1. Stabila ~i independenta, civi-
lizatia chineza a durat 3500
de ani, crednd realizari artis-
tice ~i culturale insemnate,
dar a decazut ~i s-a prabu~it
din cauza atacurilor
popoarelor din Vest, mai
avansate tehnologic.
D eSCOperirile arheologice au ar:1tat c:1 in
China oamenii s-au organizat in comu-
nit:1ti agricole de-a lungul v:1ilor, acum
cel putin 7000 de aqi, Cu toate acestea,istoria
civilizatiei chineze a inceput de fapt o dat:1cu
prima mare dinastie, Shang, care a condus
spatiul chinez intre anii 1532-1027i,Hr,
Civilizatia din, China a inceput mult mai
tarziu decat cea din Orientul Apropiat, dar a
supravietuit, neschimbat:1 anumite puncte
din
de vedere esentiale, pan:1 in vremurile mo- o
"5.
deme, Printre motivele c:1rora se datoreaz:1 ~
O Marele Zid
Chinezesc, construit
pentru aparare in
timpul dinastiei
Ch'in, a devenit cale
de acces pentru
trimi~ii imparatului ~i
negustori.
O China, a~a cum
era impart,ita in tim-
pul dinastiei T'ang
O fn,eleptul
Confucius (551-479
i.Hr.). fnva,aturile lui
au format baza cul-
turii chineze~ti.
i acest fapt sunt: relativa izolare a tarii fata de dinastia Shangi-5ipierduse "Mandatul Cerului"
alte civilizatii; China l~i fabrica cele rnai multe (autorizatia divina pentru a conduce), care1re-
produse; cultura comuna putemica ce unea cuse 1n posesia noii dinastii. Mandatul Cerului
locuitorii Chinei; existentac unei clase de cartu- avea sa devina principala justificare pentru
"chineza 1n timpul dornniilorIndrume societatea
rari care au continuat sa ~i dinastiilor . toate schimbari1epolitice ulterioare, deoarece
conferea legitirnitate oricarui rebel victorios -
Sub conducerea dinastiei Shang, dinastia ~i care avea sa preia functia conducatorului ante-
ipoporul ocupau o regiune relativ mica din rior, de intermediar intre cer ~i pamant.
nordul Chinei, pe portiunile joase ale Fluviului
Galben (Hwang-ho); capitala era Anyang 1n Rivalitate ~i lupte Raspandireacivilizatiei a continuat chiar ~i
rHonan-ul de nord, Dinastia Shang folosea o Regii Shang ~i Chou erau 1n esenta con- dup~ ce dinastia Chou ~i-a pierdut in mod
I scriere care era o forma timpurie de chineza, ducatori feudali, detinand un control extrem considerabil puterea In secolul 8 I.Hr., iar
~'ar cultul stramo~ilor, o alta trasatura distinc- de limitat asupra aristrocratiei putemice. China s-a 1mp~rtit In mai multe regate rivale.
iva chineza -era bine stabilit, cel putin 1n Totu~i, existenta unei astfel de monarhii ilus- Luptele din ce In ce mai sangeroase,cul-
l
,familia regala, Au Inflorit ~i preocuparile artis-
:
tiCe traditionale, cum ar fi olaritul, tesutul
matasii ~i sculptatul1n bronz ~i jadele. in 1027
tra faptul ca exista deja o cultura comuna
raspandita, iar in ac~astaperioada cultura s-a
raspandit, prin ernigrare, spre Yangtze -
minand cu Perioada Razboaielor intre Regate
Intre anii 403-221 I.Hr., au incurajat aparitia
oficialilor competenti, mult mai eficienti ~i de
i.Hr. dinastia Shang a fost detronata de dinas- marele bazin fluvial din sudul Anyang-ului - Incredere fa~ de nobilii feudali. Aceste vre-
tia Chou, aflata la putere pana In 256 I.Hr . ~i dincolo de acesta. Cre~terea populatiei a muri tulburi au intensificat un conflict de idei
Potrivit traditiei, noii conducatori sustineau ca accelerat acest proces. car,ea dus la aparitia a dou~ filozofii chineze
14Q

2. C/VlLIZATIA CHINEZA -REZISTENTA ISTORICA
de baz1{ -taoismul ~i confucianismul. Taois- pentru serviciul civil, bazate pe studiul inten-
mul avea o conceptie mistic1{ ~i individualist1{, siv al unor opere literare clasice bogate in idei
~i sustinea simplitatea vietii ~i armonia cu confucianiste.. Prin unnare, China ~i-a dezvol-
natura, In timp ce confucianismul, care avea o tat un serviciu civil instruit permanent, in care
concep1;ie etic1{ ~i social1{, sus1;inea pietatea fiecare membru exercita functiile de om de
familial1{, modera1;ia ~i datoria civil1{ ca virtu1;i afaceri, c~rturar ~i artist. Existenta acestora a.
principale. Mai tarziu, In secolul I I.Hr. budis- contribuit la durabilitatea civilizatiei chineze,w
mul a devenit al treilea element important In de vreme ce functionarul confucianist ~i etica
gandirea chinez1{. confucianis~ s-au p~strat, in timp ce dinastii-
le s-au prnbu~it. Chiar ~i atunci cand nomazii
Statui Ch'in au invadat tara, ai l~sat guvernarea pe mana
Perioada de R1{zboaie Intre State s-a sfa~it cu servitorilor civili, ordinea in tarn fiind p~strata,
victoria statului Ch'in, de la care provine cu- in timp ce barbarii nou-veniti erau absorbiti
vantul China. Conduc;ltorul acestui stat, Shih de solida culturn chinez~.
Huang Ti, a devenit primul Imp1{rat chinez, Aceast~ putere de absorbtie a devenit evi-
restabilindu-~i dominioanele cu cruzime. den~ dup~ prnbu~irea dinastiei Ran in seco-
Execu1;iile ~i deport1{rile au spulberat puterea lul III d.Rr: in nord conduceau dinastii bar-
aristocra1;iei ~i au eliminat orice opozi1;ie. bare, in alte locuri au ap~rut regate feudale
Operele literare clasice au fost arse iar c1{rtu- rivale. ins~ ideea Chinei unite -"Regatul
rarii chinezi au fost persecuta1;i. Mijlociu" -condus~ de UI) lmp~rat absolut nu
Mai mult, Ch'in a standardizat scrierea ~i a disp~rut niciodat~ lntotalitate, iar in 589 un
unit1{1;ile de m1{surn chineze, lansand un pro- mare general a fondat dinastia Sui.
gram de lucrnri publice de mari propoI1ii. Un
sistem rutier f1{cea leg1{tura Intre diverse zone O epoc3 de aur
ale imperiului ~i un Mare Zid a fost construit Dinastia T'ang (918-907 d.Rr.), care a unnat
pentru a-i 1;ine la distant1{ pe cei mai de temut dup~ Sui, a restabilit m~retia chinez~, extin-
du~mani ai Chinei, triburile nomade din nord zand teritoriul chinez in Tibet, Asia Central~ ~i
~i nord-vest. Pentru construirea Marelui Zid a de Sud-Est. Comertul a lnflorit, iar capitala
fost nevoie de 1 milion de oameni, acesta Ch'ang-an, afla~ la cap~tul Drumului M~tasii,
avand o lungime de 2400 km. ruta comercial~ spre vest, s-a transfonnat
Shih Huang Ti a murit In 209 I.Hr., iar di- lntr-un ora~ complex, cosmopolit.
nastia Ch'in a fost 1n11{turat1{ 206 I.Hr; A
In Din punct de vedere cultural ~i artistic,
urmat dinastia Han, mai pu1;in asupritoare, dinastia T'ang ~i cea unn~toare, Sung, (960-
care avea s1{ domine 400 de ani, cu o pauz1{ 1279 d.Rr.), sunt considerate culmile civiliza-
de 16 ani 1ntre anii 9-25 d.Hr. Civiliza1;ia tiei chineze. Printre artele in care au excelat
chinez1{ era acum la maturitate, iar In zonele chinezii sunt: poezia, pictura peisagist~ ~i
cucerite de China, paruI In sud la golful ol~ritul; lntr-adev~r, fabricarea portelanului a.
Tonkin, a fost impus1{ conducerea imperial1{. z~d.Irnicind
reprezentat pan~ mare
o in secolul
realizare XVIII a incerc~rile
chinezilor
Vietnam ~i Coreea au ajuns In sfera de
influent1{ chinez1{, rnmanand astfel In urm1{- europenilorde a-i imita.
torii 1800 de ani. Datorit1{ p1{trunderilor In
Asia Central1{, dinastia Han a ajuns s1{ de1;in1{ Barbarii ~i nomazii
controlul asupra rutelor comerciale spre vest, Dinastia T'ang ~i Sung era atacata constant de
la cap1{tul c1{rora reprezentan1;ii acesteia vin- triburile nomade iar la lnceputul secolului XII
deau m1{tase chinezeasc1{ romanilor. nordul Chinei a fost cucerit de dinastia bar-
bar~ Chin. Dinastia Sung a r~mas la putere in
Cultura confucianista sud, care devenise paru1 acum cea mai pros-
jn timpul dinastiei Han, operele literare cla- pern ~i mai popula~ regiune chinez~.
sice au fost reintroduse iar confucianismul a in timpul secolului XIII, dinastia Chin a
O Figura din ceramica pictata a unui gar- devenit etica oficial1{ a statului chinez. De~i fost detronat~ de annatele nomade ale mon-
dian. datand de pe timpul dinastiei T.ang. avea la baz1{ zicale atribuite Inteleptului golilor, care i-au lnl~turat apoi pe membrii
Monumente colosale reprezentandu-1 pe Confucius (secolul 61.Hr.),-aceast:l doctrin1{ a dinastiei Sung. intreaga Chin~ a fost in final
Buddha erau sculptate in multe pe~teri sacre preluat ~i unele aspecte din taoism ~i din alte cucerita de mongoli in frunte cu marele Ran
in China. Sub influen,a taoismului ~i a regiu- surse, pentru a deveni etica servitorului civil Khubilai care a fondat dinastia Yuan (1271-
nilor populare. alte figuri au fost adaugate loial. De asemenea, In timpul dinastiei Han au 1368), stabilind o nou~ capital~ la Peking (In
panteonului budist. fost stabilite primele examin1{ri competitive~ prezent Beijing). F~cand parte din imperiul
O Fabricarea hartiei
a fost inventata in
China in aproximativ
anul 100 d.Hr.
Aceasta era confec-
,ionata din fibre ale
plantelor care erau
zdrobite iar apoi mo-
delate ~i uscate pe o
plasa de bambus.
O Studen'i citind
manuscrise. La
inceput limitat la
lucrarile lui Buddha,
tiparul a fast mai
tarziu falasit pentru
arice lucrare.
1,)0

3. O Chinezii au inventat tehnica tiparului in
secolul VIII d.Hr., cu 700 de ani inainte ca
acesta sa apara in Europa. Dupa pregatirea
buca~ii de lemn, se ob~ineau tiparele prin
colorarea literelor sculptate in lemn.
O O tiparitura chinezeasca reprezentand
,esatori de matase. Timp de secole. secretul
ciclului vie,ii viermelui de matase a fost
cunoscut doar de chinezi. care au dezvoltat
tehnici de ,esut haine rezistente. bogat
ornamentate.
semn ca Mandatul Cerului era pe punctul de
~ a fi transmis unei noi dinastii, iar ordinul con-
~ fucianist ar fi raffias neschimbat. insa lucrurile
~ nu aveau sa fie tocmai a~a.
~
u.
Contactul cu Occidentul
mongol din punct de vedere nominal, China Dinastia Ming a fast in cele din urm~ in1~- in perioada Manchu a existat o mare diferen-
a devenit In curand o putere separat~, domi- tura~ de noi invadatori "barbari", care se sta- ta: China a intrat lntr-un contact din ce in ce
nand Inc~ o dat~ Asia de Est; doar japonezii bilisern anterior in Manchuria, spre nord-est. mai periculos cu Occidentul, iar aceastaa dus
l-au Infruntat cu succes pe Khubilai. Cu toate Prin urmare, dinastia Manchu sau Ch'ing nu doar la caderea dinastiei, ci ~i a Chinei
acestea, mongolii nu au devenit niciodat:l (1644-1912) inglobase a mare parte din cul- imperiale ~i a ordinului traditional.
chinezi In cultur~ ~i conceptii, iar cand pute- tura chinez~; ins~ mult timp dup~ cucerirea Comerciantul italian din secolul XIII,
rea lor a sl~bit au fost alungati de fortele unui Chinei, ei au p~strat distanta fat;l de supu~ii Marco Polo, locuise ~i muncise in China cand
c~lug~r 'rebel, Chu Yuang-chang (Zhu lor, pentru a nu fi influentati prea mult d~ ci- aceastaera condusa de Khan-ul Khubilai ~i a
Yuanzhang), care a devenit primullmp~rat al vilizatia acestora. Aceast~ procedur~ a func- scris o carte celebra despre calatoriile lui. Cu
dinastiei Ming (1368-1644). tionat destul de bine pentru un timp, iar sub toate acestea, unc contact semnificativ lntre
K'ang His (1662-1722) ~i Ch'ien Lung (1736- Europa ~i China a lnceput abia in secolul XVI,
' Dinastiile Ming ~i Manchu 95) nomazii din nard au fast in cele din urm~ cand misionarii iezuiti au fost primiti la curtea
In timpul dinastiei Ming, capitala Chinei a imblanziti iar suveranitatea chinez~ s-a extins imperiala iar comerciantii portughezi s,.au
~mas Peking, aici construindu-se celebrul pa- din Formosa (acum Taiwan) in Tibet. instalat la Macao. Pe la jumatatea secolului
lat imperial. Cultura chinez~ a Inflorit din nou, Ca ~i dinastiile anterioare, dinastia Manchu XVII doar cateva sute de europeni aveau per-
de~i conservatismul era atat de accentuat Incat a inceput s~ piard~ controlul asupra vastului misiunea de a face comert cu negustorii
perfectiunea tehnic~ In imitarea trecutului era lor imperiu. In mod normal, infrangerile de chinezi, dar nu aveau voie sa paraseasca
preferat~ In loculluc~rilor originale. peste hotare ~i nelini~tea de acas~ar fi fast un ora~ul Canton.
151

4. CIVlLIZATIA CHINEZA -REZISTENTA ISTORICA
O Populatia Manchu, fondatoarea dinastiei
Ch'ing, provine din zona tluviului Amur, zona
numita azi Manciuria.
O La inceputul secolului XVII, o misiune
iezuita restransa dar foarte influenta a ajuns
in Peking, ca~tigandu-~i mai degraba renu-
mele de carturari cre~tini decat de misionari.
Matteo Ricci, pionierul iezuit (stanga sus)
alaturi de Ferdinand Verbiest ~i Adam Schall,
ofereau cur1ii sfaturi in probleme ~tiin1ifice.
Hsu Kuang-chi', cel mai celebru convertit al
lui Ricci, este ilustrat in partea de jos a ima-
ginii, impreuna cu nepoata sa.
Acest progres lent se datora in mare parte O Aceasta fotografie, facuta in China in
faptului ca China era o tara foarte prospera. secolul XIX, prezinta diferi,i me~te~ugari
Chinezii aveau nevoie de putine lucruri din facandu-~i munca pe strazi. De la stanga la
afara tarii ~i considerau ca nu au nimic de dreapta: un vanzator de supa, un scrib. un
invatat de la barbari -adica celelalte popoare. barbier ~i un clarvazator.
Ei subestimauin special importanta progresu-
lui tehnologic. Ei facusera descopeJ;iriimpor- in 1894-95,]aponia modemizat~ a profitat
tante, cum ar fi praful de pu~ca, dar respectul ~i ea de Inapoierea tehnologic~ a Chinei,
lor fata de trecut ~i rezistenta lor la schimbari Infcingind-o pe aceastaIn r~zboi ~i ocupind
demonstrau ca inovatiile nu erau exploatate Formosa ~i Pescadores.incerc~rile de a face
in China. Totu~i, au existat cateva exceptii reforme au e~uat, iar o reactie conservatoare
importante, ca inventarea hartiei ~i a tiparitu- a avut ~i mai putin succes.in 1900,cind secta
lui, care i~i gaseau locul in cultura chineza, anti-strnin~ a boxerilor a asediat legatiile
bazata pe ~tiinta de carte. (cartiere diplomatice) din vestul Peking-ului,
o forta intemational~ a zdrobit rebeliunea iar
Slaba ~i umilita China a fost aspru pedepsit~. Dup~ aceasta,
inapoierea tehnologica a Chinei a devenit ordinea traditional~ a t:lrii a dec~zut rapid,
brusc evidenta cand englezii au descoperjt deoarece reformele, printre care abolirea sis-
ceva ce i~i dorea populatia chineza: drogul temului de examinare, au sl~bit autoritatea ~i
numit opiu. au rnaniat pe studentii ~i locuitorii din ora~
intre 1839 ~i 1842 rezistenta pana atunci care aveau o gindire modem~.
putemica a guvernului imperial fata de impor- De~i s-a introdus un sistem constitutional,
tul drogului a fost zadarnicita dupa o nobilii manchu nu au putut renunta la putere.
infrangere grea in "razpoiul opiului" ~i, pentru in cele din urm~,fu octombrie 1911, a izbuc-
restul secolului XIX, China a fost umilita in nit o revolutie. in februarie 1912,Imp~ratul1n
mod constant de influenta puterilor occiden- virst:l de ~aseani a abdicat, a fost proclamat~
tale caJ;e smulgeau concesii dureroase, una
ii republica, iar lunga istorie a Chinei imperiale
dupa alta. a luat sfi~it.
152 Istorie universala 90 -LUMEA COMUNISTA Istorie universala 95 -CHINA iN SECOLUL
XX