SlideShare a Scribd company logo
1 of 23
Download to read offline
Inteligenta
Emotionala
Student: Dobre Daniel
Grupa: 8301
Cuprins
1. Scurt istoric al inteligentei emotionale
2. Importanta emotiilor
3. Teoria inteligentelor multiple
4. Definirea si caracterizarea inteligentei
emotionale
5. Niveluri si directii ale educarii inteligentei
emotionale
1. Scurt istoric al inteligentei
emotionale
- Inteligenta emotionala a fost identificata inca din 1920 de catre
E.L.Thorndike si definita ca inteligenta sociala – abilitatea de a te
comporta cu intelepciune in relatiile umane. Mai tarziu, prin anii
1980, acest tip de inteligenta a fost impartit in inteligenta inter
si intrapersonala. Primul tip – cea interpersonala – fiind abilitatea
de a ii intelege pe altii (ce ii motiveaza, cum lucreaza, cum poti
coopera mai bine cu ei), iar cea de a doua – intrapersonala –
aceeasi abilitate, numai ca indreptata spre propria persoana.
Inteligenta emotionala este astfel o „inteligenta sociala” care
inseamna abilitatea de a stapani emotiile personale si ale
celorlalti, de a le diferentia intre ele si a folosi aceste informatii
pentru a ghida modul de gandire si actiune.
- Termenul de inteligenta emotionala a fost formulat pentru prima
data in S.U.A. de Wayne Leon Payne in anul 1985, care considera
ca inteligenta emotionala implica o relationare creativa cu starile
de teama, durere si dorinta.
2. Importanta emotiilor
Emotiile sunt importante pentru ca ele asigura:
- Supravietuirea – emotiile noastre ne atentioneaza
atunci cand ne lipseste impulsul natural; cand ne
simtim singuri, ne lipseste nevoia de a comunica
cu alti oameni; cand ne este frica ne simtim
respinsi, lipseste nevoia de a fi acceptati.
- Luarea deciziilor – sentimentele si emotiile
reprezinta o valoroasa sursa de informatii,
ajutandu‑ne sa luam hotarari. Cercetarile au
aratat ca atunci cand sunt afectati centrii
nervosi din emisferele cerebrale, omul nu
poate lua nici cele mai simple decizii, pentru
ca nu stie ce va simti in legatura cu deciziile
sale.
Stabilirea limitelor – sentimentele noastre ne ajuta
sa tragem niste semnale de alarma atunci cand
ne deranjeaza comportamentul unei persoane.
Daca invatam sa ne incredem in ceea ce simtim si
sa fim fermi in a exprima acest lucru, putem
instiinta persoana respectiva de faptul ca ne
simtim incomod, de indata ce devenim constienti
de acest fenomen. Acest lucru ne va ajuta in
trasarea granitelor care sunt necesare pentru
protejarea sanatatii noastre mentale si psihice.
Comunicarea – sentimentele noastre ne ajuta sa
comunicam cu ceilalti. In cadrul comunicarii dintre oameni,
comunicarea nonverbala reprezinta cel putin 60%, iar
adevarul in privinta emotiilor se afla mai mult in „cum”
spune persoana decat in „ceea ce” spune ea. De exemplu,
expresia fetei noastre poate exprima o gama larga de
sentimente: teama, bucurie, surpriza, suparare, dezgust,
furie, etc. Daca suntem mai abili in arta comunicarii
verbale, vom fi in stare sa exprimam mai mult din nevoile
noastre emotionale, avand astfel posibilitatea de a le simti
mai bine. Suntem capabili sa‑i facem sa se simta
importanti, intelesi si iubiti, daca reusim sa fim cat se
poate de receptivi la problemele emotionale ale celorlalti
oameni.
Unitatea – sentimentele noastre sunt probabil cea
mai mare sursa de unitate a tuturor membrilor
speciei umane. Sentimentele sunt universale
trecand peste granitele religioase, politice si
culturale, cum ar fi sentimentele de empatie,
compasiune, cooperare si iertare. Acestea au
potentialul de a ne uni ca specie. Intr‑o viziune de
ansamblu, sentimentele, ne unesc, convingerile
ne despart.
3. Teoria inteligentelor multiple
Howard Gardner (1993) este parintele modelului
Inteligentelor Multiple (Multiple Intelligences).
In acceptiunea lui, avem de a face cu mai multe
tipuri de inteligenta. Unii cercetatori vorbesc de
„module ale mintii”, altii despre o „societate a
mintii”, in cazul acesta fiind vorba despre
„inteligente multiple”. Acestea sunt reprezentate
in tabelul de mai jos, cu explicatiile date de catre
teoretician fiecareia dintre inteligentele
identificate:
Inteligenta vizuala/ spatiala:
Abilitatea de a percepe vizual ceea ce ne inconjoara;
Este cel mai des folosita in activitati precum: construit, citit, scris,
pictat, echilibru, interpretarea unor imagini.
Inteligenta verbala/ lingvistica:
Abilitatea de a folosi cuvintele si de a vorbi;
Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca:
ascultarea, vorbitul, scrisul, jocul de cuvinte, explicarea unor
concepte.
Inteligenta logico/ matematica:
Abilitatea de a folosi ratiunea, logica si numerele;
Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca:
rezolvarea unor probleme, lucrul cu anumite concepte abstracte,
calcule matematice.
Inteligenta corporala/ kinestezica:
Abilitatea de a‑ti controla miscarile corpului si de indemanare in
lucrul cu diferite obiecte.
Este cel mai des folosita in activitati ca: dansul, sportul, limbajul
trupului, teatrul, mima.
 Inteligenta ritmica/ muzicala:
 Abilitatea de a produce si de a aprecia muzica;
 Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca:
fluieratul, cantatul, folosirea de instrumente muzicale, compunerea
de melodii.
Inteligenta interpersonala:
 Abilitatea de a‑i intelege si de a relationa cu ceilalti;
 Acest tip de inteligenta este folosit cel mai des in activitati ca:
ascultarea, folosirea empatiei, consilierea, lucrul in echipa,
observarea starilor sufletesti.
Inteligenta intrapersonala:
 Abilitatea de auto‑reflectie si de constientizare a propriului eu;
 Acest tip de inteligenta este folosit cel mai des in activitati ca:
auto‑evaluarea, cunoasterea propriilor puteri si slabiciuni,
descoperirea sinelui.
Inteligenta naturista:
- Abilitatea de a intelege natura, de a ajuta la pastrarea ei;
- Este inteligenta specifica biologilor, exploratorilor, cercetatorilor in
domeniul naturii. Copiii cu o inteligenta naturista dezvoltata se vor
bucura sa invete despre plante si animale, sa participe la excursii
si expeditii, sa ajute la conservarea mediului.
4. Definirea si caracterizarea inteligentei emotionale
Relatiile interumane presupun o serie de capacitati/abilitati de comunicare,
cooperare acestea fiind reunite sub forma inteligentei sociale.
Ceea ce ne‑a determinat sa insistam in abordarea acestei teme a fost faptul ca am
observat in diferite imprejurari persoane care, desi inteligente (din punct de
vedere al inteligentei generale) nu au obtinut in viata succesul scontat. Pentru noi
aceasta a reprezentat un semnal de avertizare, intelegand ca, pentru a reusi in
viata este nevoie de o dezvoltare personala, nu numai din perspectiva proceselor
psihice cognitive, ci si a proceselor emotionale.
Astfel putem constata ca majoritatea dintre noi neglijam aspectul emotional al
inteligentei noastre, considerand ca, inteligenta academica este cea care primeaza
in dobandirea performantei, nerealizand faptul ca exista si o inteligenta
emotionala.
In teoria sa privind inteligentele multiple Gardner rezerva un loc important
formelor de inteligenta care permit omului o adaptare superioara la mediul social
mai indepartat sau apropiat lui, printre care mentioneaza inteligenta
interpersonala si intrapersonala.
Inteligenta interpersonala – consta in capacitatea persoanei de a‑i intelege pe
ceilalti, de a coopera mai bine cu ei.
Inteligenta intrapersonala – reprezinta abilitatea de a te intoarce spre sine, in
interiorul propriei persoane, putand astfel sa actionam cat mai adecvat pe scena
vietii sociale.
Psihologii au aratat ca aceste abilitati nu sunt generate de un nivel ridicat al
inteligentei academice/teoretice, ci ele constituie un fel de sensibilitate specifica
fata de practica si relatiile interumane. Astfel, s‑a nascut o noua forma de
inteligenta – cea emotionala.
Interconditionarile intre emotie/ sentimente si
gandire.
Aspectul intrapersonal
· constientizarea propriilor emotii care presupune sa traiesti
experienta prezenta si nu ceea ce ai simtit in trecut;
· optimism, asertivitate;
· respect, consideratie pentru propria persoana;
· autorealizare;
· independenta.
Aspectul interpersonal
· empatia;
· relatii interpersonale;
· responsabilitate sociala.
Adaptabilitate
· rezolvarea problemelor;
· testarea realitatii;
· flexibilitate.
Controlul stresului
· toleranta la stress;
· controlul impulsiunilor.
Dispozitia generala
· fericire;
· optimism.
-> Acesti cinci factori, componente ale inteligentei emotionale (IE) se
evalueaza prin teste specifice, suma punctelor obtinute la aceste
teste reprezentand coeficientul de emotionalitate, QE, prin care
cercetatorii in domeniu considera ca se poate prevedea succesul in
viata.
In cadrul inteligentei emotionale sunt incluse urmatoarele capacitati
grupate in cinci domenii:
· constiinta de sine a propriilor emotii – introspectia, observarea si
recunoasterea unui sentiment in functie de modul in care ia nastere;
· stapanirea emotiilor – constientizarea elementelor care stau in
spatele sentimentelor, aflarea unor metode de a face fata temerilor,
anxietatii, maniei si supararilor;
· motivarea interioara – canalizarea emotiilor si sentimentelor pentru
atingerea unui scop, insotita de controlul emotional, care presupune
capacitatea de a reprima impulsurile si de a amana obtinerea
gratificatiilor, recompenselor;
· empatia – capacitatea de a manifesta sensibilitate si grija fata de
sentimentele altora, persoana fiind in stare sa aprecieze diferentele
dintre oameni. Ea aduce uneori adaugiri dimensiunii nerostite a
comunicarii, completand ceea ce nu se spune, ceea ce se spune numai
in parte, aluziv, caci „limbajul uman ascunde mult mai mult decat
defineste. Terenul dintre vorbitor si ascultatoreste instabil, plin de miraje
si capcane” (G. Steiner, 1983, p.278). Astfel comunicarea interpersonala
devine si un prilej de cunoastere interumana prin intermediul empatiei;
· stabilirea si dirijarea relatiilor interumane – se refera la competenta
si aptitudinile sociale, persoana fiind in stare sa cunoasca, sa analizeze
si sa controleze emotiile altora.
In viziunea lui D. Goleman (1995) conceptele care
compun aceasta forma a inteligentei sunt:
· constiinta de sine;
· auto‑controlul;
· motivatia;
· empatia;
· aptitudinile sociale.
El prezinta ca aspecte majore ale inteligentei optimismul,
perseverenta si capacitatea de a amana satisfactiile. D.
Goleman a deschis noi orizonturi printr‑o definire mai
complexa a inteligentei emotionale.
5. Niveluri si directii ale educarii inteligentei
emotionale
Dupa S. Hein ridicarea nivelului inteligentei
emotionale si a „culturii emotionale” presupun
parcurgerea mai multor etape.
· In prima faza este necesara identificarea propriilor emotii;
· Faza de asumare a responsabilitatii;
· Etapele urmatoare presupun invatarea compasiunii si
empatiei, precum si incercarea de a le pune in practica in viata
sociala.
- De aici deducem faptul ca, subiectii din experimentul
pe care l‑am intreprins se afla in procesul de invatare
a empatiei, compasiunii si a altor emotii complexe,
precum si de valorificare a acestora prin punerea lor
in practica, fapt care necesita cat mai multe
Emotia
traita
Credinta
emotiona
la
Evaluare
cognitiva
Evenime
nt
provocat
or
Activare
perceput
a
Activare
Vegetativ
a
Schema evidentiaza faptul ca emotiile nu pot fi separate de procesele
cognitive si anume ca parerile rezultate in urma evaluarii cognitive si
perceperea activarii vegetative contribuie la trairea experientei
emotionale.
Mayer si Salovey au evidentiat mai
multe niveluri ale formarii inteligentei
emotionale.
1. Perceptia, evaluarea si exprimarea emotiilor se
refera la acuratetea cu care un individ poate
identifica emotiile sale cat si ale celorlalti, si
anume:
· capacitatea de a identifica emotiile in propriile ganduri si la altii;
· capacitatea de a exprima emotiile cat mai precis si de a exprima
nevoile legate de sentimente;
· capacitatea de a diferentia sentimentele precise de cele
imprecise, sentimentele sincere de cele nesincere.
2. Facilitarea emotionala a gandirii, in sensul ca,
emotiile influenteaza pozitiv gandirea:
· emotiile dau prioritate atentiei asupra informatiei importante;
· emotiile influenteaza memoria, ce anume memoram si ce
anume uitam;
3. Intelegerea si analizarea emotiilor. Utilizarea
cunostintelor emotionale:
· recunoasterea asemanarilor si diferentelor dintre starile emotionale
(intre a placea si a iubi);
· cunoasterea semnificatiei starilor emotionale in functie de situatiile si
relatiile complexe in care se produc (legatura dintre tristete si pierdere);
· recunoasterea emotiilor complexe, contradictorii in functie de situatiile
in care apar (dragoste si ura fata de aceeasi persoana);
· capacitatea de a recunoaste tranzitul de la o emotie la alta (de la furie
la rusine).
4. Reglarea emotiilor pentru a promova cresterea
emotionala si intelectuala
· capacitatea de a fi deschis, de a accepta atat sentimentele placute
cat si pe cele neplacute;
· abilitatea de a se elibera de o emotie, dupa vointa, la momentul
oportun;
· capacitatea de a manipula atat emotiile proprii, cat si ale celorlalti,
prin moderarea emotiilor negative si evidentierea celor placute
(explicata prin fenomenul de disonanta cognitiva mentionat mai sus).
Inteligenta emotionala reprezinta un amestesc intre
constiinta si controlul de sine, motivatie, empatie, spirit deschis,
tact si diplomatie. Este apanajul castigatorilor, al oamenilor de
succes in viata personala si in cariera. Inteligenta emotionala
favorizeaza creativitatea, productivitatea si flexibilitatea. Este
capacitatea de a simti sentimentele (frica, bucurie, furie,
tristete) si senzatiile corporale (tensiune, destindere,
prospetime, caldura, culoare, zgomote, contactul pielii, etc.), de
a fi constient de toate aceste senzatii si sentimente; de a le
exprima; de a le identifica; de a le comunica cuiva; de a controla
si a amana impulsurile pentru un beneficiu mai mare sau mai
important; de a recunoaste ce depinde de sine si ce apartine
celuilalt; de a integra nevoile sale in comportamente coerente
adaptandu-le realitatii exterioare; de a observa si de a ghici
sentimentele si nevoile celorlalti (intuitie) pentru a dezvolta
relatii mai armonioase bazate pe recunoastere reciproca.
Goleman afirma ca inteligenta emotionala se refera la
capacitatea noastra de a ne recunoaste emotiile si la
capacitatea de a recunoaste emotiile altora, cu scopul de a ne
motiva si de a ne controla in relatiile cu ceilalti.
Bibliografie
www.mirellazivari.ro
www.psihoconsultanta.ro
www.wikipedia.org
www.personalitatealfa.ro

More Related Content

Similar to Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf

Inteligenta emotionala
Inteligenta emotionalaInteligenta emotionala
Inteligenta emotionala
Rodica B
 
Sintetizand abstractul
Sintetizand abstractulSintetizand abstractul
Sintetizand abstractul
Roxana Talinga
 
Human brain, friend or foe? - DefCamp 2012
Human brain, friend or foe? - DefCamp 2012Human brain, friend or foe? - DefCamp 2012
Human brain, friend or foe? - DefCamp 2012
DefCamp
 
Referat at 1
Referat at   1Referat at   1
Referat at 1
mcmargit
 
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
Andrei Racolta
 
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
Andrei Racolta
 
interviul psihologic
  interviul psihologic  interviul psihologic
interviul psihologic
Lau Laura
 
Sa construim impreuna_cei_7_ani...de_acasa
Sa construim impreuna_cei_7_ani...de_acasaSa construim impreuna_cei_7_ani...de_acasa
Sa construim impreuna_cei_7_ani...de_acasa
AlionaGrosu
 
Dictionar de cuvinte psihologie
Dictionar de cuvinte psihologieDictionar de cuvinte psihologie
Dictionar de cuvinte psihologie
Marian Pantea
 
Psihologia Educatiei 2 3
Psihologia Educatiei   2 3Psihologia Educatiei   2 3
Psihologia Educatiei 2 3
1Leu
 
Inteligenta emotionala si Inteligenta Generala
Inteligenta emotionala si Inteligenta GeneralaInteligenta emotionala si Inteligenta Generala
Inteligenta emotionala si Inteligenta Generala
Vizitare StudentVizitare
 

Similar to Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf (20)

ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...
 
Inteligenta emotionala
Inteligenta emotionalaInteligenta emotionala
Inteligenta emotionala
 
Asertivitatea
AsertivitateaAsertivitatea
Asertivitatea
 
Sintetizand abstractul
Sintetizand abstractulSintetizand abstractul
Sintetizand abstractul
 
Human brain, friend or foe? - DefCamp 2012
Human brain, friend or foe? - DefCamp 2012Human brain, friend or foe? - DefCamp 2012
Human brain, friend or foe? - DefCamp 2012
 
tipare psihol.pptx
tipare psihol.pptxtipare psihol.pptx
tipare psihol.pptx
 
Comunicarea_nonverbala.pptx
Comunicarea_nonverbala.pptxComunicarea_nonverbala.pptx
Comunicarea_nonverbala.pptx
 
Referat at 1
Referat at   1Referat at   1
Referat at 1
 
Prezentare emotii
Prezentare emotiiPrezentare emotii
Prezentare emotii
 
Prezentare emotii
Prezentare emotiiPrezentare emotii
Prezentare emotii
 
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
 
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
 
Afectivitatea
AfectivitateaAfectivitatea
Afectivitatea
 
Psihologia personalitatii
Psihologia personalitatiiPsihologia personalitatii
Psihologia personalitatii
 
interviul psihologic
  interviul psihologic  interviul psihologic
interviul psihologic
 
Sa construim impreuna_cei_7_ani...de_acasa
Sa construim impreuna_cei_7_ani...de_acasaSa construim impreuna_cei_7_ani...de_acasa
Sa construim impreuna_cei_7_ani...de_acasa
 
Dictionar de cuvinte psihologie
Dictionar de cuvinte psihologieDictionar de cuvinte psihologie
Dictionar de cuvinte psihologie
 
Psihologia Educatiei 2 3
Psihologia Educatiei   2 3Psihologia Educatiei   2 3
Psihologia Educatiei 2 3
 
Inteligenta emotionala si Inteligenta Generala
Inteligenta emotionala si Inteligenta GeneralaInteligenta emotionala si Inteligenta Generala
Inteligenta emotionala si Inteligenta Generala
 
Isabelle filliozat inteligenta-inimii.bazele_gramaticii_emotionale
Isabelle filliozat inteligenta-inimii.bazele_gramaticii_emotionaleIsabelle filliozat inteligenta-inimii.bazele_gramaticii_emotionale
Isabelle filliozat inteligenta-inimii.bazele_gramaticii_emotionale
 

More from ToporanCristina

Ghid-animatie-stradala-pentru-schimbare-sociala-romana.pdf
Ghid-animatie-stradala-pentru-schimbare-sociala-romana.pdfGhid-animatie-stradala-pentru-schimbare-sociala-romana.pdf
Ghid-animatie-stradala-pentru-schimbare-sociala-romana.pdf
ToporanCristina
 
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdfModul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
ToporanCristina
 
pdfcoffee.com_ghid-de-comunicare-asertiva-daniela-irimia-pdf-free.pdf
pdfcoffee.com_ghid-de-comunicare-asertiva-daniela-irimia-pdf-free.pdfpdfcoffee.com_ghid-de-comunicare-asertiva-daniela-irimia-pdf-free.pdf
pdfcoffee.com_ghid-de-comunicare-asertiva-daniela-irimia-pdf-free.pdf
ToporanCristina
 
dokumen.tips_copilul-hiperactiv-si-incapatanat.ppt
dokumen.tips_copilul-hiperactiv-si-incapatanat.pptdokumen.tips_copilul-hiperactiv-si-incapatanat.ppt
dokumen.tips_copilul-hiperactiv-si-incapatanat.ppt
ToporanCristina
 
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdfdokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
ToporanCristina
 
T3 evaluarea activitatii resurselor_umane
T3 evaluarea activitatii resurselor_umaneT3 evaluarea activitatii resurselor_umane
T3 evaluarea activitatii resurselor_umane
ToporanCristina
 

More from ToporanCristina (17)

Ghid-animatie-stradala-pentru-schimbare-sociala-romana.pdf
Ghid-animatie-stradala-pentru-schimbare-sociala-romana.pdfGhid-animatie-stradala-pentru-schimbare-sociala-romana.pdf
Ghid-animatie-stradala-pentru-schimbare-sociala-romana.pdf
 
suntparinte.ro_ghidul_timpului.........pdf
suntparinte.ro_ghidul_timpului.........pdfsuntparinte.ro_ghidul_timpului.........pdf
suntparinte.ro_ghidul_timpului.........pdf
 
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdfModul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
 
pdfcoffee.com_ghid-de-comunicare-asertiva-daniela-irimia-pdf-free.pdf
pdfcoffee.com_ghid-de-comunicare-asertiva-daniela-irimia-pdf-free.pdfpdfcoffee.com_ghid-de-comunicare-asertiva-daniela-irimia-pdf-free.pdf
pdfcoffee.com_ghid-de-comunicare-asertiva-daniela-irimia-pdf-free.pdf
 
resilience-handbook-romania-masolata-2.pdf
resilience-handbook-romania-masolata-2.pdfresilience-handbook-romania-masolata-2.pdf
resilience-handbook-romania-masolata-2.pdf
 
dokumen.tips_curs-anxietate......-ppt.pdf
dokumen.tips_curs-anxietate......-ppt.pdfdokumen.tips_curs-anxietate......-ppt.pdf
dokumen.tips_curs-anxietate......-ppt.pdf
 
Invinge-anxietatea-si-depresia.........pdf
Invinge-anxietatea-si-depresia.........pdfInvinge-anxietatea-si-depresia.........pdf
Invinge-anxietatea-si-depresia.........pdf
 
dokumen.tips_copilul-hiperactiv-si-incapatanat.ppt
dokumen.tips_copilul-hiperactiv-si-incapatanat.pptdokumen.tips_copilul-hiperactiv-si-incapatanat.ppt
dokumen.tips_copilul-hiperactiv-si-incapatanat.ppt
 
COMUNICAREA NONVIOLENTA IN EDUCATIE__.pdf
COMUNICAREA NONVIOLENTA IN EDUCATIE__.pdfCOMUNICAREA NONVIOLENTA IN EDUCATIE__.pdf
COMUNICAREA NONVIOLENTA IN EDUCATIE__.pdf
 
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdfdokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
 
Consilierea carierein prin colaborare.pdf
Consilierea carierein prin colaborare.pdfConsilierea carierein prin colaborare.pdf
Consilierea carierein prin colaborare.pdf
 
Comportamentul agresiv la copii_atelier.pdf
Comportamentul agresiv la copii_atelier.pdfComportamentul agresiv la copii_atelier.pdf
Comportamentul agresiv la copii_atelier.pdf
 
Carte MERU
Carte MERUCarte MERU
Carte MERU
 
One way analysis of variance
One way analysis of varianceOne way analysis of variance
One way analysis of variance
 
T3 evaluarea activitatii resurselor_umane
T3 evaluarea activitatii resurselor_umaneT3 evaluarea activitatii resurselor_umane
T3 evaluarea activitatii resurselor_umane
 
Frica de libertate de erich fromm
Frica de libertate de erich frommFrica de libertate de erich fromm
Frica de libertate de erich fromm
 
Consilierea carierei-adultilor
Consilierea carierei-adultilorConsilierea carierei-adultilor
Consilierea carierei-adultilor
 

Inteligenta-Emotionala_inteligenta emotionala.pdf

  • 2. Cuprins 1. Scurt istoric al inteligentei emotionale 2. Importanta emotiilor 3. Teoria inteligentelor multiple 4. Definirea si caracterizarea inteligentei emotionale 5. Niveluri si directii ale educarii inteligentei emotionale
  • 3. 1. Scurt istoric al inteligentei emotionale - Inteligenta emotionala a fost identificata inca din 1920 de catre E.L.Thorndike si definita ca inteligenta sociala – abilitatea de a te comporta cu intelepciune in relatiile umane. Mai tarziu, prin anii 1980, acest tip de inteligenta a fost impartit in inteligenta inter si intrapersonala. Primul tip – cea interpersonala – fiind abilitatea de a ii intelege pe altii (ce ii motiveaza, cum lucreaza, cum poti coopera mai bine cu ei), iar cea de a doua – intrapersonala – aceeasi abilitate, numai ca indreptata spre propria persoana. Inteligenta emotionala este astfel o „inteligenta sociala” care inseamna abilitatea de a stapani emotiile personale si ale celorlalti, de a le diferentia intre ele si a folosi aceste informatii pentru a ghida modul de gandire si actiune. - Termenul de inteligenta emotionala a fost formulat pentru prima data in S.U.A. de Wayne Leon Payne in anul 1985, care considera ca inteligenta emotionala implica o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta.
  • 4. 2. Importanta emotiilor Emotiile sunt importante pentru ca ele asigura: - Supravietuirea – emotiile noastre ne atentioneaza atunci cand ne lipseste impulsul natural; cand ne simtim singuri, ne lipseste nevoia de a comunica cu alti oameni; cand ne este frica ne simtim respinsi, lipseste nevoia de a fi acceptati.
  • 5. - Luarea deciziilor – sentimentele si emotiile reprezinta o valoroasa sursa de informatii, ajutandu‑ne sa luam hotarari. Cercetarile au aratat ca atunci cand sunt afectati centrii nervosi din emisferele cerebrale, omul nu poate lua nici cele mai simple decizii, pentru ca nu stie ce va simti in legatura cu deciziile sale.
  • 6. Stabilirea limitelor – sentimentele noastre ne ajuta sa tragem niste semnale de alarma atunci cand ne deranjeaza comportamentul unei persoane. Daca invatam sa ne incredem in ceea ce simtim si sa fim fermi in a exprima acest lucru, putem instiinta persoana respectiva de faptul ca ne simtim incomod, de indata ce devenim constienti de acest fenomen. Acest lucru ne va ajuta in trasarea granitelor care sunt necesare pentru protejarea sanatatii noastre mentale si psihice.
  • 7. Comunicarea – sentimentele noastre ne ajuta sa comunicam cu ceilalti. In cadrul comunicarii dintre oameni, comunicarea nonverbala reprezinta cel putin 60%, iar adevarul in privinta emotiilor se afla mai mult in „cum” spune persoana decat in „ceea ce” spune ea. De exemplu, expresia fetei noastre poate exprima o gama larga de sentimente: teama, bucurie, surpriza, suparare, dezgust, furie, etc. Daca suntem mai abili in arta comunicarii verbale, vom fi in stare sa exprimam mai mult din nevoile noastre emotionale, avand astfel posibilitatea de a le simti mai bine. Suntem capabili sa‑i facem sa se simta importanti, intelesi si iubiti, daca reusim sa fim cat se poate de receptivi la problemele emotionale ale celorlalti oameni.
  • 8. Unitatea – sentimentele noastre sunt probabil cea mai mare sursa de unitate a tuturor membrilor speciei umane. Sentimentele sunt universale trecand peste granitele religioase, politice si culturale, cum ar fi sentimentele de empatie, compasiune, cooperare si iertare. Acestea au potentialul de a ne uni ca specie. Intr‑o viziune de ansamblu, sentimentele, ne unesc, convingerile ne despart.
  • 9. 3. Teoria inteligentelor multiple Howard Gardner (1993) este parintele modelului Inteligentelor Multiple (Multiple Intelligences). In acceptiunea lui, avem de a face cu mai multe tipuri de inteligenta. Unii cercetatori vorbesc de „module ale mintii”, altii despre o „societate a mintii”, in cazul acesta fiind vorba despre „inteligente multiple”. Acestea sunt reprezentate in tabelul de mai jos, cu explicatiile date de catre teoretician fiecareia dintre inteligentele identificate:
  • 10. Inteligenta vizuala/ spatiala: Abilitatea de a percepe vizual ceea ce ne inconjoara; Este cel mai des folosita in activitati precum: construit, citit, scris, pictat, echilibru, interpretarea unor imagini. Inteligenta verbala/ lingvistica: Abilitatea de a folosi cuvintele si de a vorbi; Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca: ascultarea, vorbitul, scrisul, jocul de cuvinte, explicarea unor concepte. Inteligenta logico/ matematica: Abilitatea de a folosi ratiunea, logica si numerele; Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca: rezolvarea unor probleme, lucrul cu anumite concepte abstracte, calcule matematice. Inteligenta corporala/ kinestezica: Abilitatea de a‑ti controla miscarile corpului si de indemanare in lucrul cu diferite obiecte. Este cel mai des folosita in activitati ca: dansul, sportul, limbajul trupului, teatrul, mima.
  • 11.  Inteligenta ritmica/ muzicala:  Abilitatea de a produce si de a aprecia muzica;  Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca: fluieratul, cantatul, folosirea de instrumente muzicale, compunerea de melodii. Inteligenta interpersonala:  Abilitatea de a‑i intelege si de a relationa cu ceilalti;  Acest tip de inteligenta este folosit cel mai des in activitati ca: ascultarea, folosirea empatiei, consilierea, lucrul in echipa, observarea starilor sufletesti. Inteligenta intrapersonala:  Abilitatea de auto‑reflectie si de constientizare a propriului eu;  Acest tip de inteligenta este folosit cel mai des in activitati ca: auto‑evaluarea, cunoasterea propriilor puteri si slabiciuni, descoperirea sinelui. Inteligenta naturista: - Abilitatea de a intelege natura, de a ajuta la pastrarea ei; - Este inteligenta specifica biologilor, exploratorilor, cercetatorilor in domeniul naturii. Copiii cu o inteligenta naturista dezvoltata se vor bucura sa invete despre plante si animale, sa participe la excursii si expeditii, sa ajute la conservarea mediului.
  • 12. 4. Definirea si caracterizarea inteligentei emotionale Relatiile interumane presupun o serie de capacitati/abilitati de comunicare, cooperare acestea fiind reunite sub forma inteligentei sociale. Ceea ce ne‑a determinat sa insistam in abordarea acestei teme a fost faptul ca am observat in diferite imprejurari persoane care, desi inteligente (din punct de vedere al inteligentei generale) nu au obtinut in viata succesul scontat. Pentru noi aceasta a reprezentat un semnal de avertizare, intelegand ca, pentru a reusi in viata este nevoie de o dezvoltare personala, nu numai din perspectiva proceselor psihice cognitive, ci si a proceselor emotionale. Astfel putem constata ca majoritatea dintre noi neglijam aspectul emotional al inteligentei noastre, considerand ca, inteligenta academica este cea care primeaza in dobandirea performantei, nerealizand faptul ca exista si o inteligenta emotionala. In teoria sa privind inteligentele multiple Gardner rezerva un loc important formelor de inteligenta care permit omului o adaptare superioara la mediul social mai indepartat sau apropiat lui, printre care mentioneaza inteligenta interpersonala si intrapersonala. Inteligenta interpersonala – consta in capacitatea persoanei de a‑i intelege pe ceilalti, de a coopera mai bine cu ei. Inteligenta intrapersonala – reprezinta abilitatea de a te intoarce spre sine, in interiorul propriei persoane, putand astfel sa actionam cat mai adecvat pe scena vietii sociale. Psihologii au aratat ca aceste abilitati nu sunt generate de un nivel ridicat al inteligentei academice/teoretice, ci ele constituie un fel de sensibilitate specifica fata de practica si relatiile interumane. Astfel, s‑a nascut o noua forma de inteligenta – cea emotionala.
  • 13. Interconditionarile intre emotie/ sentimente si gandire. Aspectul intrapersonal · constientizarea propriilor emotii care presupune sa traiesti experienta prezenta si nu ceea ce ai simtit in trecut; · optimism, asertivitate; · respect, consideratie pentru propria persoana; · autorealizare; · independenta. Aspectul interpersonal · empatia; · relatii interpersonale; · responsabilitate sociala. Adaptabilitate · rezolvarea problemelor; · testarea realitatii; · flexibilitate.
  • 14. Controlul stresului · toleranta la stress; · controlul impulsiunilor. Dispozitia generala · fericire; · optimism. -> Acesti cinci factori, componente ale inteligentei emotionale (IE) se evalueaza prin teste specifice, suma punctelor obtinute la aceste teste reprezentand coeficientul de emotionalitate, QE, prin care cercetatorii in domeniu considera ca se poate prevedea succesul in viata.
  • 15. In cadrul inteligentei emotionale sunt incluse urmatoarele capacitati grupate in cinci domenii: · constiinta de sine a propriilor emotii – introspectia, observarea si recunoasterea unui sentiment in functie de modul in care ia nastere; · stapanirea emotiilor – constientizarea elementelor care stau in spatele sentimentelor, aflarea unor metode de a face fata temerilor, anxietatii, maniei si supararilor; · motivarea interioara – canalizarea emotiilor si sentimentelor pentru atingerea unui scop, insotita de controlul emotional, care presupune capacitatea de a reprima impulsurile si de a amana obtinerea gratificatiilor, recompenselor; · empatia – capacitatea de a manifesta sensibilitate si grija fata de sentimentele altora, persoana fiind in stare sa aprecieze diferentele dintre oameni. Ea aduce uneori adaugiri dimensiunii nerostite a comunicarii, completand ceea ce nu se spune, ceea ce se spune numai in parte, aluziv, caci „limbajul uman ascunde mult mai mult decat defineste. Terenul dintre vorbitor si ascultatoreste instabil, plin de miraje si capcane” (G. Steiner, 1983, p.278). Astfel comunicarea interpersonala devine si un prilej de cunoastere interumana prin intermediul empatiei; · stabilirea si dirijarea relatiilor interumane – se refera la competenta si aptitudinile sociale, persoana fiind in stare sa cunoasca, sa analizeze si sa controleze emotiile altora.
  • 16. In viziunea lui D. Goleman (1995) conceptele care compun aceasta forma a inteligentei sunt: · constiinta de sine; · auto‑controlul; · motivatia; · empatia; · aptitudinile sociale. El prezinta ca aspecte majore ale inteligentei optimismul, perseverenta si capacitatea de a amana satisfactiile. D. Goleman a deschis noi orizonturi printr‑o definire mai complexa a inteligentei emotionale.
  • 17. 5. Niveluri si directii ale educarii inteligentei emotionale Dupa S. Hein ridicarea nivelului inteligentei emotionale si a „culturii emotionale” presupun parcurgerea mai multor etape. · In prima faza este necesara identificarea propriilor emotii; · Faza de asumare a responsabilitatii; · Etapele urmatoare presupun invatarea compasiunii si empatiei, precum si incercarea de a le pune in practica in viata sociala. - De aici deducem faptul ca, subiectii din experimentul pe care l‑am intreprins se afla in procesul de invatare a empatiei, compasiunii si a altor emotii complexe, precum si de valorificare a acestora prin punerea lor in practica, fapt care necesita cat mai multe
  • 18. Emotia traita Credinta emotiona la Evaluare cognitiva Evenime nt provocat or Activare perceput a Activare Vegetativ a Schema evidentiaza faptul ca emotiile nu pot fi separate de procesele cognitive si anume ca parerile rezultate in urma evaluarii cognitive si perceperea activarii vegetative contribuie la trairea experientei emotionale.
  • 19. Mayer si Salovey au evidentiat mai multe niveluri ale formarii inteligentei emotionale. 1. Perceptia, evaluarea si exprimarea emotiilor se refera la acuratetea cu care un individ poate identifica emotiile sale cat si ale celorlalti, si anume: · capacitatea de a identifica emotiile in propriile ganduri si la altii; · capacitatea de a exprima emotiile cat mai precis si de a exprima nevoile legate de sentimente; · capacitatea de a diferentia sentimentele precise de cele imprecise, sentimentele sincere de cele nesincere. 2. Facilitarea emotionala a gandirii, in sensul ca, emotiile influenteaza pozitiv gandirea: · emotiile dau prioritate atentiei asupra informatiei importante; · emotiile influenteaza memoria, ce anume memoram si ce anume uitam;
  • 20. 3. Intelegerea si analizarea emotiilor. Utilizarea cunostintelor emotionale: · recunoasterea asemanarilor si diferentelor dintre starile emotionale (intre a placea si a iubi); · cunoasterea semnificatiei starilor emotionale in functie de situatiile si relatiile complexe in care se produc (legatura dintre tristete si pierdere); · recunoasterea emotiilor complexe, contradictorii in functie de situatiile in care apar (dragoste si ura fata de aceeasi persoana); · capacitatea de a recunoaste tranzitul de la o emotie la alta (de la furie la rusine). 4. Reglarea emotiilor pentru a promova cresterea emotionala si intelectuala · capacitatea de a fi deschis, de a accepta atat sentimentele placute cat si pe cele neplacute; · abilitatea de a se elibera de o emotie, dupa vointa, la momentul oportun; · capacitatea de a manipula atat emotiile proprii, cat si ale celorlalti, prin moderarea emotiilor negative si evidentierea celor placute (explicata prin fenomenul de disonanta cognitiva mentionat mai sus).
  • 21. Inteligenta emotionala reprezinta un amestesc intre constiinta si controlul de sine, motivatie, empatie, spirit deschis, tact si diplomatie. Este apanajul castigatorilor, al oamenilor de succes in viata personala si in cariera. Inteligenta emotionala favorizeaza creativitatea, productivitatea si flexibilitatea. Este capacitatea de a simti sentimentele (frica, bucurie, furie, tristete) si senzatiile corporale (tensiune, destindere, prospetime, caldura, culoare, zgomote, contactul pielii, etc.), de a fi constient de toate aceste senzatii si sentimente; de a le exprima; de a le identifica; de a le comunica cuiva; de a controla si a amana impulsurile pentru un beneficiu mai mare sau mai important; de a recunoaste ce depinde de sine si ce apartine celuilalt; de a integra nevoile sale in comportamente coerente adaptandu-le realitatii exterioare; de a observa si de a ghici sentimentele si nevoile celorlalti (intuitie) pentru a dezvolta relatii mai armonioase bazate pe recunoastere reciproca. Goleman afirma ca inteligenta emotionala se refera la capacitatea noastra de a ne recunoaste emotiile si la capacitatea de a recunoaste emotiile altora, cu scopul de a ne motiva si de a ne controla in relatiile cu ceilalti.
  • 22.