Romantismul este un curent artistic apărut la începutul secolului al XIX-lea, caracterizat prin subiectivitate, libertate de creație și reflecția specificului național. Acesta pune accent pe emoție, natură și idealizarea trecutului, utilizând o limbă poetică bogată și diverse teme precum iubirea, melancolia și dorința de absolut. Personajele romantice sunt adesea excepționale, evoluând în situații neobișnuite și căutând adevăruri profunde.

1. ROMANTISMUROMANTISMU
LL

2. APARITIA ROMANTISMULUIAPARITIA ROMANTISMULUI
 Romantismul este un amplu curent artistic
care se dezvolta in Franta , Anglia,
Germania la inceputul secolului al XIX-lea,
raspandindu-se ulterior in restul Europei.
 Se defineste adesea prin opozitie cu
clasicismul – curent artistic specific secolului
al XVII-lea, caracterizat prin reguli stricte de
creatie( stil inalt, personaje nobile, inspiratia
din Antichitate, regula celor trei unitati in
teatru)

3. Caracteristici aleCaracteristici ale
romantismuluiromantismului
1.primatul eului1.primatul eului – accentuarea– accentuarea
prezentei eului liric in text,subiectivitate,prezentei eului liric in text,subiectivitate,
particularizare a trairilorparticularizare a trairilor
2.primatul sentimentului2.primatul sentimentului – daca– daca
multe dintre curentele si ideologiilemulte dintre curentele si ideologiile
anterioare accentuau rolul ratiunii,anterioare accentuau rolul ratiunii,
romantismul acorda prioritate exprimariiromantismul acorda prioritate exprimarii
sensibilitatii, a sentimentuluisensibilitatii, a sentimentului

4. CalderonCalderon,,
JuraminteJuraminte
incalcateincalcate

5. Calderon,Calderon,
JulietaJulieta

6. 3.libertatea creatiei3.libertatea creatiei . Clasicismul. Clasicismul
impunea reguli stricte de creatie( surse deimpunea reguli stricte de creatie( surse de
creatie, dimensiuni, stil tipuri decreatie, dimensiuni, stil tipuri de
personaje), romantismul isi propune o artapersonaje), romantismul isi propune o arta
eliberata de orice constrangeri, o arta careeliberata de orice constrangeri, o arta care
sa urmeze fantezia creatoare, inspiratia.sa urmeze fantezia creatoare, inspiratia.
4.imbogatirea limbajului4.imbogatirea limbajului poetic lapoetic la
nivel lexical cu arhaisme, regionalisme,nivel lexical cu arhaisme, regionalisme,
neologisme care ofer expresivitate opereineologisme care ofer expresivitate operei
si la nivel stilistic cu anumite procedee :si la nivel stilistic cu anumite procedee :
antiteza, metafore, simbolulantiteza, metafore, simbolul

7. 5. literatura reflecta specificul national5. literatura reflecta specificul national .. ClasicismulClasicismul
tinde catre generalizare , doreste sa surprinda aspectetinde catre generalizare , doreste sa surprinda aspecte
general-valabile ale existentei. Romantismul doreste ogeneral-valabile ale existentei. Romantismul doreste o
particularizare a literaturii nationale, care sa reflecteparticularizare a literaturii nationale, care sa reflecte
specificul poporului. Astfel literaturaspecificul poporului. Astfel literatura romantica se inspiraromantica se inspira
din:din:
– naturanatura. Natura nu mei este un simplu decor ci. Natura nu mei este un simplu decor ci
devine stare de spirit, transmite trairi umane.devine stare de spirit, transmite trairi umane.
– istoria.istoria. Tendinta romantica este de idealizare aTendinta romantica este de idealizare a
trecutului, de glorificare a eroilor, a luptei pentrutrecutului, de glorificare a eroilor, a luptei pentru
libertate. In proza si teatru se cauta reconstituirealibertate. In proza si teatru se cauta reconstituirea
atmosferei epocii, prin descrieri.atmosferei epocii, prin descrieri.
– folclor.folclor. Romanticii descopera valentele artisticeRomanticii descopera valentele artistice
ale literaturii populare, preluand imagini, motive,ale literaturii populare, preluand imagini, motive,
credinte, ritmuri specificecredinte, ritmuri specifice

8. Shelley, Filosofia dragosteiShelley, Filosofia dragostei
Muntii-astern pe cer saruturi.Muntii-astern pe cer saruturi.
Val cu val se-mbratiseaza.Val cu val se-mbratiseaza.
Orice floare fara fluturiOrice floare fara fluturi
Si pe noi ne-ndeparteaza.Si pe noi ne-ndeparteaza.
Soarele in brate strangeSoarele in brate strange
Globul. Luna-n mari seGlobul. Luna-n mari se
scalda.scalda.
Ce e viata mea? – se frangeCe e viata mea? – se frange
Fara sarutarea-ti calda.Fara sarutarea-ti calda.
Trec izvoarele in rauri,Trec izvoarele in rauri,
Raurile curg spre mare,Raurile curg spre mare,
Nevazute, limpezi brauriNevazute, limpezi brauri
Lega boarea de-alta boare.Lega boarea de-alta boare.
Nu-i nimic stingher in fire,Nu-i nimic stingher in fire,
Toate tind sa se imbineToate tind sa se imbine
Intr-o tainica iubire –Intr-o tainica iubire –
De ce nu si eu cu tine?De ce nu si eu cu tine?

9. Turner,Turner, Ultimul drum al TemeraruluiUltimul drum al Temerarului

10. Heinrich Heine, AmurgHeinrich Heine, Amurg
La palid, tarmul mariiLa palid, tarmul marii
Dus pe ganduri si singur sedeam,Dus pe ganduri si singur sedeam,
Se lasa mai jos si-aruncaSe lasa mai jos si-arunca
Peste valuri, fasii ca jeraticul – soarelePeste valuri, fasii ca jeraticul – soarele
Si albe, largi, impunseSi albe, largi, impunse
De talazuri, valurileDe talazuri, valurile
Spumegau si fosneau tot mai si mai aproape –(...)Spumegau si fosneau tot mai si mai aproape –(...)

11.  CasperCasper
DavidDavid
FriedrichFriedrich

12. George Byron,George Byron,
LOCH NA GARRLOCH NA GARR
Departe de mine gradini inflorite,Departe de mine gradini inflorite,
Bogatii luxosi sa va treaca pe-alei.Bogatii luxosi sa va treaca pe-alei.
Vreau munti cu omaturi, pe stanci troienite,Vreau munti cu omaturi, pe stanci troienite,
Ce tin libertatea si dragostea-n ei.Ce tin libertatea si dragostea-n ei.
Tu-nalti Caledonie culmi minunate,Tu-nalti Caledonie culmi minunate,
Cu care stihia se lupta-n zadar,Cu care stihia se lupta-n zadar,
Cu limpezi izvoare, curgand inspumate,Cu limpezi izvoare, curgand inspumate,
Suspin dupa tine carunt Loch na Garr.(...)Suspin dupa tine carunt Loch na Garr.(...)

13. C. D. Friedrich,C. D. Friedrich,
Doi barbati contempland lunaDoi barbati contempland luna

14. 6.aspiratia spre absolut6.aspiratia spre absolut este oeste o
atitudine specifica romanticului, un idealist cautandatitudine specifica romanticului, un idealist cautand
iubirea perfecta, cunoasterea totala, libertateaiubirea perfecta, cunoasterea totala, libertatea
deplina.deplina.
7.critica realului7.critica realului este rezultatuleste rezultatul
antitezei ideal-real si conduce la doua mari atitudini:antitezei ideal-real si conduce la doua mari atitudini:
– revoltarevolta – eroul promoveaza valori, indeamna la– eroul promoveaza valori, indeamna la
revolta care sa schimbe lumearevolta care sa schimbe lumea
– melancolia-melancolia- este atitudinea pasiva, pesimistaeste atitudinea pasiva, pesimista
a celui care si-a pierdut speranta, incredearea in forta dea celui care si-a pierdut speranta, incredearea in forta de
regenerare a lumii. Rezultatul este izolarea, inadaptarea,regenerare a lumii. Rezultatul este izolarea, inadaptarea,
evadarea in vis, natura, imaginatie-artaevadarea in vis, natura, imaginatie-arta

15. Delacroix,
Libertatea conducand
poporul

16. Friedrich,Friedrich,
Manastirea Graveyard in zapada

17. M. Eminescu,M. Eminescu, MelancolieMelancolie
Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,
Prin care trece alba regina noptii moarta.Prin care trece alba regina noptii moarta.
O, dormi, o , dormi in pace printre faclii o mieO, dormi, o , dormi in pace printre faclii o mie
Si in mormant albastru si-n panze argintieSi in mormant albastru si-n panze argintie
In mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,In mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,
Tu adorat si dulce al noptilor monarc!Tu adorat si dulce al noptilor monarc!
(...) Si tintirimul singur cu strambe cruci vegheaza(...) Si tintirimul singur cu strambe cruci vegheaza
O cucuvaie sura pe una se aseaza,O cucuvaie sura pe una se aseaza,
Clopotnita trosneste, in stalpi izbeste toaca.(...)Clopotnita trosneste, in stalpi izbeste toaca.(...)
Biserica-n ruinaBiserica-n ruina
Sta cuvioasa, trista, pustie si batrana,Sta cuvioasa, trista, pustie si batrana,
Si prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantul –Si prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantul –
Se pare ca vrajesti si ca-i auzi cuvantul.(...)Se pare ca vrajesti si ca-i auzi cuvantul.(...)

18. 8.personajul romantic8.personajul romantic este o figura deeste o figura de
exceptie , cu sensul de neobisnuit, marcat deexceptie , cu sensul de neobisnuit, marcat de
excese,dar nu neaparat exemplar, figura careexcese,dar nu neaparat exemplar, figura care
evolueaza in situatii neobisnuite.evolueaza in situatii neobisnuite.

19. Teme si motive romanticeTeme si motive romantice
 temeteme: timpul, viata, moartea, geniul, iubirea,: timpul, viata, moartea, geniul, iubirea,
natura, istoria, creatia, societatea, aspiratianatura, istoria, creatia, societatea, aspiratia
spre absolutspre absolut
 motivemotive
– noaptea, apa, copacul ocrotitor, luna, ( altenoaptea, apa, copacul ocrotitor, luna, ( alte
elementa naturale care capata redundanta in operaelementa naturale care capata redundanta in opera
unui scriitor)unui scriitor)
– visul, reveria,somnul, singuratatea, melancolia,visul, reveria,somnul, singuratatea, melancolia,
amintirea, uitareaamintirea, uitarea
– iubita moarta, femeia inger, femeia demon,iubita moarta, femeia inger, femeia demon,
iubireaiubirea
interzisa/imposibilainterzisa/imposibila
inspiratia, muza,inspiratia, muza,
trecerea ireversibila atrecerea ireversibila a

20. Calderon,Calderon, Pe firul apeiPe firul apei

21. Alphonse de LamartineAlphonse de Lamartine
O. lac sfant! Abia anul in scurgerea-i inceataO. lac sfant! Abia anul in scurgerea-i inceata
Trecu, si langa unda cea linistita-a taTrecu, si langa unda cea linistita-a ta
M-asez ca si-alta data pe –aceeasi piatra , iataM-asez ca si-alta data pe –aceeasi piatra , iata
Pe care si ea sta!Pe care si ea sta!
(...) Tii minte intr-o seara? Vasleam noi in tacere:(...) Tii minte intr-o seara? Vasleam noi in tacere:
Nu se-auzea departe de netedu-ti cuprinsNu se-auzea departe de netedu-ti cuprins
Decat zgomot de vasle ce-ncet simteam cum piereDecat zgomot de vasle ce-ncet simteam cum piere
Cand luciul ti-a intinsCand luciul ti-a intins
Si-un glas cum nu fu –n lume vreodata, in clipitaSi-un glas cum nu fu –n lume vreodata, in clipita
Aceea rasunat-a, iar tarmul a raspunsAceea rasunat-a, iar tarmul a raspuns
Inmarmurit de farmec si vraja cand rostit-aInmarmurit de farmec si vraja cand rostit-a
In soapta scumpu-i glasIn soapta scumpu-i glas
- O timpule, te-opreste! Si voi grabite ore,O timpule, te-opreste! Si voi grabite ore,
Lasati al vostru zbor;Lasati al vostru zbor;
Crutati pe-aceia care voiesc sa se adoreCrutati pe-aceia care voiesc sa se adore
Tot timpul vietii lor(...)Tot timpul vietii lor(...)

22. Géricault,Géricault, Pluta meduzeiPluta meduzei

23. Friedrich,Friedrich, Copacul cu corbiCopacul cu corbi

24. Edgar Allan PoeEdgar Allan Poe,, CorbulCorbulStand candva la miez de noapte, istovit, furat de soapteStand candva la miez de noapte, istovit, furat de soapte
Din oracole cetoase, carti cu talc tulburator,Din oracole cetoase, carti cu talc tulburator,
Piroteam, uitand de toate, cand deodata-aud cum batePiroteam, uitand de toate, cand deodata-aud cum bate
Cineva parea ca bate – bate-n usa mea usor.Cineva parea ca bate – bate-n usa mea usor.
““E vreun trecator - gandit-am – si-a batut intamplator.E vreun trecator - gandit-am – si-a batut intamplator.
Doar atat ,un trecator.”Doar atat ,un trecator.”
O, mai pot uita vreodata? Vant, decembrie cu zloata,O, mai pot uita vreodata? Vant, decembrie cu zloata,
Jaru-agoniza, cu-n straniu dans de umbre pe covor,Jaru-agoniza, cu-n straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi dadeau tarcoale – si niciunde –n carti vreo caleBeznele-mi dadeau tarcoale – si niciunde –n carti vreo cale
Sa-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore–Sa-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore–
Fata fara-asemuire – ingerii ii spun Lenore –Fata fara-asemuire – ingerii ii spun Lenore –
Nume-n lume trecator.Nume-n lume trecator.
(...) Geamul l-am deschis o clipa si c-un fosnet grav de-(...) Geamul l-am deschis o clipa si c-un fosnet grav de-
aripa,aripa,
A intrat un Corb, stravechiul timpului stapanitor.A intrat un Corb, stravechiul timpului stapanitor.
N-ancercat vreo plecaciune de salut sau sfiiciune,N-ancercat vreo plecaciune de salut sau sfiiciune,
Ci faptura-i de taciune si-a oprit solemn, din zbor,Ci faptura-i de taciune si-a oprit solemn, din zbor,
Chiar pe bustul albei Pallas – ca un Domn stapanitor,Chiar pe bustul albei Pallas – ca un Domn stapanitor,
Sus, pe bust, se-opri din zbor.Sus, pe bust, se-opri din zbor.
(...) Si-am simtit deodata-o boare, din catiu aromitoare,(...) Si-am simtit deodata-o boare, din catiu aromitoare,
Nevazuti pluteau cu-n clinchet, pasi de inger pe covor;Nevazuti pluteau cu-n clinchet, pasi de inger pe covor;
““Tie ,ca sa nu mai sangeri, iti trimite domnul ingeri”-Tie ,ca sa nu mai sangeri, iti trimite domnul ingeri”-
Eu mi-am spus – “sa uiti de plangeri, si de dusa ta Lenore.Eu mi-am spus – “sa uiti de plangeri, si de dusa ta Lenore.
Bea licoarea de uitare, uita gandul la Lenore!”Bea licoarea de uitare, uita gandul la Lenore!”

25. DelacroixDelacroix, Ofelia, Ofelia

26. Edgar Alen PoeEdgar Alen Poe,, AdormitaAdormita
(...) Iubirea-mi doarme! Somnul sau,(...) Iubirea-mi doarme! Somnul sau,
Pe cat de lung, fie de greu!Pe cat de lung, fie de greu!
Lin umble viermii-n jurul sau!Lin umble viermii-n jurul sau!
Departe, -ntr-o padure nvolta,Departe, -ntr-o padure nvolta,
Desfaca-se o nalta bolta,Desfaca-se o nalta bolta,
Bolta ce-nchise adeseoriBolta ce-nchise adeseori
Aripa negrilor uscioriAripa negrilor usciori
Biruitori pe funerareBiruitori pe funerare
Steme-ale neamului sau mare...Steme-ale neamului sau mare...
O bolta-ascunsa, -ndepartata,O bolta-ascunsa, -ndepartata,
Pe care-a arucat in poarta,Pe care-a arucat in poarta,
Copil jucandu-se o piatra,Copil jucandu-se o piatra,
Mormant sonor din care eaMormant sonor din care ea
Un sunet nu va mai putea,Un sunet nu va mai putea,
De-a pururea si-n veci sa scoata.De-a pururea si-n veci sa scoata.
Infiorata fiica-a Sortii!Infiorata fiica-a Sortii!
Ca-n fundul lui horcaiau mortii.Ca-n fundul lui horcaiau mortii.

27. Genuri si specii literareGenuri si specii literare
 liricliric::
meditatia,elegia,poemul,romantameditatia,elegia,poemul,romanta
 epicepic:: povestirea fantastica, romanulpovestirea fantastica, romanul
sentimental, confesiuneasentimental, confesiunea
 dramaticdramatic: drama romantica( specie: drama romantica( specie
noua caracterizata prin inspiratia dinnoua caracterizata prin inspiratia din
istorie, conflict puternic social,istorie, conflict puternic social,
personaje provenind din toatepersonaje provenind din toate
mediile sociale, eroul revoltat,mediile sociale, eroul revoltat,
“culoarea locala”“culoarea locala”

28. Reprezentanti
 Anglia: Byron, Shelly, Wordsworth,
Young, Coleridge
 Franta: Lamartine, Hugo, Musset,
Vigny, G. Sand, Chateaubriand
 Germania: Hölderlin, Hoffmann,
Heine, Novalis
 Rusia: Lermontov, Puskin
 America: E. A. Poe

29. Francois Rude,
Napoleon visand la
nemurire

31.  Realizat deRealizat de
 prof. Simona Achimescu,prof. Simona Achimescu,
 Liceul TeoreticLiceul Teoretic Adam MAdam Müüller Guttenbrunnller Guttenbrunn
AradArad