Civilizația egipteană veche, axată în jurul fluviului Nil, a realizat capodopere arhitecturale precum piramidele și a dezvoltat tehnici avansate de irigație. De-a lungul mileniilor, Egiptul a trecut prin diverse perioade de tranziție și stabilitate, influențat de conducători notabili, dar și de schimbări externe. Declinele finale ale imperiului au fost accelerate de invazii străine, culminând cu integrarea sa în diverse imperii externe.

1. in timp,u
faraonilor
Civilizatia egiPteana veche a O Familie nobila la vanatoare intre
trestiile de papirus. Obiectele ~i picturile
existat aproape 3000 de ani descoperite in morminte sunt marturii ale
vietii din Egiptul Antic.
aparent intr-o forma
neschimbata, liisiind O La construirea piramidelor. egiptenii au
dat o foarte mare importanta orientarii
mo~tenire capodopere acestora. Pentru a realiza lucrarile cu o
arhitecturale monumentale ~i precizie ridicata. au desenat mi~carea
stelelor pe un perete in forma de cerc
comori fabuloase. Piramidele, (inel). mediana avand intotdeauna directia
Sfinxul ~i mormiintul'ui Nord-Sud.
Tutankamon sunt admirate ~i a~ez~rii oamenilor erau pe malurile fluviului.
azi de intreaga lume. Nil care parcurge sute de kilometrii prin
egipteaM s-a dovedit a fi destul de stabil~, de~ert, iar in final se ramific~, v~rsandu-sein
-n Egipt a luat na~tere a doua mare culturn conservatoare ~i longeviv~. Egiptul a fost Marea Mediteran~ printr-o delta.
I a istoriei. A ap~rut In valea Nilului cu cateva foarte putin inf1uentat de t~rile vecine ~i pan~
secole dup~ ce s-a constituit civilizatia la epoca final~ a inf1uentat prea putin lumea Epoca Arhaica
sumerian~ In Mesopotamia, acest.aavand o Spre deosebire de alte rauri, Nilul se revarsa
din afara granitelor. De~i au existat schimb~ri
influent~ foarte mare asupra dezvolt~rii In viata t~rii, acestea au fost atat de lente,~i se retrage anual, l~sand In urm~ un sol
civilizatiei egiptene la Inceputurile ei. De~i Incat popoarele antice vedeau Egiptul ca o foarte bogat, fertil, astfel incat cei care au trnit
Mesopotamiaera deschis~oamenilor ~i ideilor societate misterioas~, f~r~ varst~. acolo, au putut construi un sistem de irigare
noi, Egiptul era caracterizat de o anumita bine proiectat. Rezultatul era un p~mant
izolare. Ap~rat de de~ert, Egiptul era la o Darul Nilului incredibil de roditor care hr~nea nu numai
distanta suficient~ de tulbur~rile Orientului Un istoric grec a denumit foarte inspirat .agricultorii, c~ci din surplus a 1ntretinut ~i
Apropiat. Dup~ ce s-a constituit civilizatia Egiptul, ca "Darul Nilului". Locurile propice restul societ~tii stratificate pe multe nivele.
5

2. EGIPTUL IN TIMPUL FARAONILOR
~
~
~
~
"
'6
"0
~
Indirect fluviul Nil a contribuit la realizarea O pamantul
capodoperelor arhitecturale fara precedent. impanzit de ~an,uri
Primele izvoare scrise ale istoriei Egiptului de irigare este arat
dateaza din 3000 I.e.n., din vremea cand Menes de agricultor. in
sau Narmer, regele Egiptului de Sus (de Sud), spate le lui nevasta
prin cucerirea Egiptului de Jos (Delta) a unit seamana pamantul
cele doua state. Aceasta uniune, cu exceptia arat.
unor perioade scurte, a ramas aproape intacta
timp de mai multe rnilenii. S-au succedat 33 de O Nilul a lasat in
dinastii. intemeietorul primei dinastii a fost urma sa un namol
Menes, iar regiria ultimei dinastii Cleopatra, negru, tertii, pe
care s-a Sinucis aproximativ In 30 I.e.n. lasan- solul arid. De aceea
du-se mu,5Catade un ~arpe veninos, aspida. denumeau egiptenii
Periodizarea este modul cel mai potrivit prin ,ara lor Kemet,
care putem vedea istoria Egiptului Antic In adica "Tarana
ansamblu. Perioadele cu o stabilitate durabila Neagra".
sunt denumite: Era Antica, Centrala ~i Noua a
Imperiului, care sunt delimitate de prima ~i a
doua perioada de tranzitie. Pe parcursul este deja privit ca un zeu, de~i denumirea de preocupat exclusiv de probleme interne.
acestora tara a fost slabita ~i zguduita de razboi faraon, care inseamna: "Casa mare", s-a Aproape nici nu a -luat cuno~tinta de lumea
civil ~i ocupatie str:1ina. Intervalul de timp al raspandit doar in Era Noua: a Imperiului. Religia lnconjuratoare. Constructiile din piatra au
domniei primelor doua dinastii, perioada dintre egipteana: era foarte complicata: ~i se concentra lnceput aproape imediat, cele mai vestite
anii 3000 I.e.n. -2600 l.e.n. este cunoscut ca mai ales pe viata transcendentala:. Pentru viata monumente fiind uria~ele morminte regale,
Epoca Antica, epoca premergatoare Erei Antice fericita: din lumea de dincolo, ei vroiau sa: pirarnidele. Langa Memphis, capitala din acea
a Imperiului. Chiar ~i In perioada aceasta tim- pa:streze corpul intact, ceea ce a dus la vreme, se ridica piramida din Saccara,care s-
purie sunt deja concretizate anumite carac- dezvoltarea unor tehnici de mumificare, pentru a construit pentru faraonul Djoser, din
teristici constante ale civilizatiei antice. Regele a conserva corpurile domnitorilor. A apa:rut in dinastia a treia, dupa proiectul realizat de
societatea respectiva: o structura: sociala: cancelarul ~i arhitectul principal al acestuia.
O Via,a depindea in mare masura de administrativa: ~i preoteasca: foarte putemica:. Imhotep, primul arhitect caruia li cunoa~tem
revarsarile Nilului. Egiptenii au sapat numele. El a fost un 1ntelept legendar, care
bazine de acumulare a apei ~i au construit Imperiul Antic mai tarziu a devenit zeul medicinii.
un sistem de irigare, prin care au fertilizat Pe timpul Imperiului Antic (aprox 2600-2150 Cea mai mare piramida este cea a farao-
pamantul de arid. i.e.n.) Egiptul a fost un stat foarte putemic ~i nului Kheops (Kufu) din Ghiza. De~i erau
6

3. orientate exact dupa punctele cardinale, au Religia a ajuns la un nivel foarte ridicat de granitele imperiului pan(l la valea fertil(l a
fost construite cu mijloacele cele mai pri- dezvoltare. Posibilitatea vietu de apoi nu mai clului Eufrat. Egiptul nu a fost niciodatl atat
mitive. Aceasta constructie reprezinta un era un privilegiu exclusiv al regilor, ci cu de mare, putemic ~i increz(ltor ca sub domnia
triumf fara precedent al organizarii muncH. anumite preg~tiri anterioare, era accesibil faraonului Tothmes al III-lea (aproximativ
in fmalul Erei Antice a Imperiului, a tuturor egiptenilor. Probabil prin acest fapt se 1479-1426 i.e.n.). Din corespondenta lui
devenit mai putemic stratul nobililor bogati ~i poate explica noua practic~ funerarn, care Amenhotep al III-lea (circa 1390-1353 i.e.n.)
a scazut puterea regala centralizata. in prima consta in plasarea in morminte a unor ~i a urma~ului s(li Amenhotep al IV-lea,
perioada de tranzitie (circa 2150-950 i.e.n.) sculpturi ce reprezentau soldati, me~te~ugari, p(lstrat(l pe t(lblitele de lur din Amama, 'reiese
Egiptul a devenit campul de lupta al slujitori pentru ca ace~tia s~ fie la indemana c(l Egiptul p(lstra Q relatie diplomatic(l
dinastiilor mai mici. Piramidele ~i celelalte decedatului in lumea de dincolo. Aceste permanent(l cu conduc(ltorii statelor din
mdrminte regale au fost devastate de cauta- figurine, denumite u~teri au ajutat foarte mult regiunea M(lrii Mediteraneene ~i a Orientului
torii de comori. la reconstruirea vietii de zi cu zi a egiptenilor . Apropiat.
C~tre sf3.f-5itul
acestei ere, Egiptul era con-
Era centrali a Imperiului dus de regi puternici, care au invins rezistenta Monoteismul
in Era Centrala a Imperiului (aproximativ nobililor, au construit sistemeextinse de irigare Domnia faraonului Arnenhotep al IVfi1ea
1950-1785 i.e.n.) Egiptul a fost reunificat. ~i prin cucerirea Nubiei s-au extins ~i in sud. (circa 1353-1336 i.e.n.) a rnmas memorabil:1
Capitala a fost mutata de la Memphis in In perioada a doua de tranzitie (circa 1785- datorit:1 reformei religioase impuse de acesta.
Egiptul de Sus la Theba. Valea Regilor este 1570 i.e.n. ) a avut loc din nou o prnbu~ire, A privat de titlul de zeu mii de zei egipte!li,
locul unde sunt inmormantati multi suverani, delta Nilului fund ocupat<I de un popor printre care ~i putemiclli Amon-Ra, al c:1rui
iar Kamac ~i Luxor au devenit locul construc- asiatic. nume era inclus ~i in numele faraonilor. Din
tiilor unor laca~uri de cult gigantice. acel moment trebuiau s:1 se inchine zeului
Imperiul Nou sirnbolizat prin Soare, zeul Aton. Pentru a-~i
Imperiul Nou (circa 1570-1075 i.e.n.) este ulti- impune ~i mai mult vointa, faraonul ~i-a
ma mare ern a Imperiului Egiptean, cu perso- schimbat numele din Amenhotep in Ehnaton
nalitati istorice exceptionale. in aceasta ("pentru Aton prea fericit"), dup:1 care a
perioada Egiptul a fast in conflict permanent intemeiat o nou:1 capital:1, Amama.
cu Orientul Apropiat, prima oarn ca putere pan:1 in momentul de fat:1 nu s-au desco-
mondiala, apoi ca victima. Dominatia perit motivele ce se aflau in spatele acestor
poporului asiatic a grabit probabil aceste schirnb:1ri. Unii isiorici il privesc pe Ehnaton,
evenimente, avand o influenta mare, egiptenii ca pe creatorul monoteismului universal, altii
invatand noi tehnici de lupta, de exemplu il caracterizeaz:1 drept ca fiind fanatic ~i ner:1b-
utilizarea carelor de rnzboi. Toate acestea au d:1tor. Se crede c:1 exist:1 o strans:1 leg:1turn
avut ca urmare definirea atmosferei in intre reforma religioas:1 ~i sotia faraonului,
perioada Imperiului Nou, astfel ca in locul Nefertiti. Pentru promovarea reformei au
conceptului traditional, care privea faraonul utilizat ~i sistemul administrativ dezvoltat,
ca un zeu, acum ajunge in prim plan calitatea toate aceste fapte memorandu-se in vestigiile
de om a acestuia, faima cuceririlor sale scrise ~i arhitecturale. Puterea religioas:1 al lui
pamantene. Printre personalitatile proemi- Ehnaton era atat de mare, incat nu a izbucnit
nente ale Imperiului Nou a aparut ~i o regina, nici O revolt:1 f:1ti,5:1,dar in adancul sufletelor
Hatsepsut, cea care in reprezentarile rnmase era O nemultumire profund:1.
despre domnia sa purta toate insemnele Autoritatea ~i reputatia lui Ehnaton s-a
demnit:Itii regale, inclusiv barba falsa. clintit, au sl:1bit datorit:1 neglij:1rii intereselor
Urmatorii domnitori importanti au impins imperiului. in timp ce faraonul era absorbit de
~ crearea ~i promovarea reformei religioase,
datorit:1 atacurilor ~i presiunii exterioare au
O in morm3ntul faraonului au fost depuse fost pierdute teritoriile cucerite iar aliatii au
simbolurile puterii ~i obiectele uzuale.
Tronul impodobit foarte bogat cu aur, din
morm3ntul lui Tutanhamon.
O Este foarte pu~in probabil ca Tutanhamon
a participat la lupte, de~i frescele din
mormant slavesc calita~ile sale militare.
O in ultima faza a imbalsamarii corpul era
infa~urat in panza de in.
O Cei saraci erau
inmorm3nta,i pur ~i
simplu in de~ert,
nisipul mumific3nd
natural corpurile
lor. Imaginea unei
mumii din 3000
i.e.n.
O Capu! mumificat
~
a! lui Ramses a! 11- ~
lea (decedat aprox. :f
in 1213i.e.n.) I
~

4. EGIPTUL IN TIMPUL FARAONILOR
O Barcile
construite din
legaturi de papirus
au fost vehicule
utile de naviga,ie
pe Nil. Rilul era
foarte bogat in
pe~te ~i de~i
consumul lor era
interzis de religie,
se milncau mult in
familiile de ,arani
saraci.
O De~i Egiptul
avea importante
bogii'ii naturale,
lemnul folosit in
construc,ii trebuia
importat din
striiiniitate.
~i a domnit doar cativa ani (aproximativ 1332- epuizat Egiptul, care dup~ moartea faraonului
1323 i.e.n.). E prea putin probabil ca el ar fi a inceput s~ decad~.
devenit cel mai renumit personaj al istoriei Criza a atins punctul culminant in secolul
Egiptene daca nu ar fi intervenit ~ansa. A fost X i.e.n., cand dinastiile interne au fost
inmormantat in Valea Regilor ~i mormantul schimbate fortat de domnitori strnini din Libia,
sau a fost acoperit, pe parcursul inmorman- Nubia ~i Asiria (in anii 660). Ca o ultim~
tarilor urmatoare, cu sfaramaturile rezultate zvacnire Egiptul a subjugat Siria. Dar in 605
fost zdrobiti. Toate acestea au avut ca urmare din construirea cavourilor. i.e.n. au fost egiptenii infranti definitiv de
transformarea oric:lror lncerc:lri de a aduce Cu 3000 de ani mai tarziu, in 1922, arheo- babilonieni la Karthemis ~i au pierdut intregul
reforma in actiuni care au d:lunat autorit:ltii logul englez Howard Carter, a descoperit lor imperiu din Orientul Apropiat.
faraonului. Nemultumirea a luat amploare, mormantul umplut pana la refuz cu comori.
lnc:1t la scurt timp dup:l moartea faraonului, a Astfel a devenit Tutankamon cel mai renumit Decaderea finala
fost $ters numele lui de pe lista tuturor faraon al egiptului antic. in 525 i.e.n. Egiptul a devenit parte a
domnitorilor, din inscriptii $i a fost radiat Imperiului Persan,mai tarziujiind cuceri~ de
orice text referitor la el, in a$a fel lnc:1t Faraonii militari macedoneanul Alexandru Cel Mare (circa
domnia sa s:l nu ..lasenici o urm:l. Egiptul a participat foarte activ in luptele din 356-323 i.e.n.). El a fost succedat de un
Orientul Apropiat, in timpul domniilor lui Seti cornandant al lui, Ptolemeu, ai c~rui urma~i
Tutanhamon I. (circa 1290-1279 i.e.n.) ~i Ramses al II-lea au domnit pan~ in 30 i.e.n. Sub domnia lor
Toate acestea s-au lnt:1mplat in numele unui (circa 1279-1213 i.e.n.), devenind din nou o Egiptul s-a grecizat foarte mult.
faraon extrem de t:1n:lr, copil, Tutankamon, supraputere. Ramses a inceput ridicarea unor Independenta a luat sfar~it odat~ cu moar-
ginerele lui Ehnaton. Ca urmare a reactiei constructii marete, atunci a fost construit Hala tea Cleopatrei. De~i anurnite culte leligioase
conservatoare, curtea s-a mutat lnapoi in de la Kamac, -Porticul Templului -~.i au influentat mi~c~r1le religioase romane,
Theba $i au $ters din numele faraonului templul de stanca din Abu Simbel. cultura egiptean~ antic~ s-a stins treptat, fiind
cuv:1ntul Aton. Noul domnitor a devenit Picturile ostentative de papirus ~i colo~ii inlocuita de cultura greco-roman~.
cunoscut sub numele de Tutankamon. de piatra .ilustreaza megalomania neinfranata Ultimele hieroglife cunoscute (anul 394)
'-:-El a ajuns pe tron la v:1rsta de circa 10 ani, a lui Ramses. Razboaiele lui Ramses au sunt ultimul strig~t al Egiptului Antic.
8