1. jn timpul indehtngatei domnii a O Contort tapisat pentru doamne la o
petrecere a ceaiului in gradina, in anul 1865.
reginei Victoria, societatea A ti imbracat "cum se cuvine", implica
britanicii a suferit schimbiiri purtarea multor jupoane sub crinoline.
Barba~ii purtau costume sob re.
foarte importante, cum ar fi
O Simbolul unei ere -regina Victoria, la o
industrializarea, expansiunea varsta inaintata. Victoria a urcat pe tron in
imperialii ~i o mai mare 1837, la varsta de 18 ani, ~i trei ani mai
tarziu s-a casatorit cu varul sau, prin~ul
democratie. De~i siiriicia Albert de Saxa-Coburg-Gotha.
persista, mu4i oameni duceau
diferite munci, conditii proaste de lucru,
o viatii prosperii. salarii mici ~i program de lucru foarte lung.
S-au realizat totu~i unele imburultatiri, chiar
~
Inairite de anu11850, Epoca Victoriarul fiind ~i o
~
c and a urcat pe tron, In 1837, regina ~ epocii a reformei (de exemplu, In ceea ce
Victoria era doar o adolescenta de 18 ani ~ prive~te fabricile ~i domeniul sa:rulta1;iipublice).
~i a dornnit timp de 63 de ani, parul la Cu toate acestea, o mare parte a populatiei
moartea sa In 1901. De~i aceasta a fost o anUl 1850a fost construit:l o retea nationala de contiriua sa:tcliasca: In sa:mcie ~i mizerie.
perioada de schimb~ri f~ra precedent, multe "moll$tri de fier " -cai1e ferate-cum nu se mai
mentalitati au fost pastrate pan~ la sfa~itul vazuse pana atunci. Valori victoriene
secolului 19, denumit adesea "Epoca Deosebit de productiva ~i in fruntea In timpul -Epocii Victoriene, clasa rnijlocie a
Victoriarul", dup~ numele reginei. celorlalte natiuni, Marea Britanie a devenit realizat mari progrese, membrii acesteia avind
"atelierullumii", demonstrand acest lucru la posibilitati variate de a se ridica pe scara
Atelierul lumii Marea Expozitie din 1851 ~i mentinandu-se sociala:, In diferite domenii: afaceri, iridustrie,
Anglia victoriarul a, fost dominata de efectele pe pozitie pana la sfar~itul secolului. Viteza seIViciu civil ~i altele. Era, de asemenea, de
Revolutiei Industriale, fiind tinutul fabricilor, schimbarilor a accentuat aspectele negative remarcat felul In care societatea victoriarul a
depozitelor ~i atelierelor. Populatia a crescut ale acestora -adaposturile neigienice Inceput sa: fie domiriata de valori ale clasei
rapid, num:lrul ora~elor a crescut, iar pan~ In pentru muncitori, folosirea copiilor la mijlocii. Oameni sobri, punctuali, muncitori,
215

2. EPOCA VICTORIANA
O Gloria imperiala.
Imaginea de sus in-
fa~i~eaza Atacul Bri-
gazii U~oare ~i ata-
cui asupra Sevasto-
polului, in timpul
Razboiului din Cri-
meea (1854-1856)
~i Tel-el-Kebir
( 1882). victoria ce a
dus la controlul
Angliei asupra Egip-
tului. Portretele con-
ducatorilor trupelor
militare incadreaza
cele trei scene.
O Multi victorieni
considerau bicicleta
~
un mijloc de ~
w
relax are. Aceasta a 2:'
slabit conventiile ~
sociale ~i a incurajat
purtarea de economi, famili~ti ~i respectabili existasern ~i
imbracaminte mai Inainte de domnia reginei Victoria dar ,
comoda. in 1884, 1ncepand cu aceasta perioada, asemenea calitati
bicicletele "sigure" - erau considerate foarte nonnale 1n noua ~i
care le-au inlocuit pe precisa lume industrial~. Regina Victoria a dat
cele cu roata din startul; existenta sa, centrata pe datorie ~i
fata mare -se familie, a fost destul de diferita de cea pe care
gaseau deja peste o avusesern ultimii doi predecesori ai s~i. Cea
tot. rnai mare parte a aristocratiei a recurs la
purtarea costumelor, abandonand stiluJ.de viat:l
scandalos ~i excentric al unei generatii
O Zjua Derby-ului. anterioare; la fel au procedat ~i membrii de vaz~
Derby-ul a fost ai clasei muncitoare.
fondat in 1 780, jar Valorile ~i ener'gia clasei mijlocii au contri-
in secolul urmator a buit la multe dintre rnarile realiz~ri ale Epocii
devenjt o ocazie Victoriene. Aspectele lor rnai putin amiabile cu-
pentru excursiile prindeau convingerea moral~ c~ prosperitatea
populare. reprezenta rnsplata burultatii (iar cei ce nu
aveau succes erau lipsiti de important:l) ~i un
puritanism extrem In chestiuni sexuale, unde
culpabilitatea ~i ipocrizia erau 1n floare.
Religia avea un rol foarte important 1n viata
-din aceasta perioada, de~i multi locuitori ai
noilor o~e uria~e erau aproape rupti de
religie. Existau multe curente religioase. Cea
mai mare influent~ o exercitau sectele
protestante, ca ~i met~tii ~i congregatio~tii,
precum ~i aripa evanghelic~ a bisericii
anglicane. Ap~rusern 1ns~ ~i alte fonne de
credint:l, care puneau rnai mult accent pe ritual
~i dogme; este vorba 1n special de catolicismul
roman ~i "anglo-catolicismul" din cadrul
bisericii anglicane.
Credine ~i indoieli
Cu toate acestea, Epoca Victoriarul a fost ~i o
perioada a 1ndoielii ~i necredintei, cum ar fi de
exemplu faptul ca ~tiinta submina credinta 1n
adev~rul biblic. Ateismul rnmanea un punct de
vedere ~ocant, ~i, dup~ multe 1ncercari, ateistul
1nfocat Charles Bradlaugh a fost acceptat 1n
Camera Comunelor abia 1n 1880.
Cel mai subversiv eveniment a fost
publicaiea, 1n 1859, a cartii lui Charles Da1Win,
"
Originea Speciilor, teoria sa asupra evolutiei
E
41
care sustinea c~ oamenii nu reprezint~
0-
:2 rezultatul unui singur act de creatie, care le-a
~
~
oferit stapanirea asupra celorlalte fonne de
-!1 viat:l, ci au evoluat din lumea natural~. jn cea
...
:J
2!. mai rnare parte a Epocii Victoriene, bisericile
~ respingeau aceste teorii precum ~i alte relatari
216

3. ~tiintifice, pe care aveau sa le adapteze In
secolul 20.
Politica de partid
Parlamentele din Epoca Victoriana erau mult
mai reprezentative decit cele dinaintea lor ~i,
de asemenea, mai receptive la opinia public;l.
Primul pas a fast f;lcut in 1832, chiar inainte de
urcarea Victoriei pe tron, cind unui nurrulr
mare de membri ai clasei mijlocii li s-a dat
dreptul de vat, prin Marea Reform;l.
(Unrultoarele reforme, din 1867 ~i 1884, au vizat
majoritatea b;lrbatilor; inainte de sfar~itul
secolului a inceput agitatia pentru dreptul de
vot al femeilor.)
Controlul regal asupra guvemului luase
sfa~it sub William ai IV-lea (1830-37) ~i, in
ciuda respectului de care se bucura Regina,
aceasta a exercitat doar a influent;l pal1iala in
alegerea ~tri1or guvemului ~i alte decizii "f;'
politice. Mini~trii trebuiau sa dea socoteal;l in .3
fata Parlamentului, in special in fata Camerei ;?:
Comunelor, ~i, de vreme ce disciplina de partid ~
nu era inc;l strict;l, ace~tia nu puteau
intotdeauna s;l-~i justifice aqiunile. Whigii ~i -
Torii anilor 1830 s-au transformat pan;l in 1860
in ~te grupari mult mai stranse: pal1idele
Liberal ~i Conservator, conduse de lideri ca
Gladstone ~i Disraeli. Disciplina nu era ins;l
indeajuns de stricta pentru a impiedica sciziuni O 0 calatorie. Locurile erau incomode iar devenit .parte dintr-o mai mare mi~care
majore in cadrul unui partid. Problema trasurile deschise, insa o calatorie de la victoriaru! ce incerca sa: creeze o societate mai
irlandez;l, de exemplu, a influentat politicile Londra la Brighton costa doar c3,iva banu,i. deschisa: ~i mai competitiva:.
parlamentare in multe privinte. Foametea din insa: decizia lui Peel de a scoate din vigoare
1845-46 a ajuns in fmal s;l-l conving;l pe Sir O Un v3nzator ambulant i~i vinde marfa -"Cele Legile Cerealelor a dus la fragmentarea
Robert Peel c;l Legile Cerealelor, ce garantau mai bune stridii la Cleethorpes". in zilele noastre Partidului Conservator. 20 de ani mai tarziu,
preturi ridiCate productiei britanice, trebuie s;l sunt o delicatesa scumpa, dar stridiile erau ieftine misiunea lui William Gladstone de a pacifica
disparn. A fost introdus comel1Ulliber, care a ~i commune in Marea Britanie victoriana. Irlanda ~i o eventuala: supunere la Regulile
Casei Cauto-guvernare), a provocat scindarea
Partidului Liberal in doua: ramuri.
in timpul acestei perioade de schimbw
dramatice nu au fost exercitate ameninta:ri
exteme la securitatea Marii Britanii. Europa a
intrat in rnzboi in 1854-56, cand Anglia ~i Franta
au luptat impotriva Rusiei, in Ra:zboiul Crimeei.
Dupa: cum sugereaza:~i numele, chiar ~i aceasta
era o campanie restransa:, condusa: cu succes,
pentru a limita ambitiile teritoriale ale Rusiei in
Balcani. Aceasta a reprezentat doar o ronda: din
~a-zisa "Chestiune Estica:" -seria de probleme
cauzate de declinul Imperiului Otoman, care a
dus la implicarea profunda: a Angliei in politicile
europene, in timpul Epocii Victoriene. Anglia s-
a aBat la limita izbucnirii unui ai doilea rnzboi
cu Rusia, in 1878, insa: s-a mentinut departe de
aliantele europene care, ulterior, au divizat
continentul -atitudine pe care primul ministru
britanic, Lord Salisbury, a descris-o drept
"splendida izolare".
A Extinderea Imperiului
Intre timp, Imperiul Britanic, deja uria~ in 1837,
~i-a continuat expansiunea. Coloniile intemeiate
de europeni, cum ar fi Canada ~i Australia,
incepeau sa:aibiJ.guvemW proprii, insa: portiuni
intinse ale Mricii, in special, incepeau sa: fie
colorate in ro~u Cculoarea imprimata: pe ha:rti
An~iei). a desemna teritoriile aBate in posesia
pentru .
In Anglia, sentimentul imperialist s-a
dezvoltat foarte lent, chiar ~i dupa: ce Disraeli a
proclamat-o pe Victoria impa:rnteasa:a Indiei, in
1876. insa: deja in anul 1890, locuitorii Marii
Britanii realizasern ca: imperiul lor era cel mai
mare din cite sepomenisern p3.ru11aacea data:.
RealizWle britanice din tarn ~i din strniru!tate le-
217

4. 70 EPOCA VICTORIANA.
au imprimat ,rictorienllor o .incredere protund:l, O Saracie in Drury
care avea s:l fle doar pulin zguduita la sfa~itul Lane, Londra. Cand
perioadei, de insuccesele militare di1 Razboiul
1 aveau posibilitatea,
Burilor din Africal de Sud, unde , fennierii saracii luau masa la
descendenti~ olaridezilor au fost cuIceriti doar
Li restaurantul Baylis's,
dup:l o luptl U 3 ani (1899-1902), Ostilitatea
-'~
european:l ( Iin timpul razboiului punea la
lndoial:l "splendida izolare", preig:ltindu-se O In timp ce mul,i
ru politi( :a foarte diferit:1 a i ncep utulu
.i copii beneficiau de
Jului 20. privilegiile
progreselor, viitorul
Servicii pentru o noua societate nu era promi,ator
o doctrina centrala a Epocii Victoriene era daca erai sarac.
aceea ca individul trebuia sa fie cat rnai
independent rata de
DATE IMPORTANTE
inteIVentiile acestuia; ~ multi reali2 tIe
acestei perioade erau re trepril
private sau al inir;iativei ind lividua] le. in 1837
vechile restricr;ii legale Ifuse:sera in Victorio devine regina
ad ptat la ne 'voile 1 ei societa1;i 1840
.1~ 1:r ~ri private
lIe Ciil If;lC ltreprir Este ;ntrodus serviciul po~tal intern
nizeI -at)ile dc munc;l $i Victoria se casatore~te cu varul sau Albert
~plaatarea perSall;l llui,
--.ll : ;tea erau 1846
mtrolate prin masuri ;3 .dornp Llc ui silniltatii Abrogarea Legilor Cerealelor
Jblice ~i decrete cares]Dl mza.~u
,
18S1
Pentru a functiana c ~ficient,
Marea Expozitie
avea nevaie de selVi ::ii oferite Progrese ale epocii
ctorienii nu au reu~it sa rezolve 18S4-S6
exemplu GPO (timbrl :le pentru
plata unar taKe egale, indiferent je distan >robler a saraciei, marlle realizarl ale epocii au Razboiul d;n Crimeea
fast daua inavatii rictoriene). ldus Ct timpul beneficii multor oameni ~i i-au 1861
IlpC ant; )mpe ljUtat s: "~i largeasca orizonturile. Moartea printului Albert
ost f( lardele de via1;a s-au. 1mbunata1;it, In 1867
mu! asele ae oameni Obi.5RUitiintrind o serle de A douo Reforma
lciezc oi produse, de la obiecte casnice, la publicatii 1870
;ecund e presa. Noi tipurl de locurl de munca ofereau Reforma invatamilntului: primo implicare
>i: de exemplu, cererea de dactilografe directa a statului fn educatie
:>curl de munca UllUl llUll1dl -~-~ u
: ,,- ll1dlC; r1e
1872
Saracia L~coala, care nu mai muncisera 1:naint( ~.
Este introdus votul secret
fu 1 eforturilor statului je =nul sferea posibilit: atea functionarului dir
1876
sistemul econo11lic, societa ju:5tnal vila din suburbie, ia
menil, a excursii pe litoral. la Victoria devine imparateasa a 'ndiei
generat r)robleme importantl 0 Sal
alamlan~ [ -ce nu era prol molt dad f, proaspat introdusa 1884
accentuala fata de perioadele repre:
cleta era un mijloc d( 5ufragiu mosculin universal
sigurant11mai ~ ~ocanta la e vreme ce transl= sociale 1886
oamenii s~raci se i:mbu] [laghemitele
lmt ot~ rea ma Liberalii se despart din cauza problemei
ora~elor. f--' ~.~ Ut;
"l.l"l",
-'~ asemenea, o mare at :are :le: ;chide:J guvernarii proprii a Irlandei
nesigurant~ l, deoarece noile avanturi ale lral, .ilor d~ 1893
sistemelor e.conomice altemau cu perioade de barbati, Ultimele propuneri ale 'ui Gladstone fn
care muncitorii erau concediati ~i jn ciuda schimbarilor precedent
ceea ce privea guvernarea de sine
lasatl sa mo"J de foame.
-~ SustiruItorii sistemului crederea ~i optimisr nul au fa: aracteristicilt
statatoare.
pretindeau c;) nu se putea
l face nimic In privinta arii Britanii In timpul ~pOCll Victoriene
)cuitoriiconsiderau ca au c reptul~i ltoria df 1899-1902
"legilor de fiE ale economiei,
.r" lnsa acest punct
pastra statutul natiunii de c ~a mai rr e puterf Razboiul Burilor
:le vedere a fost criticat de ganditorii socia!i$ti,
:a Robert C~en ~i Karl Marx, ~i atacat de lumii, iar pana la macelul tin Prin 1 R:lzbo 1901
Charles Dick, ens, WUliam Morris, precum ~i de ondial aceasta idee nu a fo niciod i pusa l~ Moartea Reginei Victoria
alti scriitori ~i a1ti§ti ai vremii. lnd loiala 1n Marea Britanie.
llniversala 61 -E ARJ )RN ARE BRIT rie universala 76 -SOClALlSMl