Nuvela - ppt limba romana

1. NUVELANUVELA
Costache NegruzziCostache Negruzzi
““ (nuvela “(nuvela “Alexandru
Lapusneanul”) …ar fi devenit oo
scriere celebra ca si Hamlet, dacascriere celebra ca si Hamlet, daca
literatura romana ar fi avut in ajutorliteratura romana ar fi avut in ajutor
prestigiul unei limbi universaleprestigiul unei limbi universale.”.”
(George Calinescu).(George Calinescu).

2. DEFINIREADEFINIREA
SPECIEI LITERARESPECIEI LITERARE
Termenul de nuvelă vine din franţuzescul “nouvelle”
şi înseamnă “noutate.”
Nuvela este specia genului epic în proză, cu un
singur fir narativ, urmărind un conflict unic, concentrat;
personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate
succint, în funcţie de contribuţia lor la desfăşurarea
acţiunii. Nuvela prezintă fapte într-un singur conflict, cu o
intrigă riguros construită, accentul fiind pus mai mult pe
definirea personajului decât pe acţiune.

3. CLASIFICAREA NUVELEICLASIFICAREA NUVELEI
 tematic:tematic:
 istoriceistorice
 psihologicepsihologice
 fantasticefantastice
 filozoficefilozofice
 anecdoticeanecdotice
după curentul literar:după curentul literar:
 renascentisterenascentiste
 romanticeromantice
 realisterealiste
 naturalistenaturaliste

4. REPREZENTANTI INREPREZENTANTI IN
LITERATURA ROMANALITERATURA ROMANA
Costache Negruzzi Alexandru Lapusneanul
Alexandru Odobescu Mihnea Voda cel Rau, Doamna Chiajna;
Ioan Slavici Popa Tanda, Scormon, Gura satului,
Budulea Taichii, Moara cu noroc,
Comoara
I.L. Caragiale Kir Ianulea, În vreme de război, La hanul
lui Mânjoală, O făclie de Paşte
Vasile Voiculescu Iubire magică, În mijlocul lupilor, Lostriţa,
Pescarul Amin, Ultimul Berevoi
Mihai Eminescu Sarmanul Dionis

5. REPREZENTANTI INREPREZENTANTI IN
LITERATURA UNIVERSALALITERATURA UNIVERSALA
 Jorge Luis BorgèsJorge Luis Borgès
 Albert CamusAlbert Camus
 Anton Pavlovici CehovAnton Pavlovici Cehov
 William FaulknerWilliam Faulkner
 Ernest HemingwayErnest Hemingway
 Guy de MaupassantGuy de Maupassant

6. TRASATURITRASATURI ALEALE
NUVELEINUVELEI Subiectul este clar determinat. Actiunea nuveleiSubiectul este clar determinat. Actiunea nuvelei
are un singur fir narativ. Actiunea are un ritm alert,are un singur fir narativ. Actiunea are un ritm alert,
nu se insista asupra detaliilor.nu se insista asupra detaliilor. Naratiunea seNaratiunea se
desfasoara liniardesfasoara liniar,, cronologic, prin inlantuireacronologic, prin inlantuirea
secventelor narativesecventelor narative;;
 In nuvela se pune mai mult accentul peIn nuvela se pune mai mult accentul pe
caracterizarea personajelor, decat pe actiune;caracterizarea personajelor, decat pe actiune;
avem, de obicei, un singur personaj principal.avem, de obicei, un singur personaj principal.
Personajul de nuvela are trasaturi specifice; el estePersonajul de nuvela are trasaturi specifice; el este
un caracter deja format si isi dezvaluieun caracter deja format si isi dezvaluie
personalitatea in situatii conflictuale; personajuluipersonalitatea in situatii conflictuale; personajului
de nuvela i se realizeaza un portret complex, fiindde nuvela i se realizeaza un portret complex, fiind
bine conturat;bine conturat;

7. TRASATURI ALEALE
NUVELEINUVELEI
 Relatia narator-personaj tinde spreRelatia narator-personaj tinde spre
obiectivare si naratorul nu se implica inobiectivare si naratorul nu se implica in
relatarea subiectului, detasandu-se derelatarea subiectului, detasandu-se de
personaje;personaje;
 Timpul si spatiul sunt clar deTimpul si spatiul sunt clar determinate,terminate,
conferind verosimilitate textuluiconferind verosimilitate textului;;
 In nuvelaIn nuvela,, modul de expunere dominantmodul de expunere dominant
este naratiunea. Apar, de asemenea,este naratiunea. Apar, de asemenea,
descrierea, dialogul si monologul;descrierea, dialogul si monologul;

8. nuvelanuvela
“ALEXANDRU“ALEXANDRU
LAPUSNEANUL”LAPUSNEANUL”
 Publicată în primul număr alPublicată în primul număr al
revisteirevistei DaciDaciaa literarliteraraa, cu, cu
titlul originartitlul originar ““Scene istoriceScene istorice
din cronicile Moldavieidin cronicile Moldaviei.”.”
 TemaTema nuvelei este istoricănuvelei este istorică sisi
ilustrează evocarea unui momentilustrează evocarea unui moment
zbuciumat din istoria Moldovei înzbuciumat din istoria Moldovei în
timpul celei de-a doua domnii atimpul celei de-a doua domnii a
lui Alexandru Lăpuşneanului Alexandru Lăpuşneanul:l:
(1564(1564 -1569)-1569)

9. STRUCTURA
• nuvela “Alexandru Lapusneanul” are o
structura clasica prin evoluţia gradată a
subiectului epic, prin dramatizarea scenelor prin
dialog, prin armonia si echilibrul celor patru părţi,
precedate de câte un moto rezumativ;
• nuvela se caracterizează printr-o construcţie
riguroasa, care aminteşte de modul în care se
construiesc piesele de teatru, unde fiecărui
moment al subiectului îi corespunde câte un act.
Nuvela are 4 episoade şi fiecare dintre acestea
se deschide printr-un moto în care se sintetizează
principalele coordonate ale acţiunii din acel
episod;

10. Structura
Semnificaţia motourilor
I. Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu
- cuvintele aparţin lui Lăpuşneanul,
ca răspuns la îndemnul de a renunţa
la tronul Moldovei adresat lui de către
boierii veniţi să-l întâmpine.
II.II. Ai să dai samă, Doamnă!…
Ai să dai samă, Doamnă!…
- este replica văduvei unui boier
ucis de Lăpuşneanul, ameninţare
adresată doamnei Ruxanda, soţia
domnitorului, pentru crimele înfăptuite
de el.
III.III. Capul lui Moţoc vrem
Capul lui Moţoc vrem……- sunt cuvintele mulţimii de ţăraninemulţumiţi, veniţi la Curte să se plângă deasuprirea boierilor, de sărăcie, de foame, deviaţa lor devenită insuportabilă.
IV.IV. De mă voi scula, pre mulţi am
De mă voi scula, pre mulţi am
să popesc şi eu…
să popesc şi eu…- sunt cuvintele lui Alexandru
Lăpuşneanu, aflat pe patul de suferinţă,
ca o ameninţare împotriva celor care-l
călugăriseră.

11. CONFLICTUL
Natura conflictului este de esenţă psihologică şi
socială.
Conflictul psihologic vizează cele două aspecte ale
personajului:
Conflictul social priveşte relaţia antitetică dintre
Lăpuşneanu şi boieri, pe de o parte, pe de altă parte
Lăpuşneanu – Doamna Ruxanda. În cadrul conflictului cu
boierii se individualizează înfruntările cu: Moţoc, apoi
grupul Spancioc-Stroici.
Lăpuşneanu cel care a fost
alungat de la domnie şi
aspiră la ordine şi dreptate
Lăpuşneanu cel care
trăieşte patima răzbunării:

12. CONFLICTULCONFLICTUL
EXTERIOREXTERIOR
• cconflictul Lăpuşneanuonflictul Lăpuşneanull – boieri– boieri
• conflictul Lăpuşneanuconflictul Lăpuşneanull – Doamna Ruxanda– Doamna Ruxanda
• cconflictul Lăpuşneanuonflictul Lăpuşneanull şi tinerii boieri Spancioc şi Stroicişi tinerii boieri Spancioc şi Stroici
INTERIORINTERIOR
Lapusneanul, Ruxanda DoamnaLapusneanul, Ruxanda Doamna

13. ANTITEZAANTITEZA
Negruzzi exceleaza in folosirea antitezei.
Pe de o parte, sunt plasate în opoziţie personaje, nu
numai cele principale, ci şi personajele episodice:
Spancioc şi Stroici se detaşează de Moţoc prin refuzul
lor de a-l sluji pe Lăpuşneanul şi prin rolul lor important
în eliminarea din scaunul Moldovei domnului tiran.
Pe de altă parte, putem vorbi şi despre scene
antitetice: absenta din cronica lui Ureche, scena
discursului lui Lăpuşneanul de la biserică este o ficţiune
a lui Negruzzi cu scopul de a sublinia cruzimea
măcelului de la ospăţ din scena imediat următoare.

14. RealitateRealitate
 -tema operei e una istorică, bazata pe evenimente veridice;
 -timpul petrecerii evenimentelor e cel istoric, veridic, obiectiv 1564-1569;
 -coordonatele spatiale, obiective ale textului sunt respectate: intampinarea la
Braila, crutarea cetatii Hotinului si incendierea celorlalte cetati;
 -amintirea numelui real al domnitorului, schimbat la urcarea pe tron de catre
boierii pribegi din Petrea Stolnicul in Alexandru Lapusneanul;
 -anumite fapte ale personajului sunt atestate istoric: inlaturarea lui Tomsa,
casatoria cu d-na Ruxanda, arderea cetatilor, uciderea celor 47 de boieri,
cererea de a fi calugarit inainte de moarte, uciderea prin otravire;
 -anumite replici sunt preluate din letopiset, ca de ex primul moto;
 -existenta unor personaje confirmate istoric: Ruxanda Doamna, Motoc
Vornicul, postelnicul Veverita, Spancioc Spatarul, mitropolitul Teofan;

15. Fictiune
 -moartea vornicului Motoc, ce se pare ca fusese ucis la-moartea vornicului Motoc, ce se pare ca fusese ucis la
Liov, in Polonia, impreuna cu boierii Spancioc si Veverita;Liov, in Polonia, impreuna cu boierii Spancioc si Veverita;
 -contextul uciderii celor 47 de boieri la acel pspat nu e-contextul uciderii celor 47 de boieri la acel pspat nu e
autentificat;autentificat;
 numirea urmasului la tron, a fiului Bogdan e inlocuita printr-numirea urmasului la tron, a fiului Bogdan e inlocuita printr-
o prigonire a acestuia pe patul mortii;o prigonire a acestuia pe patul mortii;
 -numele sub care e calugarit e Paisie si nu Pahomie, cum-numele sub care e calugarit e Paisie si nu Pahomie, cum
precizeaza Letopisetul;precizeaza Letopisetul;
 -prezenta boierilor tradatori Spancioc si Stroici la moartea-prezenta boierilor tradatori Spancioc si Stroici la moartea
domnitorului nu e certificata istoric; acestia murisera indomnitorului nu e certificata istoric; acestia murisera in
urma cu cativa ani in Polonia, impreuna cu Voda Tomsa;urma cu cativa ani in Polonia, impreuna cu Voda Tomsa;
 -boierul Stroici e o inventie;-boierul Stroici e o inventie;

16. CURENTE LITERARECURENTE LITERARE
romanticromantic
 teme şi motiveteme şi motive: inspiraţia din: inspiraţia din istoriaistoria naţională;naţională;
 existenţaexistenţa personajului excepţionalpersonajului excepţional pus în împrejurăripus în împrejurări
excepţionale;excepţionale;
 prezenţaprezenţa personajului colectivpersonajului colectiv ;;
 culoarea localăculoarea locală -existenţa unei-existenţa unei descrieridescrieri de naturăde natură
referitoare la cetatea Hotinului văzută în luminareferitoare la cetatea Hotinului văzută în lumina
crepusculară;crepusculară; mută şi pustie ca un mormânt de urieşmută şi pustie ca un mormânt de urieş, cu, cu
valurile Nistruluivalurile Nistrului ce se izbeau regulat de stâncoasele eice se izbeau regulat de stâncoasele ei
coaste, sure şi goale, în lumina crepusculu;coaste, sure şi goale, în lumina crepusculu; limbaj inspiratlimbaj inspirat
dindin cronicăcronică: foloseşte: foloseşte arhaismearhaisme,,
 existenţa unorexistenţa unor scenescene ţinând de recuzita romanticăţinând de recuzita romantică
precum otrăvirile, priveliştea sângeroasă a piramidei deprecum otrăvirile, priveliştea sângeroasă a piramidei de
capete, etc.;capete, etc.;

17. romanticromantic
 existenţaexistenţa antitezelorantitezelor (între tiranul Lăpuşneanul şi doamna(între tiranul Lăpuşneanul şi doamna
Ruxanda, boierul Moţoc - trădător, Spancioc şi Stroici -Ruxanda, boierul Moţoc - trădător, Spancioc şi Stroici -
patrioţi). personajul romantic este impatimit,patrioţi). personajul romantic este impatimit, revolutionar,revolutionar,
indragostit, meditativ, bolnav, selenar, bulversat, adeseoriindragostit, meditativ, bolnav, selenar, bulversat, adeseori
nebun, dar mai ales inegal in comportare, extremist, dilematicnebun, dar mai ales inegal in comportare, extremist, dilematic
etc.etc.
 amestecul genurilor literareamestecul genurilor literare : tensiunea dramatica a: tensiunea dramatica a
povestirii; de pilda, finalul nuvelei este extrem de tensionatpovestirii; de pilda, finalul nuvelei este extrem de tensionat
prin aglomerarea faptelor: Lapusneanu refuza cu violentaprin aglomerarea faptelor: Lapusneanu refuza cu violenta
rasa calugareasca, ameninta sa-si ucida fiul, Ruxanda esterasa calugareasca, ameninta sa-si ucida fiul, Ruxanda este
sfatuita de boieri sa-si otraveasca sotul si, in fine, isi facsfatuita de boieri sa-si otraveasca sotul si, in fine, isi fac
aparitia cei doi boieri fugari, dusmanii inversunati aiaparitia cei doi boieri fugari, dusmanii inversunati ai
voievodului. La dramatismul nuvelei contribuie si replicilevoievodului. La dramatismul nuvelei contribuie si replicile
memorabile; nu numai ca Lapusneanu are o moarte cumplita,memorabile; nu numai ca Lapusneanu are o moarte cumplita,
dar ea este insotita de cuvintele justitiare ale ucigasilor:dar ea este insotita de cuvintele justitiare ale ucigasilor: invatainvata
sa mori...!sa mori...! Lapusneanu se construieste, in primul rand,Lapusneanu se construieste, in primul rand, prinprin
replici si actiunereplici si actiune , adica prin metode preluate din arta, adica prin metode preluate din arta
dramatica;dramatica;

18. CURENTE LITERARECURENTE LITERARE
realistrealist
 atenţia acordată detaliilor vestimentare şi referitoare laatenţia acordată detaliilor vestimentare şi referitoare la
decoruri; are rolul de a anticipa evenimentele,decoruri; are rolul de a anticipa evenimentele,
semnificativa este secventa din biserica unde, departesemnificativa este secventa din biserica unde, departe
de a fi smerit Lapusneanul vine îmbracat cu multade a fi smerit Lapusneanul vine îmbracat cu multa
pompa, având zalele care sugereaza macelul ce vapompa, având zalele care sugereaza macelul ce va
urma.urma.
 obiectivitatea viziunii, vocea auctorială apărând doarobiectivitatea viziunii, vocea auctorială apărând doar
de puţine ori pe parcursul evenimentelor cu opiniide puţine ori pe parcursul evenimentelor cu opinii
personale;personale;
 preocuparea pentru realizarea unor tipologii umanepreocuparea pentru realizarea unor tipologii umane
pentru sondaj psihologic.pentru sondaj psihologic.

19. CURENTE LITERARECURENTE LITERARE
clasicclasic
 simetria şi echilibrul compoziţiei; sobră,simetria şi echilibrul compoziţiei; sobră,
echilibrată, într-o arhitectonică organizată înechilibrată, într-o arhitectonică organizată în
patru capitole, fiecare purtând un motto carepatru capitole, fiecare purtând un motto care
exprimă ideea substanţei epice. Cele patruexprimă ideea substanţei epice. Cele patru
capitole urmează un echilibru clasic, căcicapitole urmează un echilibru clasic, căci
alternează conflictele şi procedeele dealternează conflictele şi procedeele de
expunereexpunere
 concizia şi rigoarea unor exprimări care capătăconcizia şi rigoarea unor exprimări care capătă
uneori caracter de sentinţă de tipul:uneori caracter de sentinţă de tipul: proşti, darproşti, dar
mulţi;mulţi;