 alin. (2) – (6)
Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu
dispune altfel, iar cererea de recurs trebuie depusă la instanţa unde funcţionează
judecătorul sindic care a pronunţaţ hotărârea ce se atacă, sub sancţiunea anulării, potrivit
art.302 Cod de procedură civilă.
La instanţa de apel se trimite nu dosarul primei instanţe, ci doar actele care
interesează soluţionarea căii de atac, în copie certificată de grefierul şef al tribunalului,
selectate de judecătorul sindic, cu menţiunea că în cazul în care instanţa de recurs
consideră necesare şi alte acte din dosarul de fond, poate pune în vederea părţilor
interesate să le depună în copie certificată.
Ar fi recomandabil ca modalitatea de trimitere a dosarului la instanţa de recurs să
constea în structurarea dosarului pe secţiuni
2
, în mod corespunzător fazei procedurale în
care s-a pronunţat hotărârea atacată. Aceste secţiuni ar putea fi următoarele:
2
Avram Aurică, Judecător Curtea de Apel Bucureşti, formator în cadrul programului Phare – „Recursul în
procedura insolvenţei”

23
• Deschiderea procedurii
• Actele debitorului
• Participanţii la procedură
• Perioada de observaţie
• Actele frauduloase
• Tabele de creanţă
• Procedura simplificată
• Reorganizarea
• Falimentul
• Atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere
• Închiderea procedurii
În Anexa 2 prezentăm detaliat propunerea de structurare a dosarului de instanţă pe
secţiunile menţionate mai sus, incluzând în fiecare secţiune tipul de formular/model
corespunzător perioadei din procedură.
Având în vedere principiile celerităţii, unităţii şi colectivităţii guvernate de prezenta
lege, recursurile declarate împotriva aceleiaşi hotărâri date de către judecătorul-sindic, se
va urmări constituirea unui singur dosar ce va fi înaintat Curţii de Apel.
Dispoziţiile Codului de procedură civilă privind incompatibilitatea şi abţinerea (art.
24, 25) sunt inaplicabile judecătorului-sindic care a pronunţat o hotărâre într-o etapă a
procedurii insolvenţei şi care, departe de a deveni pentru acest motiv incompatibil, pentru
continuarea procedurii, este dator să efectueze în continuare actele de procedură pe care le
impune desfăşurarea şi finalizarea procedurii.
Procedura în sine conduce la premisa că judecătorul-sindic este competent să
soluţioneze toate conflictele care apar în derularea procedurii, fără a se dezînvesti în dosar
prin pronunţarea unor hotărâri care sunt în competenţa lui.
Aproape toate tribunalele au un număr restrâns de judecători-sindici (2 - 6) şi dacă
s-ar aplica normele Codului de procedură civilă privind incompatibilitatea, în scurt timp s-ar
ajunge ca toţi judecătorii-sindici să devină incompatibili în toate dosarele acelei instanţe.
În acest sens, vezi şi comentariile la art. 149din Cap. Dispoziţii tranzitorii.
2.3 Judecătorul-sindic
2.3.1 Desemnare
Art. 9
Repartizarea cauzelor având ca obiect procedura prevăzută de prezenta lege
judecătorilor desemnaţi ca judecători-sindici se realizează potrivit art. 53 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
În fiecare caz, judecătorul-sindic este nominalizat de preşedintele tribunalului, în temeiul
art. 53 din Legea nr. 304/2004, republicată.
Comentarii la art. 9
Potrivit art. 24 din Codul de procedură civilă, „judecătorul care a pronunţat o
hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi
nici în rejudecare după casare”
Instituţia incompatibilităţii nu funcţionează în următoarele situaţii
- când judecătorul-sindic este membru al completului de judecată în recurs
- judecătorul-sindic judecă aceeaşi cauză după casarea hotărârii şi trimiterea spre
rejudecare
2.3.2 Atribuţii
Art. 11
(1) Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii şi, după caz, de
intrare în faliment atât prin procedura generală cât şi prin procedura simplificată;

24
b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor
pentru începerea procedurii; judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea, motivată prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii
în insolvenţă care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a
administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului, care va administra
procedura până la confirmarea sau, după caz, înlocuirea sa, de către adunarea creditorilor,
stabilirea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a
profesiei de practician în insolvenţă precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această
perioadă. În vederea desemnării provizorii a administratorului judiciar, judecătorul-sindic va
ţine cont de toate ofertele de servicii depuse de către practicieni, de cererile în acest sens
depuse de creditori, şi, după caz, de debitor, dacă cererea introductivă îi aparţine.
d) confirmarea prin încheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului
desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea
creditorilor;
e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar
sau lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce
activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere
care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art. 138, sesizarea organelor
de cercetare penală în legătură cu săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art.143-147;
h) judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru
anularea unor acte frauduloase şi a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,
anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei
persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare,
după votarea lui de către creditori; k) soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a
comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciare şi de intrare în
faliment;
l) soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau
lichidatorului;
m) judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;
n) pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.
(2) Atribuţiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii
administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului şi la procesele şi cererile de natură judiciară
aferente procedurii insolvenţei. Atribuţiile manageriale aparţin administratorului judiciar sau
lichidatorului sau, în mod excepţional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-
şi administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunităţii de
către creditori, prin organele acestora.
Art. 16
(6) În cursul derulării procedurii judecătorul-sindic va putea cere asistenţa
comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.
Art. 10
În îndeplinirea îndatoririlor sale, judecătorul-sindic va putea desemna, prin
încheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le şi remuneraţia . Remuneraţiile vor fi plătite
din contul prevăzut la art. 4 alin. (2). în conformitate cu criteriile stabilite prin hotărâre a
Guvernului.
Caracterul exemplificativ al enumerării rezultă din adjectivul „principalele”. În consecinţă
pot fi adăugate şi alte atribuţii care decurg din efectuarea procedurii, atâta timp cât
judecătorul-sindic are un control nelimitat în ceea ce priveşte legalitatea actelor şi
operaţiunilor efectuate în cadrul procedurii.
2.3.2.1 Comentarii la art. 11 alin. (1) lit. a)
Se aplică atât în cazul procedurii obişnuite, cât şi în cazul celei simplificate.

25
2.3.2.2 Comentarii la art. 11 alin. (1) lit. c)
Textul se aplică nu numai pentru desemnarea provizorie iniţială ci şi pentru
confirmarea desemnării ulterioare sau a celei definitive, după caz.
În cazul desemnării administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului dintre
practicienii care au depus la dosarul cauzei oferte de servicii, judecătorul-sindic va trebui să
facă o analiză a ofertelor depuse având în vedere unele criterii de evaluare a ofertelor.
Bune practici:
Judecătorul-sindic va trebui să efectueze o analiză între oferta tehnică şi financiară
a fiecărui practician ce a exprimat un interes în administrarea procedurii. Redăm mai jos
câteva criterii pentru evaluarea ofertelor:
- Experienţă în domeniul insolvenţei
- Experienţă generală în industria din care face parte debitorul
- Numărul de persoane propuse a fi desemnate pentru administrarea procedurii
- Experienţa persoanelor propuse a fi desemnate pentru administrarea procedurii
- Suportul logistic şi organizatoric
- Valoarea sumei de asigurare prevăzută în poliţa de asigurare pentru răspunderea
profesională
- Lista dosarelor aflate pe rolul instanţelor în care sunt numiţi/angajaţi/subcontractanţi.
- Oferta financiară
În cazul în care nu se depune ofertă se aplică prevederile art. 19 alin. (1), ultima
frază: „În cazul în care nu există nici o astfel de ofertă, oferta, judecătorul-sindic va
desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenţă ales în
mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.În astfel de cazuri, în vederea desemnării unui
practician înscris în UNPIR judecătorul-sindic va avea în vedere industria din care face
parte debitorul, numărul de salariaţi, etc.
Judecătorul-sindic, având un control nelimitat în ceea ce priveşte legalitatea actelor
şi operaţiunilor efectuate în cadrul procedurii, iar atunci când pentru lămurirea unor
împrejurări de fapt instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va
desemna, la cererea părţilor ori din oficiu persoane de specialitate în domeniul respectiv
pentru care se solicită expertiza persoanelor desemnate. Încheierea de desemnare va
cuprinde punctele asupra cărora persoanele de specialitate urmează să se pronunţe şi
termenul până la care urmează să primească punctul de vedere.
Punctul de vedere va fi prezentat în camera de consiliu sau în şedinţă publică,
părţile fiind îndreptăţite să solicite lămuriri şi să pună întrebări.
Remuneraţiile vor fi plătite în conformitate cu art. 4 alin. (1), iar atunci când acestea
nu există ele vor fi suportate din fondul de lichidare sau, în cazul în care proba a fost
solicitată de parte, remuneraţiile vor fi suportate de către partea interesată.
F0010: Notificarea registrelor în care este înregistrat debitorul privind
schimbarea administratorului judiciar/lichidatorului în cadrul
procedurii de insolvenţă
F0057: Model pentru încheiere
F0058: Model pentru sentinţă comercială
2.4 Adunarea creditorilor
2.4.1 Dispoziţii privind convocarea adunării creditorilor
Art. 13
(1) Adunarea creditorilor va fi convocată şi prezidată de către administratorul
judiciar sau, după caz, de către lichidator, dacă legea sau judecătorul-sindic nu dispune
altfel; secretariatul şedinţelor adunărilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciar
sau, după caz, a lichidatorului.

26
(2) Creditorii cunoscuţi vor fi convocaţi de administratorul judiciar sau de lichidator
în cazurile prevăzute expres de lege şi ori de câte ori este necesar.
(3) Adunarea creditorilor va putea fi convocată şi de către Comitetul creditorilor sau
la cererea creditorilor deţinând creanţe în valoare de cel puţin 30% din valoarea totală a
acestora.
Art. 14
(1) Convocarea creditorilor va trebui să cuprindă ordinea de zi a şedinţei.
(2) Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nulă, cu
excepţia cazului în care la şedinţă participă titularii tuturor creanţelor.
(3) Creditorii pot fi reprezentaţi în adunare prin împuterniciţi, pentru fiecare adunare,
cu procură specială şi autentică sau, în cazul creditorilor bugetari şi al celorlalte persoane
juridice, cu delegaţie semnată de conducătorul unităţii.
(4) Dacă legea nu interzice în mod expres, creditorii vor putea vota şi prin
corespondenţă. Scrisoarea prin care se exprimă votul, semnată de creditor, semnătura fiind
legalizată de notarul public, ori certificată şi atestată de către un avocat, sau înscrisul în
format electronic, căruia i s-a încorporat, ataşat sau asociat semnătura electronică extinsă,
bazată pe un certificat calificat valabil, poate fi comunicată prin orice mijloace şi înregistrată
la administratorul judiciar/lichidator, cu cel puţin 5 zile înainte de data fixată pentru
exprimarea votului
(5) La şedinţele adunării creditorilor vor putea participa doi delegaţi ai salariaţilor
debitorului, votând pentru creanţele reprezentând salariile şi alte drepturi băneşti.
Convocarea adunării creditorilor este în atribuţia practicianului în insolvenţă,
documentele doveditoare privind convocarea trebuind să fie depuse la dosarul instanţei
cel târziu o dată cu procesul-verbal al adunării.
Şi în cazul în care convocarea se face din iniţiativa comitetului creditorilor sau a unei
părţi a creditorilor, convocarea va fi tot în sarcina practicianului în insolvenţă.
Indiferent de partea căreia îi aparţine iniţiativa convocării adunării creditorilor,
practicianul în insolvenţă va prezida adunarea şi va asigura întocmirea procesului-verbal şi
redactarea hotărârilor adunării.
Prima şedinţă a adunării creditorilor va fi convocată la termenul prevăzut de art. 13
de către administratorul judiciar provizoriu numit de către judecătorul-sindic.
Bune practici:
1. Termenul până la care trebuie să fie efectuată convocarea: cel puţin 15 zile
înainte de data stabilită pentru desfăşurarea şedinţei adunării creditorilor. În prima adunare
a creditorilor administratorul judiciar va putea propune creditorilor un termen mai scurt
pentru convocare, doar dacă la şedinţa adunării creditorilor participă toţi creditorii notificaţi
de administratorul judiciar conform listei depusă de debitor.
2. Modalitatea de convocare: Buletinul procedurilor de insolvenţă. Data primei
adunări a creditorilor va fi cuprinsă în notificarea de deschidere a procedurii făcută de
administratorul judiciar, care va fi trimisă prin poştă cu confirmare de primire.
2.4.1.2 Comentarii la art. 14 alin. (1) – (5)
Ordinea de zi, împuternicirile/delegaţiile celor prezenţi, precum şi un centralizator
privind votul vor însoţi procesul-verbal al adunării creditorilor.

27
Bune practici:
F0023 Împuternicire de participare la Adunarea Creditorilor
F0022 Convocatorul Adunării Creditorilor
2.4.2 Şedinţele adunării creditorilor
Art. 14
(6) Deliberările şi hotărârile adunării creditorilor vor fi cuprinse într-un proces-verbal
care va fi semnat de preşedintele şedinţei, membrii comitetului creditorilor, precum şi de
administratorul judiciar sau de lichidator, după caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija
administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei în termen de 2 zile lucrătoare de la
data adunării creditorilor.
Procesele-verbale ale şedinţelor adunării creditorilor se vor depune, cronologic, la
dosarul cauzei în secţiunea corespunzătoare fazei procedurale, în timp ce în secţiunea
privind participanţii la procedură se vor reţine deciziile adunării creditorilor într-un registru
de decizii.
Bune practici:
La şedinţele adunării creditorilor trebuie să participe şi debitorul atunci când nu i s-a
ridicat dreptul de administrare.
F0024 Proces-verbal al Adunării Creditorilor
F0026 Registrul Deciziilor Adunării Creditorilor
2.4.3 Rolul şi atribuţiile adunării creditorilor
2.4.3.1 Desemnarea şi/sau schimbarea administratorului judiciar sau lichidatorului
Art. 19 alin. (1) – (3) – Vezi Cap. 2.7.3 Desemnarea practicianului în insolvenţă de
către adunarea creditorilor
2.4.3.2 Alegerea comitetului creditorilor

28
Art. 16 alin. (3) – Vezi Cap. 2.5.2 Desemnarea Comitetului Creditorilor de către
adunarea creditorilor
2.4.3.3 Votarea propunerii administratorului judiciar de intrare direct în faliment a
debitorului
Art. 59 alin. (4) şi art. 60 – Vezi Cap. 9.1 Dispoziţii generale privind intrarea în
faliment
2.4.3.4 Votarea planului de reorganizare
Art. 99 alin. 1 şi art. 100 – Vezi Cap. 8.2.4 Procedura de votare a planului de
reorganizare
2.4.3.5 Votarea propunerii de vânzare în bloc a averii debitorului, la faliment
Adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în toate aspectele importante ale
procedurilor prevăzute de lege. Pentru ca deciziile luate să fie bazate pe o bună
înţelegere a situaţiei, legea atribuie comitetului creditorilor rolul de a prezenta punct de
vedere şi recomandări în faţa adunării creditorilor. De asemenea, membrii adunării
creditorilor vor avea la dispoziţie rapoartele corespunzătoare ale practicianului în
insolvenţă, respectiv:
• Raportul privind cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei
debitorului, precum şi şansele sale de reorganizare (art. 59 alin. (1))
• Rapoarte lunare şi trimestriale
• Raportul privind modalitatea de vânzare
2.4.4 Modalitate de vot
Art. 15
(1) Cu excepţia cazurilor în care legea cere o majoritate specială, şedinţele adunării
creditorilor vor avea loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din
valoarea totală a creanţelor împotriva averii debitorului şi un număr de membri ai comitetului
creditorilor care reprezintă majoritatea simplă a acestora, iar deciziile adunării creditorilor se
adoptă cu votul titularilor unei majorităţi, prin valoare, a creanţelor prezente.
(2) Calculul valorii totale a creanţelor prevăzute la alin. (1) împotriva averii
debitorului se va determina prin raportare la următoarele criterii:
a) ulterior afişării tabelului preliminar şi până la afişarea tabelului definitiv, valoarea
creanţelor verificate şi acceptate de administratorul judiciar, aşa cum reiese din cuprinsul
tabelului preliminar;
b) ulterior afişării tabelului definitiv şi până la confirmarea unui plan de reorganizare,
astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
c) ulterior confirmării planului de reorganizare şi până la afişarea tabelului definitiv
consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat; şi
d) ulterior afişării tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul
acestuia.
(3) Planul de reorganizare va fi supus votului adunării creditorilor, în condiţiile
stabilite la art. 101.
Art. 19 – vezi comentariile de la Cap 2.7.3 Desemnarea practicianului în insolvenţă
de către adunarea creditorilor
Art. 60 – vezi comentariile de la Cap 9.1 Dispoziţii generale privind intrarea în
faliment
Art. 101 – vezi comentariile de la Cap. 8.2.5 Confirmarea planului de reorganizare

29
Condiţiile în care votul în adunarea creditorilor este considerat valabil sunt cele
prezentate în art. 15. În toate cazurile în care adunarea creditorilor se exprimă asupra
unui aspect al procedurii prin vot, la această regulă existând trei excepţii, cea a votului
privind numirea practicianului în insolvenţă (art. 19), cea a votului asupra recomandării
administratorului judiciar de a se iniţia procedura falimentului asupra averii debitorului
fără a se mai aştepta propunerea unui plan de reorganizare (art. 60) şi respectiv cea a
votului asupra planului de reorganizare admis de judecătorul-sindic (art. 101).
2.4.4.1 Comentarii la art. 15 alin. (1) şi (2)
O dată cu depunerea fiecărui tabel indicat în alin. (2), practicianul în insolvenţă va
depune la dosar şi un tabel corespunzător pentru calculul votului în adunarea creditorilor.
2.5 Comitetul creditorilor
2.5.1 Desemnare de către judecătorul-sindic
Art. 16
(1) Judecătorul-sindic va desemna, în raport cu proporţiile cazului, un comitet
format din 3 - 7 creditori dintre cei cu creanţe garantate,bugetare şi chirografare cele mai
mari, prin valoare.
(2) Desemnarea se va face prin încheiere, după întocmirea tabelului preliminar de
creanţe.
(3) Pentru necesităţile procedurii, judecătorul-sindic va desemna, pe baza
propunerii creditorilor, un preşedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi
citat în persoana preşedintelui astfel desemnat, iar în lipsă, prin oricare dintre membrii
comitetului creditorilor.
Legea presupune o implicare activă şi decisivă a comitetului creditorilor în buna aplicare
a legii, ţinând cont că rolul principal al comitetului creditorilor este urmărirea interesului
concursual al creditorilor şi, de aceea, numirea comitetului creditorilor cât mai devreme
în procedură este foarte importantă.
Numărul membrilor comitetului va fi corelat cu complexitatea cauzei şi cu structura pe
categorii de prioritate a creditorilor din procedură, judecătorul-sindic trebuind să se
asigure că există o bună reprezentare a creditorilor chirografari în comitetul creditorilor.
2.5.1.1 Modele recomandate
F0013 Încheiere de desemnare a Comitetului Creditorilor
2.5.2 Desemnarea comitetului creditorilor de către adunarea creditorilor
Art. 16
(4) În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un
comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate şi cei chirografari, dintre
primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar; comitetul astfel desemnat va
înlocui comitetul desemnat anterior de judecătorul-sindic.
(5) Dacă nu se va obţine majoritatea necesară, se va menţine comitetul desemnat
anterior de judecătorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalţi
membri ai comitetului, judecătorul-sindic va consemna prin încheiere modificarea
componenţei acestuia, astfel încât criteriile de la alin. (4) să fie respectate în toate fazele
procedurii.

30
Numirea Comitetului creditorilor de către judecătorul-sindic se face în baza tabelului
preliminar de creanţe, urmând ca în prima adunare a creditorilor aceasta să desemneze
un alt comitet al creditorilor.
În conformarea comitetului creditorilor trebuie ţinut cont de două aspecte esenţiale bunei
funcţionări a acestuia:
Disponibilitatea creditorului de a participa la activitatea comitetului
Cooptarea creditorilor care deţin majoritatea valorică în grupa lor de prioritate,
astfel încât interesul lor în procedură să fie semnificativ.
Bune practici:
Se recomandă ca în comitetul creditorilor să fie cooptaţi creditori care corespund
cerinţelor şi se autopropun pentru acest rol.
În cazul în care nu se obţine pentru numirea unui nou comitet al creditorilor
majoritatea prevăzută de art. 15 sau când adunarea creditorilor decide să reconfirme
comitetul creditorilor numit de către judecătorul-sindic, comitetul creditorilor nu este
schimbat.
2.5.3 Atribuţiile Comitetului Creditorilor
Art. 17
(1) Comitetul creditorilor va avea următoarele atribuţii:
a) să analizeze situaţia debitorului şi să facă recomandări adunării creditorilor cu
privire la continuarea activităţii debitorului şi la planurile de reorganizare propuse;
b) să negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreşte să fie
desemnat de către creditori în dosar condiţiile numirii şi să recomande adunării creditorilor
astfel de numiri;
c) să ia la cunoştinţă rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de
lichidator, să le analizeze şi dacă este cazul să facă contestaţii la acestea;
d) să întocmească rapoarte pe care să le prezinte adunării creditorilor privind
măsurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator şi efectele acestora şi să
propună, motivat, şi alte măsuri;
e) să solicite, în temeiul art. 47 alin. (5), ridicarea dreptului de administrare al
debitorului;
f) să introducă acţiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial,
făcute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de acţiuni nu au fost introduse de
administratorul judiciar sau de lichidator.
Pe parcursul procedurii, principalul rol al comitetului creditorilor este acela de urmărire a
interesului concursual al creditorilor participanţi în procedură.
Activitatea comitetului creditorilor se centrează pe ideea că, la limită, sumele
necesare pentru procedură sunt suportate din sumele generate din averea debitorilor la
care creditorii sunt îndreptăţiţi şi de aceea este în interesul lor să urmărească şi să decidă
asupra modului în care aceste sume sunt cheltuite pe parcursul desfăşurării procedurii.
Bune practici:
În ceea ce priveşte onorariul administratorului judiciar/lichidatorului, acesta trebuie
relaţionat în mod direct cu complexitatea activităţii de administrare a averii debitorului
desfăşurată în vederea maximizării recuperării creanţelor de către debitori.

31
F0007 Cererea Comitetului Creditorilor în aplicarea atribuţiilor prevăzute de
art.17 şi următoarele
2.5.4 Modalitate de convocare a Comitetului Creditorilor
Art. 17
(2) Comitetul creditorilor se întruneşte lunar şi, la cererea administratorului judiciar
sau lichidatorului, după caz, ori a cel puţin doi dintre membrii săi, ori de câte ori este
necesar , ,.
Comentarii generale
Există o anumită simetrie între rolul comitetului creditorilor în situaţiile de insolvenţă a
debitorilor lor şi rolul administratorilor societăţilor comerciale.
Bune practici:
Comitetul creditorilor se va întruni ori de câte ori se va considera necesar,
depinzând de faza procedurală, dar cel puţin o dată pe lună pentru a discuta rapoartele
prezentate de administratorul judiciar/lichidator, astfel încât să fie în măsură să analizeze în
timp real acţiunile acestora, şi eventual, atunci când este cazul, să conteste măsurile luate
de aceştia.
F0028 Convocatorul Comitetului Creditorilor
2.5.5 Şedinţele Comitetului creditorilor. Modalitatea de vot
Art. 17
(3) Deliberările Comitetului creditorilor vor avea loc în prezenţa administratorului
judiciar/lichidatorului şi vor fi consemnate într-un proces-verbal care va reţine pe scurt
conţinutul deliberărilor, precum şi hotărârile luate.
(4) Deciziile Comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simplă din totalul
numărului de membri ai acestuia.
(5) Dacă un membru al Comitetului creditorilor se află, datorită interesului propriu, în
conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură, se va
abţine de la vot.
(6) Împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice
creditor poate formula contestaţie la adunarea creditorilor, după ce, în prealabil, a sesizat
Comitetul creditorilor cu privire la măsurile contestate, iar soluţia adoptată de acesta nu
răspunde intereselor creditorului.
Comentarii generale
Pentru buna desfăşurare a activităţii comitetului creditorilor şi pentru asigurarea
caracterului concursual al procedurii, deciziile se vor lua în cadrul comitetului cu
majoritatea numerică, şi nu cea valorică, cum se întâmplă în cazul adunării creditorilor,
care va avea decizia finală, dar bazată pe argumentaţia comitetului care trebuie să
prezinte aspectele procedurii şi din perspectiva creditorilor mai puţin favorizaţi.
Bune practici:
Este obligaţia administratorului judiciar/lichidatorului să întocmească şi să depună la
instanţă procesele-verbale ale şedinţelor comitetului creditorilor, dar acestea vor fi semnate
de toţi membrii prezenţi ai comitetului şi vor fi comunicate şi membrilor care nu au participat
la şedinţă.

Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in materie de faliment

Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in materie de faliment

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in materie de faliment

Similar to Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in materie de faliment (20)

More from exodumuser

More from exodumuser (20)

Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in materie de faliment