https://neculaifantanaru.com https://neculaifantanaru.com

1. '[]-K)wms lVlewx
Gonio 6"109;0r
Povestiri 1
1893-1903
StilLrl sau. un stil ca taiat
ln piatra, dobindit cu
vie con stiin !a de art ist,
este slilul unui dirilor
atotputernic, Perfect sta-
pin pe mijloacele sale
Poseda substanla, Pon-
tlere proPrie. Cu tot aerul
rezervat, acest stil este ar-
tistic in sensul unei nuan-
tari pline de efect.
FIICHARI] SCItAUKAt
lsBN 973-34-0221-4
rsBN 97&34-02397
De;a nuvelele si schilele
cuprinse in volumagul
de debut ni-l infatigeaza
pe de-a intregul Pe Tho-
mas Mann. Stapinirea ri-
guroasa si sigura a Pe-
nelului, ici-colo o tuSa
groasa, coloritul de o
solara incandescen{a,
relatarea calma si dis-
tinsa, pufin amarui-du-
reroasa. precum si Pre-
zenta permanenta a unui
umor aproape tandru,
trecind ca o suflare
peste lumea configu-
rata. Destinele ciudate ii
stau la inima acestui Psi-
holog cu privirea agera
si patrunzatoare. Cu de-
gete sensibile el mode-
leaza lumi de un grotesc
bizar si melancolic...
Lei 375
I lN IVI,IItS

2. I nf*n6, f-Af ll I
Hnl€r lnr I lNltlNl t lll'i I
THOMAS I
Fnihe Erzril
Frankfurter A
Herausgegeben von pctc,
o l98l S. Fischer Vcrlag Gnrt.
Toate drepr.
asupra acestei edilii
PREFATA
POVESTITORUL VRAJITT R
ONl;NCIER SAU NUVELISIf Cei, patru romene
,,m{tti", conl.rsput{tate cu iol ttlilea romt;trc ,,mici", par sd
tren,t€ze ulletnaiira. S-o ttuanldnr !tttupt {'urn de a lnce-
pul'fhoma.t Munn sa-Si :tri: tnat !outt romanele ca pe
ti;te nuvelel'Mul!,i t,rcmc cottvirt.g td .Er.rie nuvelt, uu/oru! insuSi a
recuno:t{Ltt tlr.:.t{tii tle tirziu nuture etpla:.ii,d o lTtateriuluiui literar
ebortlat, neint:'ipdtttr in tipcr.'lt, g?nuiui :i.Ltr!.
O t:;p/i< tire a a{;e .:ii't! J'e stt;, n.;utnat€ de altlci cu trJS€rnilatd
voiotrie, st ..i'r /o{'mal pre.tiuneL trttiiiie t germilna. r:are in i,eacu!
tr€{'ui e16 tu siguranlri ncet brt{ata in nuvele r/eiii in ronrune pro-
prtu-zise. f:.ni:iezii, .fi'attt czii. t'u1t! t-tit trctnsjbrmat In .reco/ a! ro-
mantt/ui. iie rntenit, akitut'i de poezlr: pe cdrc n-au abundonal-o Si
!nrr-o intima legatura cu ea,alt ramas J'ideli proz-ei scurte. Am pu-
ica i:onsio!{t suborriono.rea, in epoca, c nitvelei .franceze fa1ci cle ro-
manui ft'unc'ez, ;i t:a ponciere Si cu tipologie. Dimpotrivd, poezio
.q':rmand a contiwnt sd domine praza, ca 5i pro:a poctic(i
- ro-
manul. Nu e vorbq atit de intindere, e'it de maniera liricd de a fi
.l'o.st concepute Si expuse inclusiv mai noile variante epic'e. Exista,
indubitabil, o predeterminare suprapersonald. Nu zadarnic i-a fost
atasat tindrul Thoma.s Mann ,,bdtinului Fontane", da1 Si lui
Kleist, Stonn, Platen. Treptat fnsd, celelalte modele aveau sd fie
surclasate, ln ochii lui, de cdtre Goethe. Or, tindrul Si mai cu
seamd bdtrinul Goethe fdurise Si romanul specific german: mai de-
grabd psihologic dectt social, mqi mult ,,individual" decit ,,colec-
liv", amplificat adesea din nuclee nuvelistice. I se oferea astfel ur-
masului, o sutd de ani moi tirziu, o cale pe core s-o parcurgd Si sti
o exploreze.
Tradilia nqlionald valorificase $i o distinctd moStenire univer-
sald, cea anterioard deosebirii intre'poezie Si prozd, intre nuveld ;i
roman. lm in iedere vechea ortd o'povestirii. Pind acum om invo-
cat ,,nuvela" ca forme a povestirii. Existri insd Si spiritul povesti-
rii, depdsind ulterioarele disocieri Si tncadrdri. Dacd in particulor
Thomas Mann o compus nuvele, romane ti eseuri, tn general el s-a
considerat
- Si incd lot mai mult
- un povestitor; iar ,,Zoube-
rer", ,,vrdjitor"
- tocmai in aceastd largd Si liberd ipostazd scrii-
loriceascd.
Iatd cum isi ia povestirea revansa asuiih'i)ifnanului. Ctici in
acest mai amplu ti ;nai wren sens (tlectt piitsitrea-nuield), ioma-
tslir rz}}@r-a
lsAN t?13+?*?
Editurii Ul,tt

3. nele tnse;i ajyng, lin .nou, povestiri. Aceastd vrdjitorie epicd uni-
. tard, dg1.i strln-s! din fire disparate,
^va
izbindi delinitiv dipd Mun-' tele vrijit pi Mario 9i vrajitorul . Incadrarea si a romaiului si o
nuvelei (-a-povesririi locale) tntr-o globatd artd a povestitorulu'i va
;terge _diferenlele de gen tntre Iosif 9i frafii .sdi-,si Legea; Si nu
doar din pricina comunitdyii tematice,'dar mai cu ieamidin iaura
tendinqei supraordonatoare a bdtrtnutui Thomas Mann. Ttndrul
mai prefera sd despartd apele. Primul sdu roman, Casa Budden-
brook, e romanul sdy priyt excelenld, chiar dacd foarte german tn
osumarea romanescului. Primele sale povesliri stnt cele mai nuve-
listice, chiar dacd in mai rhicd mdsuni dectt nuyelele franceze qle
unui Maupassant de pildd.
Sd adiugdm imediat cd aceste nuvele timpurii reorezintd cea
mai mare parte din povestirile propriu-zise. Ji ciuda'primului ro-
man
- mai roman decit cele core vor urma
-, Thomas Mann ni
se
.de.zvdluie, la inceputuri, ca povestitor-nuveiist. Receptarea lui
prioritard ca romancier se va tncetdleni sbiq intr-o a doua fazii a
crealiei sale; pe,ntru cg in a treia ti ultima fazd sd fie considerat
tot romancier, tn ciuda faptului cd intre timp se qsimase in toate
scrierile.cq povestitor in accepliunea in cari, indiferent de forma
concretd, au fost Si au rdmas povestiri Geneza, Iliada, Cariea re-
gilor, Don Quijote, Faust, Rizboi gi pace, Absalom, Absalom,
Jocul cu mirgele de sticld.
Prima etapd este cantitativ Si structural dominatd de nuve-
le-povestiri. Sd facem o micd socoteald. Avem 3I de texte de
,,p_rozd.scurtd" (dacd scddem o piesd, un poem Si o schiyd pentru
Jilm, deSi toate cu caracter epic). Repartilia pe cele trei' etape
-corespunzdtoare volumelor de,,povestiri" (,,Erzcihlungen,) ale
acestei qdilii
- este de 16, 9 Si 6. Ponderea lor descreSle, asadar.
Din a doua jumdtate a vielii n-ovem decit Sase povestiri,
'dintre.
car.e unele pot Si altele nu pot fi numite propriu-zis nuvele. Romq-
nele Si eseurile capdtti o pondere tot mai mare, tn final romancie-
rul Si eseistul il intrec net pe nuvelist. La inceputil carierei, dim-
potrivd, eseurile intirzie, iar de la un roman Ia urmdtorul au loc
lungi opriri tn care se insinueazd nuvelele. Debutul ediliei Thomas
Mann cu volumele de povesliri corespunde dinamicii intime a ope-
rei.
_oRrcE opERA TMPORTANTA i$r DECONSPTRA LE-
:CATURILE: dintre propriile compartimenie si cu vialq care le-a
"produs. Qbsesiile existenliale devin constante spirituale. In fimp ete
se Si modificri, flird sd anihileze insd nucleele figuratoare.
..P-rtp.ft ctteva impulsuri biografice, mai intii. ,,Declinul unei fa-
milii" din Casa Buddenbrook transferase, tn chip vddit, eipe-
rienye familiale proprii intr-o structurd romanescd obiectivd. pro-
cedeul nu'a fost altul tn povestiri, tn cele timpurii identificindu-se
chiar mai lesne motiva1iile private. Ttndrul Thomas Mann a resim-
yit conflictul dintre "onorabilitatea honseatd Si boema qrtisticd, lo--catizai
in confruntarea geograficd si tipologicri dintre Nord si Sud,
ca pe o ciocnire a ,,doud lumi", tntre care tl situoserd dilematic
rdriacintle familiate. Intonatd tn fortissimo in primul roman Si. in
nuvelele timpurii, temo va -/i Si pe mai departe supusd varioliilor,
inclusiv ptnd Ia ultima povestire.
Dacd ne menlinem intr-un codru temolic tncd global, vom con'
stata aceleoti ambiguitdli.in explorarea motivului lunecos al dra-
gostei. Autorul nu a incetat, chiar'in calitatea lui de exemplar tatd.
de familie, cu o solie devotatd Si sase ccpii
-_.trei fete. Si trei
bdibfi
-, sd resimtii Si sd exploreze ,iubirea ca adinc- problematicd
(fragwilrdig). imprejurarea au evidenliat-o cazurile de atraclie
irolica diitre sexe, dar mai qles cele homoerotice. Scriitorul n-a
putut $i nu o vrut niciodold sd disocieze sexualitatea de boali,
-considerind
erotismul cea mai normald boald intovdrdSitoare a
vielii omului. Acest punct de vedere se explicd insd prin intimele
lui tentayii Si rdvdsiii, numai pe iumdtate tdinuite ;i dertniilv date
in vileag de recent publicatul sdu jurnal personal tn multe volume.
,,Clqsicul" autor ascundeo un ,,romnntic" incurabil: ,,sentimen-
tal", ,,dionisiac", ,,faustic", dacd e sd invocdm verigile din urmd
ale dualismelor lui Schiller, Nietzsche, Spengler. Inilial o atraclie
irezistibild exercitoserd asupra lui SchopenhaueT, Nietzsche, Wag-
ner, adevdratd treime obldduitoare Si a unei bune pdr1i din nu-
velisticd. RevonSa urma s-o patroneze, printre maeStii stii spiri-
tuqli, Goethe, dar tot prinlr-o recilire ,,romanticd", dovadd Lotte
la Weimar ,ri Doctor Faustus. in nuvela Ceas greu, Schiller pre-
figura opozilia cu Goethe. Mai ttrziu, amplul studiu Goethe ,9i
Tolstoi it tnlrali pe aceStia la antipodul lui Schiller si Dostoievski.
Dar in cele'din urmd diston1a lor spirituald avea sd descreascii: in
eseurile Si con"ferin1ele tirzii despre Goethe, pe de o parte, Si ulti-
mul eseu, scrls ,si rostit tnainte de propria-i moarte, comemorind
cei 150 de ani scursi de la moartea lui Schiller
-felullui
de afi
va infrdli extremele lott
Sa nu estompdm deosebirile dintre etape. In prima dintre ele
scriitorul fusese atras de iralionalism, apolitism fi estetism. Con-
firmarea o gdsim in 'ampla sa mdrturisire teoreticd de Ia finele
acestei perioade, Considerafiile unui apolitic. Incheierea si publi-
cqrea lor a coincis cu sJirsitul primului rdzboi mondial, cu o expe-
rienld a istoriei care ovea sd producd retu;uri de viziune; iar mo-
dificdrile aveau sd continue tn anii lreizeci si dupd cel de-al doilea
rdzboi mondial. Asimilarea unui umanism democratic nu a dus lo'
tuSi ta vindecarea rdnilor profunde din care se inspirase opera'Si
pe core in fapt continua sd le exploreze. Chiar si revirimentul cd-
tre miturile intemeietoare ale umanitd1ii, singure tn mdsurd sd salv-
gardeze moralilatea intr-un secol attl de tulbure, n-a nelezil con-

4. torsiondrile, n-o risipit celirile. Inseninorea, atit clt a cunoscut-o
cdtre _sfi.rsitul crealiei, doar a tmbltnzit antecedentele, o tnmuiat,
de yiQd, mo;tenita Si innoita ironie romanticd germona, ieliistrdind autoironiei si osumindu-si accente sarcast{ce; a inmuiat-o
prin umor pind la bundvoin|d si iertare. Jocul continua sd rdmind
totu;i serios, nelipsind din el nici crispdrile, nici intorsdturile
grave, nici chiar ororile...
Mglte din-tre povestirile.cu ddrnicie aglomerate in prima jumti-
tate de viald trimit la inttmpldri, sentimente, obsesii ale eiisten-
lei private. Lilbeck Si Milncien, Roma 5i Veneliq sint orasele fa_
mil-ia-le
,si fomiliare tindrului scriitor. Asistase el insusi la'speira-
colele
-de
operd wagneriene, le receptase vraja periculoasd, ii obse_
daserl. tot atit^ ctt si pe eroii lui. purtase mihi ctinrre conversaliile
tra.nsfigurate.tn- imoginar. se instrdinase de fosti priereni. Intrase
prin cdsdtorie intr-o ilustrd Si bogatd familie'mi)nchenezd, poetL
Tani Si ironizotd. Vizitase sqnatorii de- tuberculoSi, salvtndulse de
boala reald prin descrierea ei pdtrunzdtoare. Fusis'e I ,,ti iri*J,;,trdise ,,accidentul de cale ferqt_(", trecuse prin ,,dezordlne'Si sufe'_
rjntd tiytpyrie,'. Parcursese cdtdtoriite eroiior sdi in Danemarci Si
Itolia. scrierile atribuite lor, dacd sint imaginali ca literali, triiit
la proprii proiecte nerealizate. Estetismurbaroc mi)ncheiiz antre-
belic, denunlat de personaje co decadent, fixeazd un codru istoric
concret . receptot; ca Si ,,dezordineo" ulterioard primului rdzboi
mondiol, trditd de autor tot la Miinchen. pe vremeq aceea, ayea
patru cop.ii, ca Si fictivul profesor de istorie din povestirea sa. Iar
idila sa in hexameti ; Qupd model goethean
- a compus-o in
cinstea uneia- dintre fiicele sale, ndscufi la sJirsitul rti2boiutui.
Elementele autobiografice din povestiri nu vsiideazd, desigur,
identitatea stdrilor civile imaginaie si reole. Thomas Mann"Si-i
q!.um.ot S.i I yiald ipostaza,atribuitd de cdtre copii, de ,,Zauberer,,.
Binele Si rdul coexistd in ,,vrdjitoria" tui. Ntetri regal{ e un basm
inrdddcina.t tn efectiva cerere'tn cdsdtorie o KotjeiTringsheim. be
/a.Muntele vrdjit.ajungem la Mario 9i vrajiiorul. )Vrdjitorul,,
hain. prelucreazii impresii culese, tmpreund iu soyia Si doi copii
mici, intr-un
^sejur _italic; iar finalul, asasinatul justiiai, i l-a suge-
rat totdlui
-fiica lui ,mai mare. De la ,,vrdjinrio,, matigrui vim
trece insd la una ambivalenrd, mai degrabd ierioasd tn ca"zul bibli-
c_ului.Iosif si mai degrabd neserioasii in situalia escrocului Felix
Kyll . . ,,vrdjitorul" dinddrdtut lor simyindu-ie infrdlit Si cu ju-
cdusul tntemeietor de odinioard at umanitdlii si ci jicdtorut clon-
temporan apt pentru alt fel de mdsluiri ,,artistice,,...
, - Oylu! de bastind, Liibeck, Si orasul de adopliune, Mijnchen
(dg pt11d Ia exilul involuntar Si apoi asumat
- in'Etve1ia Si in Sra-
tele Unite),. troverseozd. opera. Cartierul mijnchenei Sihwabing,
indeaproape cunoscut Si prin boema lui artisticd, alimenteozd ii-
teva nuvele. A doua jumdtate a romanului.foustic reia Si eo multe
smintiri miincheneze. ,Dezordinea" trdiid dupd primul rdzboi
mandial strdbate o povestire de peste pulini ani Si alta de adio, cu
cadrul mutat la Dilsseldorf. Diferite re$edinle temporare din sud
sau localitdli din Tdri de miozdzi aieyeo vizitote de autor ii oferd
cadrul penlru alte personoje Si evenimente imaginare.
Thomas Mann iSi trece dezinvolt temele, personajele, situayiile
dintr-un lext tntr-qltul, Si nu importd dacd el este o povestire sau
un roman. Autorul repetd nu o dqtd nume de eroi, citeazd scene
mai inainte descrise, introduce tn ndscocire
- ascunzindu-le iden-
titatea prin modificdri
- membtii ai familiei sale, cu sttt mai
neinhibat prietenii Si cunosculii, necunosculi altora sau de largd
notorietale. Scuztndu-se Si justifictndu-se, el a explicat oceastii
tehnicd a ,,pastiSdrii" prin lipsa inventivitd1ii, prin maniera sa de
lucru,,cdrturdreascd", insistind Si asupra neconcordanlelor finale
dintre personaj Si prototip. Luind la cunoStinyd indiscutabila lipsti
de identitate dintre lext Si pretexl, ne frapeazd totuSi biografismul
compoziyiilor, relevabil in aspecte locale Si globale. Pind Si marii
inventivi pornesc de la experienle $i trdiri. Thomas Mann li se su-
pune in mdsurd mai mare. El insuSi rdmine principalul protolip al
scrierilor sale, deghizat cu ajutorul mdstilor strdine. Mai rar autor
obiectiv intr-atit de indreptdlit sti-Si atribuie flaubertiana identi-
late cu Emma Bovary. Principalii prolagonisli ai scrierilor sale
stnt, de altfel, bdrbali cu predispoziyii artistice ori artisti prin
chiqr meseria lor. Dilemele lor se inrdddcineazd in virtulile Si ser-
vitulile destinului artistic.
Acest viitor personaj central este identificat in Tonio Krtiger
de prietena lui pictoriyd: ,,ein verinter Biirger", ,,ein Biirger auf
Irrwegen", un burghez rdtdcit, un burghez pe cdile rdtdcirii. (Tho-
mas Mann vq insista osupra diferenqei, intraductibile, tnte ,,Bour-
geois" Si ,,Bilrger", inlre propriu-zisul burghez
- balzacian
- Si
descendentul goelhean ol patricienilor honseali.) DeSi pe moment
Socat, Tonio Krdger tSi va recunoaste, in scrisoarea din finalul nu-
velei, condilia hamletiand de literat-Brirger-boh6mien.
Thomas Mann tnsuSi se vo esama un Btirger prin tntreaga sa
operd. Mai toate personajele lui, indiferent dacd bune sau rele, vor
confirma prezicerea limpurie, tndeobste amestecind binele Si rdul
in comporlamentul lor. ASa vor fi Hans Castorp, Iosif Si Adrian
Leverkilhn din romanele ,,mari", Goethe, Gregorius Si Felix Krull
din cele ,,mici", Guslav Aschenbach, Abel Cornelius ori Rosalie
von Ttimmler din povestiri.
THOMAS MANN SE VA MARTURISI MUZICIAN
PRINTRE LITERATI. Vom urmdri ctteva laitmotive ce-i traver-
seazii povestirile Si le coreleazd. Le vom ordona dupd tripartilia
prezentelor volume. Doud dintre ele ar putea fi prinse tn formula
estetismul crizei gi criza estetismului; ca identificarea unei subtile

5. ileplasdri a daminantelor de la prima sintagmd (tn primul volum)
spre cea de a doua (in volumul al doilea). Ultimele povestiri (din
volumul al- treilea) se coreleazd mai pu1in explicit
-intre
ele, tot
mai.rqcordate fiind romanelor, care ele anume au ocaparat parlea
covirSitoare a timpului Si energiei scriitorului tn jumdtatia , din
urmii a creayiei sale. l
I
Majoritafea celor 16 texte nuvelistice au fost scrise inaintea
romanului Casa Buddenbrook (tn timpul elabordrii lui
- Dula-
pul de hatne, indotd dupd tncheierea sa
- Drurnul spre cim,itir),
iar doud povestiri de mqximd rezislenld dateazd din anii imediat
ulteriori. S. Fischer, editorul lui Thomas Monn, ti publicd, de alt-
fel, succesiv volumul de nuvele Micul domn Friedemann (lS9S),
romanul Buddenbrooks (1901) Si rtuvelele reunite sub titlul Tris-
tan, incluzind pl Tonio Krogei (SOS). Celor doud forme'in prazd"
ahernate, autorul nu Ie adaugd deocamdatd esiuri.
Unei schile impresioniste, Viziune (1893), ii urmeqzd debutul
propriu-zis cu nuvela de dragoste Cd,zutd (1894). Tema fundamen-
tald o contureazd insd Voinfa de fericire (1896). Paolo Hofmann
e primul artist intrat tn conflict cu mediul sdu burghez. Numele lui
sugereazd incd de pe qcum simbolica dedublsre intre sud;i nord.
Structura sufleteascd ajunge sfisiatd din cauza unei moSteniri anti-
nomice, tn care de obicei talii din miazdnoapte predispun la o
via|d ordonatd, iar mamele din miazdzi produc sincope artistice,
uneori autentice Si alteori simulate. Sub un titlu deviat din sursd
nietzscheand, pictorul Paolo Hofmonn se va dovedi intim inrudit
cu muzicianul Hanno Buddenbrook si cu literatul Tonio Kr6ger.
Prdpastia iscatd tntre onorabilitatea unei viei burgheze Si deird-
ddcinorea voinlei de artd va duce la impliniri (dramatice, ftagice)
sau la impas ;i moarte. Cazul din urmd il vor ilustra ultimul tatd
Buddenbrook, intrqt ln zodia moryii prin tnctntdtoarea Si- nimici-
toarea lecturd din Schopenhauer, ca Si fiul sdu, intru totul neadop-
tat descendenlei sale paterne.
Drama nelmplinirilor artistice Si existenliale o ilustreazd ;i cea
mai importantd, probabil, nuveld din acest prim grupaj, Micul
domn Friedemann (1896). Autorul amplificd o variantd mai ve-
che a povestirii, prelucrtnd ca in atitea qhe rinduri omintiri din
Lilbeckul sdu natal. Propensiunile cdtre artd compenseazd proza
vieqii Si slnt zdrobite de ea. Pe Johannes Friedemann nu il poate
nici insdndtoSi Si nici mintui dragostea pentru teatru $i pentru mu-
zicd. O altd Gerdo decit mama lui Hanno Buddenbrook, Gerda
von Rinnlingen ar fi limanul salvqtor, dar unul core i se refuzd in
chip brutal. Degeaba se increde in iluzia apropierii ctnd audiozd
tmpreund opera Lohengrin tn lojo 13 a teatrului ordSenesc, de-
geaba i se acordii privilegiul de a ctnta tmpreund, el Ia vioard, ea
la pian. Viqla tsi bdtuse de la inceput joc de Johannes, schilodin-
du-|. Cum ar putea un gnom aspira la groliile unei frumoase
doamne? Ea ti sfarmd iluziile cu ferocitatea normalitdqii. Cdci
vialo este fermecdtoare si vulgard tolodatd.
Un soi de dublu al domnului Friedemann este avocatul Chris-
tian Jacoby. Solia lui Amra e amqnta compozitorului Alfred Liiut-
ner. Muzician nu lipsit de lalent, ocesta compune la indemnul ei o
partiturd de cintec Si dons, Luischen (1897). Apoi o executd la pa-
tru mtini, obligtndu-l pe sdrmanul incornorat sd danseze tn acor-
durile ei. Mascat ca o paiald Si desfigurot de efortul ridicol la
core e supus, avocatul se prdbuSeSte. Astfel, dupd ce l-a batjocoril
tn fel Si chip, solia il ucide cu neiertdtoare cruzime.
Paia(a (1897) face mdrturisiri la care er putea subscrie tn
bund mdsurd Paolo Hofmann, Johonnes Friedemann, Christian Ja-
coby, Hanno Buddenbrook, dor si Christian Buddenbrook, unchiul
rotat care tSi deviazd firea de arlist, iubirea penlru teatru tn fan-
tazdri Si spectacole penibile pentru restul familiei, tntr-un destin
de paiald, prevestindu-l pe escrocul Felix Krull.
Intr-un monolog aproape netntrerupt se confeseazd si eroul an-
tierou din Dezamigire (189f). $i unde se mdrturiseSte el interlo-
cutorului stiu inttmpldtor? In splendidul oras al morlii, Venelia.
Iar tnsemndrile de jurnal din Moartea (1896) Thomas Mann le-a
.rcrils la Roma, presimlind foarte de timpuriu indurerata relalie a
<'ompozitorului Adrion Leverkilhn cu nepotul sdu muribund Nepo-
muk...
Dezomdgiri, mor1i, paiale. lnsinguratut Tobias Mindernickel
(1897) iSi^ucide din iubire singuro fiinld care-i alinase suferinla,
un ciine. 1z Drumul spre cimitir (1900) nenorocitul Lobgott Piep-
sqm, beal, se ia la hartrd cu via1a. Ttndrul Thomas Mann se tntor-
sese dupd o mai lungd perioadd de muncd fertild din ltalia, ctnd Si
l-a imaginat pe Albrecht van der Qualen descinzind din expresul
Berlin-Romo intr-un ora; german asemdndtor Liibeckului Si insla-.
Itndu-se tntr-o odaie ce reproduce ambianla camerei milncheneze a
autorului, unde are viziunea aberanld a unei femei ce iese goald
din Dulapul de haine (1898). Texte grote;ti, burleSti, fantasmago-
rice, tn tradiqia romanticilor germani de ptnd la E.T.A. Hoffman.
Ele amestecd de preferinqd gravilatea cu burlescul, inlenliile no-
bile cu deznoddmintele ridicole. Iai in miezul mai tuturor: inadap-
tabilitatea ,,artisticd" la reol, eSecul confruntdrilor cu o viald pe
core onormolii o presupun a fi normold, frumoasd, echilibrotd.
Obsesii comune, de provenien1d autobiograficd. Dintre ele, cea
de cdpetenie potrontnd diptibul situot tn vtrful nuvelisticii perioa'
dei dintli, Tristan (1901) ,ri Tonio Kroger (1902)
- cu Flirminzii
(1902) ca verigd de legdturd.
Povestea lui Tonio Krdger s-a tn/iripot ca proiect de pe ctnd
t0 ll

6. romanul de.familie se mai afla.in luiru: Dupd.incheierea lui, auto-
rul a tnceput s-o elaboreze imediat, dar a intrerupt lucrul Si s-a
dedicot dramei consumate in sanatoriul ,,Einfried"
- Tristan.
Tema era oceea$i, tonalitatea
- alta. Detlev Spinell Si Gabriele
Eckhof-Kl|terjahn ,,traduc" iubirea dintre Tristan Si Isolde intr-o
burlescd. Elevata autoironie romonticd a lui Tonio Krdger mai
persisld ln devalorizqre. Detlev Spinell se ia in serios, dar gesticu-
la|ia lui sublimd e supusd eroddrii satirice. Personajul rdmine un ,
estet diletant, blocqt in intenlii ,,frumoase"; el nu-Si ya incheia ni-
ciodatd romanul, ci se va mullumi sd demaste epistalar proztt
existenlei filistine, opunindu-i acee,,Todessr;,hijnheit" sau,,Schiin-
heit des Todes", frumuselea nrortald sau. .fi'umuselea morlii.
Boala ca antidot salvator al nteschindrici c e.tpcrin!entatd ,,sti-
listic", la madul propriu .fiind inotulotd ol/t'ui',,ct. Procslttita pa-
cienld q sanqtoriultti (incon;tientri {aronore a sanatoriului ,,Berg-
hof' din Muntele vrSjit) r sldbitd de na5tct'ea prer: t'i{urosului ii
.fiu Anton; ea are o prt:clispoziyie trupeasrd pentru tuberculazo
- rri-
mine ce un abil ispititor s-o agrac:t' sptt'it;tc!. Inslrumtn.tu! nime-
ril e.ete (a.fost pentru ilanno Budclenhrook, ve.{i p€ntru Adrian
Leverkilhn) spiritul muzicii. Galtrielc Et'khof isi acontpaniase la
pian tatdl, nu door ne.!ustt)!'la Bremcr ti Si urtrst al viorii. in
noua ei calitate, de Gabriele Kldter.lahn, ea s-a impdrrdgit apoi, pe
ldrmurile Balticii, din nesintlitoerea sdndtote a solului ei. $ubre-
zitti, sdndtatea ei poate fi acum definitiv subminatd. Domnul Spi-
nell trebuie doqr ,sd reactiveze latura uitatd a dualitdlii, muzicqli-
totea. Rafinamentul estetic se invecineazd cu decadenya. Frumuse-
lea e morbidd,.estetismul
- ucigritor, dacd trecerea e servitd de o
more artd pervertitoore. In sceno cenlrald, Detlev Spinell o indu-
plecd, de fapt o sile;te diabolic, sd interpreteze la pion
- dupd
nocturne
- scenele dramei muzicole w,agneriene despre iubirea
fatald dintre Tristan si Isolde. Efortul indlldtor li este fatal Ga-
brielei: tuberculoza i se agraveazd Si moare. Scriitorasul jubileazd,
tn ochii lui tatdl si fiul Kldterjahn nu sint decit intuchipdri ale
obtuzitti;ii yictorioase. El refuzd viala lor stupidd, preferd sd fie
captivul frumuselii ;i al artei, pe cit de inutile tot pe attt de su-
perbe. Inadaptabil, rafinat, extqziot, nu se impdrtd;efte totuSi din
nesdbuinqo adoratd. E mai degrabd Sarpele care o duce pe Eva in
ispitri; sau glasul de sirend care cheamd la pierzanie; sau otrdvito-
rul care se salveazd de moarte printr-un surogat al vielii
- un su-
rogat al artei. Detlev Spinell e un.mim,'un fanfaron, un jucdtor:
un escroc $entimentol Si artistic, atent'sd insele Si sd se inSele
,,frumos". In accepliunia dihotomiei schilleriene, i rcr un ,,sinti-
meqtal",, ofa. cum,sfnt Wagner, Schopenhauer, Nietzsche, aSo.cum
e.Thomas Mann;tntuSi; ior Gabriele e tipalogic,pi la propriu
- o
,,naivd", o vietimd uSoard a unor artisti.sau pseudoartisti ,,senti-
mentali". $ada e" Ia.,yn pas de gravitate. Stmbure.le tare al experi-
menlului relatat este aJinilateo electivd intre onesletism Si sdnd-
tate, tntre boald si artd.
E simburele marii nuvele care urmeazd. Tonio Krdger nu mai.
este un pseudoartist, ci scriitor aulentic; Si se simle om inautentic
tocmai in aceastd calitate. Opozilia e asculitd. Arta e un tdrim Iu-
necos, pernicios, blestemat, artistul
- o fiinld rece, supraumand
tn inumanitote, un rdtdcit rdtdcitor, un insingurat ,,prinf' tntr-o
mul1ime nepdfrtoore (precum va fi Klaus Heinrich tn Alteli re-
gald), Toaie acestea le simte si le spune Tonio Krbger, de altd
-datd
cu deplind seriozitote, ironiztndu-se pe mdsura gravitrilii.
Cdci destinat pentru scrisul serios, se indoieSte anume de seriozi'
tatea scrisului, de normalitatea aceslei activittili, care nu e mese-
rie ci blestem.
Fiul domnului consul Kri)ger dar Si ol nepdsdtoarei Consuela,
adusd din indepdrtata miqzdzi Si care ctntd cu infldcdrare la pian
$i mandolind, botezat Antonio dupd un frate al mamei (nu Hein-
rich ori Wilhelm, cum ar fi fost firesc), acest bdiat e iremediabil
prins intre doud lumi ireconciliqbile. Copil, Tonio ar fi dorit sd Jie'prieten
cu Hans Hansen, cqre il preferd insd pe Erwin Jimmerthal,
alt copil normql de negustori, interesal de cdldrie, nu de Don
Carlos; drama lui Schiller; si ar vrea sd placd blondei Ingeborg
Holm, cdreia nu-i pasd de Immensee, nuveld de atmosferd a lui
Storm, dar pe cere o preocupd dansul invd1at de la maeslrul de
balet FranEois Knaak (nu o singurd datd invocot de Thomos
Mann). Toiio nu Stie sd cdldreascd Si danseazd prost, ca Si Mag-
dalena Vermehren, pe core poeziile lui ar interesa-o
- ea neinle-
restndu-|. Instrdinarea pune de timpuriu stdpinire pe el. Pdrdseste
Lilbeckul Si pe cei dragi.
Constient de fatalitatea care tl urmdreste, isi descarcd sufletul
pictorilei Lizaveta lvanovna, in locuinla ei minchenezd de pe
Schellingstrasse. Scena e centralii $i ilustreozd mdiastra inlruziune
a lungilor pasaje eseistice in povestirile, apoi tn romanele ,,de idei'
thomasmanniene. Un lung monolog detaliazd iremediabila fisu-
rare, provenitd din chiar natura literaturii (autorul inten1ionase
sd-si numeascd nuvela Literatura). Pictorila ti opune o altd vi-
ziune, inspiratd din ,,sJinta" literaturd rusd, purificatoare si mintu'
itoare. (Thomas Mqnn va consacra mai multe studii lui Tolstoi Si
Dostoievski, ca Si un eseu de adio lui Cehov). Tonio acceptd argu'
menlalia Lizavetei doar pentru literatura ei; el insu;i e prea inda'
torat sufletului Si suflului .romantic german, nelinistit Si nelinisti'
tor. Disculia se tncheie cu verdictul ,,un burghez rdtdcit' Si cu re-
plica lui Tonio ,,Ich bin erledigt", sint terminat, m-ai'dat gata. El
iSi asumii insii drama hamletiand c cuno$terii'Si a creaqiei, hrdnite
din rdcealii, ironie,'densare de vialii Si dor melancolic dupii vialil,
dapd normalitatea Si amabilitats, intelzise'' arliStilorr
Tonio pleacd intr-o,cdliltofie,'nu in llalia'*'arm,ni' se preci)
t2 l3

7. zeazd
- ci anume in Donemarca lui Hamlet. Pe drum poposege
la Ltibeck, dar este, nu inttmpldtor, confundot cu un ,,Hochstap-
ler",--un_escroc (Thomas Mann vq ajunge Si la unul efectiv, Felix
Krull). Pe vopor, un negustor timp se entuziasmeazd de frumuse-
1ea stelelor
- semn sigur cd nu face literaturd. Cdci' literatul
poate iubi, spre pildd morea, dar se vo exterioriza cu extremd pru-
den1ii, cenzurindu-Si mereu entuziasmele. iSi continud drumul-spre
Helsingiir (!), apoi cu trdsuro la Aalsgard. in septembrie nu mii e
multd lume in stayiune (de pe Lidoul venelian boala va goni vile-
giaturistii din preajma lui Gustav Aschenboch), iatd cd sosette
Insd un grup senin Si vesel, iar printre ei cine altul decit Hans
Hansen, tmpreund cu Ingeborg Holm, fericilii cu pdr blond Si ochi
albostri ca olelul. Nu-l.recunosc, Si el nu li se dezvdluie; iar o altd
fatd prezentii, cu obraz palid, slab Si delicat, care nu donseazd, ci
se uitd la el (,fldminzii" se identificd!) nu-l atroge, cum nu-l qtrd-
sese Magdalena Vermehren. Nu, fericiyii n-au pentru ce sd ci-
teascii Schiller Si Storm, ei qr riimtne nepdstitori fatrd de el Si dacd
ar Ji un Beethoven, Schopenhauer ori Michelongelo; Si cu temei,
cdci treaba lor e sd rdmind fericisi, nepdtali'de suferinyd; el, [n
schimb, va trebui sd se chinuie pentru'a-Si transforma dorul de ei
tn cdryi. (,,Studiul" Flaminzii voriozd aceastii penultimd parte a
nuvelei. Scriitorul mai este numit acolo Detlev, cei doi stni tilli St
pictorasul, imuni si ei fald de insetali Si fldminzi, de sdlbdticili si
mistuiyi de singurdta te.)
ln finat Toiio Krbger ti rezumd Lizqvetei lvanovna trdirile,.
gtndurile Si destinul, tnt-o scrisoore de cu totul oltd tonalitate de-
ctt
-cea a lui Detlev Spinell cdtre domnul Kl1terjahn, deSi continu-
tnd aceeasi obsesie. Krdger iSi cunoaste menirea Si tmplinirea, se
qsury( in condilia lui nesigurd, echivocd, dubioasd pentiu uniyersul
lui Hansen Si Holm, tn care el nu moi are intoarpire. Da, a deve-
nit un soi de boh6mien , de escroc, de ligan rdtdcitor; Si a rdmas
totoda.td un 4atrjcian. ISi va parcurge drimul, pe muchia prdpas-
tiei dintre cele doud lumi. Unii il vor presupune prea Bliirger,'alyii
7- prea artist Dor tocmai din aceastd dualitati lunecoaid tSi va
forja opera: cu neinfricarea sldbiciunii...
O poveste vddit autobiograficd, nostalgicd, cu omintiri din Li)-
beck, reminiscenlele unei cdldtorii in Daiemarco (textele urmdto-
rilor ani vor fixa olte drumuri, pe.mare sau cdtre Tdrmul altor
r1drj), 4riete.nii rotate din Milnchen. Descendenlii tirzii ai familiei
Buddenbrook ou esuat prin contactul cu fitosofia Si muzica; mai
bine zis, aceastd tnttlnire interzisd normalitdyii le-a pecetluit eSe-
cul. Mulqi alli
-pseudoarti;ti,
de ptnd la Detlev Spindtt, s-qu irasit
in contact cu Schopenhauer, apoi cu Nietzsche, dar in principol cu
Wagner. Tonio Kri)ger e tnsd un artist outentic, criza lui capteozd
cevo
- esenlial
- din ,Jenomenologis" devenirii lui Thomas
Mann tnsuSi. Nici un alt text de ptnd acum
- Si nici unul viitor,
in oarecare mdsurd doar Moartea la Venelia
- nu rodiografiazd
attt de pregnant contrarietdlile secrete din care s-a Si inspiral Si se
va mai- inspira ,,vrdjitorul". De aceea il va pdstra pe Tonio Kro-
ger tn inimd ca pe odrasla lui spirituald cea mai dragd, un nou
Werther in care mijeSte totul, ptnd la noul Faustus. Cel care wea
sd aprofundeze tainele prtei Si gindirii lui Thomas Mann va reciti
meriu Tonio Kroger. in timp ce se vo dumiri tot mai muh osupra
,,problemei", o va Si uila, captat de vraja slihiei poetice, sord a
Balticii feeric tnceTo;ate...
fl
Aldturi de un prim roman, genul epic scurt a dominat, a$adar,
lntreg deceniul de debut. Incd doi ani lucrurile continud tot astfel
- plin cinci nuvele si o dramd. Pe urmd poveslirile se rdzlelesc,
potru asemeneq texte se succed la rdslimpuri destul de indelun-
gate, in vreme ce autorul lor tncepe sd dea la iveald eseuri
- cu'privire
la opera ss ;i Ia opera unor spirite pe care le considerd in-
rudite
- si cornpune un al doilea roman, Alte16 regal5, un pan-
tlant ,,mic" al celui ,,mzre". Biografic e perioada apropierii de
Katia Pringsheim, cdsdtoria cu ea, debutul lungii lor vieli fertile
tle familie.- Scrierile adaugti reminiscenlelor din Liibeck ti mai
apropiatelor qmintiri din Milnchen, rdsfrtngeri ironice ori poetice
a'le evenimentului cenlrol pelrecut aici, intre un nou ,,prinl" ;i
,,prinlesa" aleasd de el.' Temq esteticd rdmine dominantd si in majoritatea povestirilor
din aceSti ani. Se produce tnsd amintita deplasare dinspre arta.cti'
'zet cdlre criza artei
- aproximatd arlistic. A;a se explicd Si tnte-
Tirea confruntdrii dintre estetic ;i etic. Transferul fisurdrii inte-
rioare a artistuilui intr-una exterioard, amoral sau imoral ca des-
tin, ne oferd o fundamentald obsesie. Acesteia ii scapd puline
texte; mai exact, ii scapd doar la un prim nivel de aproximare.
O fericire (19A3) de o clipti trdieSte nefericita baronesd Anna,
la reuniunea de Ia cazinoul ofileresc, cind ,,rtndunica" Emmy lrece
pe neasleptote de partea ei, a so|iei tnselate, infruryttrydu-;i curte'
zanul, pe triviolul baron Harry. Situa1ia nu face dectt sd prelun'
geascd, pe un qlt seginint al vie1ii de societate, conflictul din Tris'
ian, Fliminzii, Tonio Kroger. Attto doar cd de astd dotd o solie
iubitoare suportd nepdsdtoarea ferocitate a,,vie1ii". Construclia-e
tot triunghiulard, tat doi se afld de portea ,,prozei" existenliale,
soqul Si omanta, chiar dacQ penlru moment Emmy refuzd preacini-
cil sienariu de omantd. /n
'Accidentul
de cale feratd (1908) un
t4 l5

8. scriitor iSi pierle manuscrisul in drum spre o reuniune literard,
ceea ce tn urmd cu doi ani pdyise chiar Tiomas Mann cu tnceputul
viitorului^qQu roman ,,princiar". Cum s-au bitut Jappe pi Db Es-
cobar (1910) rememoieazd a reald tnttmplore de vaitinld din copi-
ldria lui, legatd Si de imaginara biografie a lui Tonio krager, do-
vadd Si reluarea detaliutui cu maestrul de balet FrQnqoii Knaak.
ASa aratd filtrareo indirectd a condi1iei de artist. i
. Tot restul perioadei ne plaseazti tn centrul suferinyelor acelu-
ia-Si
^p.ersonaj
cen-tral, ascuns sub felurite mdSti. Copiiul minune
(.19q) nu este dectt o schiyd modestii, prilejuitti de ioncertul dat
ls Milnchen de cdtre un precoce pianist iin Grecia. Ceas greu
(1905) e, o bucatd cu mqi mare greutate specificd. Retaim o
noopte de insomnie creatoare a lui Schiiler, ienimit dar uSor de
recunoscut. Chinurile ducerii Iq bun sfirSit a dromei Wallenstein
prilejuiesc identiJicarea unui autor cu- celillalt. Dar mai este incii
un ,,celdlalt", invocat in nuveld. Schiller se compard cu Goethe;
iar Thomas Mann se recunoa;te deocamdstd
-mai
degrabd in
,,erou" dectt tn ,,zeu". Mdrturisirea
- incifrotti
- este corectd,
inclina1ia sa schilleriond timpurie o vddeSti intregul siiu zbucium
,,sentimental", convingerea sa dupd care ,,eroismu1,, creayiei n-are
cam izvori din altceva decit din chin, pdtimire, rdtticire, deznd-
dejde, din antinomiile unei existenye pricare dar libere, impletind
pind Ig indistinct sldbiciunea cu tdriq, infrtngerea cu victoria. Noc-
turnul sdu
-Schiller face joncyiunea fntie Tonio Krdger Si Gustav
Aschenbach.
Cititorul nu parvine insd dintr-o datd la acesto din urmd, ci
mai acumuleazd contradicliile proprii estetismului, irayionalului,
amoralitdlii.
Stirpea Wiilsungilor (1905) ironizeazii substituirea mitului
eroic printr-o ttrzie copie subyiatd. Gemenii Siegmund Si Sieglind
Aarenhold parodiazd in estetismul lor decadent-Walkiria audiotti,
It{ndy-se
-tnsd ctt se poate de in serios. (In accent supraparodic,
Jiind vorba anume de Wagner, poartd originea tor iudaicd.'in nds-
truSnica turnurd, Thoman Mann s-a folosit de pretexte ce-i fuse-
serd okrite chiar de cdtre familia Pringsheim, cu acordul acesteia.
S-au produs totuSi ecouri nedorite, in ciuda atenudrii textului tn
corecturd, autorul a ajuns sd fie suspectat de ontisemitism. Ca ur-
mare, el s< vdzut nevoit sd interzicd publicarea acestui text ptnd dupd
moortea sa. Cit priveste soltul iutiirii eterate, estetic disciirnaie,
inlr-un deznoddmtnt incestuos, rdzbundtor la odresa triviatulu:i
domn protestant von Beckerath, logodnicul Siegtindei
- acest fi-nal reliefeazd impactul estetismului cu decadeiga, saturarea uiui
nefiresc raJinament spiritual cu o prea teluricd maculare, nenatu-
rald in chior naturalitatea ei excesivri. Ambigua poveste va fi relu-
atd ;i variatd, aproope de sJirSitul vieyii, tn romonul Aleiul, dar
intr-o rdsfrtngere imblinzilil de bundvoinga senectulii, care acordd
pdcdtoSilor absolvirea... prin -chiar arta izbdvitoare a povestirii.
Estetismul este un pol al ecualiei; un altul
- violenya verbald,
care in perspectiyd ar putea deveni efectiv terorizantd. In cartierul
boem Schwabing, Thomas Mqnn asistase cu adeviirat la lecturo
unei ,,proclamalii" incitqnte. Acum, La profet (1904) un nuvelist
ascultii mesajul transmis de ciitre Daniel. Nuvelistul din nuveld e
un amestec intre Tonio Krdger Si creatorul lui. Identificarea din
urmd o inlesneSte doomna bogatd de la reuniune, in care a fost re-
cunosculd mama rtvnitei (de cdtre nuvelist!) Kotia Pringsheim.
Dar moi important este cultul supraomului nietzscheon pe care tl
emanii, csricatural, proclamoyia profetului Daniel. Istoria ulte-
rioard tl va obliga pe autor la indsprireo tdisului sdu critic, drept
care el se va autocita, reluind tntocmqi episodul tn partea mtinche-
nezd q romanului Doctor Faustus.
Din magicul emestec ce va culmina in capodopera perioadei ne
mai lipseSte un singur element, explicita ciocnire a principiului
etic cu cel estetic. Am aminat pind in acest punct referireo la o
nuveld qnterioard, Gladius Dei (1901), fiindcd eo face corp co-
mun cu drama Fiorenza (1905). Hieronymus din nuveld se.incdpd-
lineazd tn zadar sd indepdrteze chipul cioplit, hulitor, al Madonei
din vitrina magazinului domnului Blilthenzweig (nume ce ironi-
zeazd o ,,ramurd inJloritoare"
- a pseudoarlei, desigur). ,,Frumo-
suf' a ajuns in Milnchenul luxuriant instrumentul pdcatului, iar
,,orta"
- desfdtarea pdcdtosilor. Cuvintele profetice finale rostite
in latineSte de botjocoritul sol al moralitri|ii austere parofrazeazd
cuvintele lui Sqvonarola. Or tocmai aiesl ,,prior", Savonarola,
ojunge duSmanul universului ,,estetic" florentin, la exulta|ia cdruia
iSi dau concursul prinqi laici Si bisericeSti, tnalte fe1e corupte, cur-
tezane adulate, artisti Si pseudoartisti dornici in primul rind sau tn
exclusivitate de adulare. In singura sa dramd, dramd mai degrobd
epicd, destinatd mai degrabd lecturii decit reprezentdii (de care
ocazional a avut parte), Thomas Mann inteleSte incompatibilitateq
moralei cresline rigoriste, protestatare in chiar cadrul catolicismu-
lui, cu hipertrofia esteticului sieSi su/icient Si indrdgostit de sine.
Protagonistii stnt Savonarola Si Lorenzo de Medici, ,,MagniJicuf'.
Dar intre ei se interpune superba Fiore, iubita lui'Lorenzo Si sim-
bolul Florenlei pdmintene, carnale, ,,artiste". Cei doi bdrba1i se tn-
fruntd in culminalia dramei. Puterea de care mai beneJiciazd prin-
lul artelor nu mai ascunde nici ruina sa fizicd Si nici declinul spiri-
tual al cetdlii. Iar Sqvonarola, tnfrintul, iese tn fapt victorios. El
iSi extinde fascinalia Si asupra vrdjmasului sdu, Si osupra iubitei
Iui. Trecerea ei de partea cdlugdrului dominican mistuit de flacdro
neinfricdrii Si a neiertdrii, pecetluieSte viitoarea soartd a omului.
Acesta are nevoie d9 o altd frumusele, una mai sobrd, mai tainicd,
mai spirituolizatti. ln simpaiia resim1itd de autor fayri de acest in-
I6 t7

9. demn la interiorizare lronspor ata;amentele lui ,,nordice", lule'
rone, germone, menlinute astfel Si tn timpul seiururilor ilaliene
(dintri care unul a fost impulsul pentru alcdtuirea dramei). Spre
deosebire de mai meridionalul, mai neolatinul sdu frate Heinrich,
Thomas persistd, tn ciuda atracliilor sale mediteraneene, ca un
produs septentrional.
ReuSita tentativei dramaturgice a incd ltndrului autor o fost
conteslald. Oricum, diagnosticul sdu, reproiectat in Renastere, ne
ajutti sti-i tnlelegem antinomiile (Michelangelo tnsuSi, sd nu uitdm'
a fost fascinat - nu in piesd, ci in via1d
- de Savonarola!): Arta
atroge dar ;i amenin1d omul tn vremuri tulburi; mai ales dacd e pe
cale sd cedeze decadenlei, ira|ionalitd1ii, lipsei de moralitate. Arta
e un semnal al binelui si al rdului. Dar seismograful poate fi con-
taminat chisr de mi;cdrile tectonice pe care le surprinde. Arta
anunld crize ale umanittilii
-
pe cere le asimileazd. Arta e un td-
rim al salvdrii... si al damndrii.
Iatd-ne ajunsi fa1d tn fald cu Moartea la Venefia (1911-12).
Marea nuveld a inspirat un ilr de comentarii Si reproduceri, in-
ctusiv filmul lui Visconti. Eo s-q ndscut din multiple impulsuri, Ia
vedere Si ascunse, in chip s@vant interferate. Enumerdm doar ct'
leva. O cdldtorie cu solia la Veneqia. Internarea ei intr-un sanato-
riu elvelian, unde solul ei o viziteazd (moment imporlant Si pen-
tru viitorul ,,mun!e vrdjif'). Pune pentru moment deoparte prima
variantd a romanului despre Felix Krull, spre a lrece motivul ,,es-
crocheriei" in registru grav. Limpeze;te inlr-un eseu raporturile
sale cu Wagner, cu muzica. Afld de moartea compozitorului Gus-
tav Mahler Si-i imprumutd lui Gustav Aschenbach trdsdturile lui
exterioare; atit de pregnant tncil vs descoperi, pldcut surprins,
asemdnarea cu Mahler intr-o serie de ilustralii litografiate ale nu-
velei. l{dzuieSle sd contracareze Si sd completeze ,,ceasul greu"
schillerian prin descrierea unei crize de bdtrinele a lui Goelhe,
prilejuitti de dragostea lui fald de Ulrike von Levetzow'. Ldrgeste
'ideea
crizei prii includerea unor reminiscenle mitologice, home-
rice si platoniene. Dar le risfringe in psihologia specificd unui
,,erou al limpului nostru", anume un erou al sldbiciunii,artist em-
blematic pentru un tulbure tncepul de secol, ce se apropie
- fiird
Stiinla lui, dar inexorabil
- de prima conflagra|ie mondiald, Ra-
porteazd acest ghem contrddictoriu la mai vechi dualitd|i, descen-
denla paternd Si maternd, tensiunea dintre nord Si sud, dintre ',vigld'
si ,,arid" dintre moralitate ;i frumusele. $i pregdleste, dincolo de
nuveld, lunga ascensiune (inilial bdnuitd a fi tot nuvelisticd) pe
Muntele vrijit...
Cam aceitea ar fi elementele generatoare, deSi nu neapiirat in
succesiunea schilatd. Din ele rezultd o savontd ,,compozi1ie" (in-
clusiv muzictld), textul sintetic Si concluziv al intregii crealii ailte-
belice.
Sd deceldm acum ,,pdryile" povestirii.
I) Gustav Aschenbach lau von Aschenbach tnttlneSte, in plim-
bareq lui milnchenezd dintr-o dupd-amiazd de primdvard, ocel
enigmatic^ ,,strdin" ro[covan, prim sol de pe ascunse tdrimuri de
dincolo. Intilnireq declonSeazd dorul lui de ducd, setea de cdldto-
rie, de fapt ndzuinla de a se elibera din constringerile prea ordo-
natei sale existenle. E ca glasul de sirend indemntnd la coborirea
tn spaliu Si timp
- de fapt Ia coborirea in infern.
2) Autorul introduce o detaliittri radiografiere
- eseisticd
-asupro vielii Si operei eroului sdu. Acesta a ajuns celebru la 50 de
ani, i s-a conferit titlul nobiliar (,,von"), flird ca adeplii Si cititorii
sd-i bdnuiascd suferinlele. El tSi realizeazd greu, tot mai greu
performanlele, printr-o disciplind mereu mai epuizantd, tn ciuda
nenumiiratelor oprelisti, contracurenle, abisuri sufleteSti. Mdies-
tria lui izvordSte dintr-o viald ce seqmdnd cu un pumn spasmodic
strins (constins), in primejdie de a se destinde Si de a permite
,,degetelor" s-o ia rozna care incotro.
^ 3) Se avtntd in drumul sdu iniliatic, prin Pola, spre Venelia.
IntilneSte pe vapor doud personificdri, ca in oglindd, ale lunecd.rii
sale in abis. Un al treilea, strdin Si el, e falsul gondolier, evident
un Charon. Gondola insdSi seamdnd cu un moleSitor Si voluptuos
sicriu negru: tncepe sd-l obisnuiascd pe cdldtor cu deliciile morlii.
La hotel inttlneSte familia polonezd, mama, trei {etiye Si inctntdto-
rul adolescent, autentic kouros sculplural elen. Il ndpddeSte Si zd-
pdceSte vraja, Venelia e bintuitd de sirocco, vrea Si el ca Odiseu
sd scape prin fugd, dar zeii ti incurcd planurile, trebuie sd se in-
toarcii Si e bucuros de eSecul evaddrii sole ralionale.
4) Se reinstaleazd la hotel, incearcd sd scrie, dar il acapareazd
entuziasmul, exaltorea, belia simtrurilor, cdrora li se abandoneazd
treptat. Tadzio ii apore ba ca un tulburdtor Narcis, ba ca Phai-
dros. I se adreseazd, intr-un prim monolog ,,platonic"; e noul So-
crate vrdjit de tntruchiparea vie a frumuseyii.
5) Venelia Si Tadzio se completeazd ca antipozi. Frumosul
adolescent e pldptnd, mqladiv, nu-i va fi hdrdzitd o viayd lungd,
ceeo ce il mullumeSte pe indrdgostit. Bolnav cu adeviirat e tnsd
orasul, splendida, dubioasa, qcaparatoarea, otriivitoarea.Veneyie.
NelinisteSte mirosul fatq! al tdinuitei sale necurdlenii. Chitaristul
buf, suspect de vicios Si tot roScovan la pdr, e neru$inat, dar nu
deconspird taina. Curtnd o afld tnsd de la agenyia englezd de
voiaj. OraSul a cdzut pradd holerei indiene. De astd datd el tdinu-
ieSte groaznica veste pentru a nu-l pierde pe Tadzio. Viseazd des-
frindrile ^,,zeului
strdin", de fapt propria-i nesdbuingd, sdlbatic deli-
rantd. (Intr-o excursie periculoasd pe schiuri, aproape de tnghel,
l8
t9

10. Hans Castorp iSi va sfirSi delirul tntr-o viziune osemdniitoore a ni-
micirii-totale
-
poate cd voit pastisatd dupd Dostoievski, povesti-
rea fantasticd Visul unui om ridicol). Acceptd falsa inlinerire,
qsemdndtoare cu o respingdtorului bdtrin de pe vapor. Se furi-
Seazd prin orasul bolnav pe urmele adolescentului, identificindu-se
cu ,,ticdlosul" din propria so nuveld, care din scirbd tSi tmpinge so-
1ia in brayele unui bdielandru. Urmeazd a doua invocare- a lui
Phaidros, cuvtntul sdu de adio cdtre iubitul inaccesibil.
6) Un deznoddmlnt rapid. Despdrlirea de Todzio pe malul md-
rii indrdgite ii aduce moartea salvatoare!
Atraclia homoeroticd, pe care intr-o cu totul altti epocti tindrul
Phaidros o exercitd asupro bdtrinului Socrate, nu coistituie decit
o. primd evidenld a povestirii. Sub acest stot se afld cet pulin
doud nivele de semnificare, unul particular, altul
-
general
. Plsnul biobliografic se conformeazd dilemelor atttor personaje
anterioare, cu fire sau tndeletnicire artisticd, dar Si sfisierii outo-
rului lor. Trebuie ctt mai otent parcursd carqclerizarea scriitoru-
lui Gustav Aschenbsch, de la sfirSitul primei pdrli Si din intreaga
parte a doua. Eo conyine o altd ,,fenomenologie" a creayiei lui
Thomas Mann. Acesta expune parodiat intenlii neduse la capdt
sau pe care Ie ya realiza intr-o altd mqnierii; Si iSi aproximeazti
chiar felul de a fi, temperamental, sufletesc, creator. Despre re-
gele Prusiei, obsedindu-l pe Aschenbach, Mann va scrie curind am-
plul eseu Friedrich 9i marea coali;ie. ,,Covorul romanesc" Maya
se vo metamorfoza, intr-un ttrziu, in Capetele schimbate. .Eseul
atribuit lui Aschenbacft, Spirit gi arti, a fost asociat nu degeabo
tratatului schillerian cu privire Ia ,,poezia naivd Si sentimentald",
cdci preiungea chiqr medimliite lui Thomas Mann', deocamdatd ctr
s€ poate de indatoraie unei qrte ,,sentimentale", opuse ,,naivitdtii".
Povestirea Ticilosul, imaginatd tot de personaj, ii preveste$te, am
vtizut, decdderea, dar exorcizeazd, precum inlreaga nuveld vene-
1iond, tenebrele din sufletul autorului.
Mai toyi eroii se interfereazd, pind lo un punct, cu fliuritorul
Ior, variindu-i obsesiile. Numai o identificare vulgard s-qr bloca in
tentaliile homoerotice, deSi nici ele nu pot fi ignorate. Esenyiald
este apropierea structurald dintre'scriitorul Jictiv Gustav Aschen-
bach Si scriitorul real Thomas Mann. Acesta insuSi a fost chinuit,
mai ales in prima etapd a vielii, de ideea limitelor talentului sdu.
EI insuSi, convins de insuJicien1a inzestrdrii sale creatoare, simlise
nevois compensdrii tn autoconstrlngdtoore chingi de ,,organizare".
Sicu a cdulqt justificorea in apelul Io mari spirite asemdndtor bin-
tuite. Constringere (Zucht), perseverare (Durchhalten), perfor:
monld (Leistung) in ciuda (trotzdem) atitor oprelirti, necozuri, sld-
biciuni, potimi Si vicii, toote caracteristice.anui morolist..al ronda-
menului (Moralist der Leistung), tipic pentru eroit ocestor ure-
muri (Helden des Zeitalters): toate pdreau sd-l asemene pe el, pe
el anume, unui SJint Sebastian, printre ale cdrui trdsdturi se mai
amesteco Si tncordata infrigurare.a escrocului din ndscare (des ge-
borenen Betrtigers).
Nordicii trebuie sd-Si ztigtizuiascd impdtimirea, transfertnd-o,
la modul r?ce Si cumpdtat, artei lor. Sudul le poate sldbi tmpotri-
virea la tentolii. (Andri Gide va descrie situalii similare.) ,,Imora-
lu!" e fala asc'unsd a moralistului, omul cdruia menlinerea mo-
ralittilii nu-i reuleSte decit intr-o cumplitd lncleSlare zilnicti. Da-
cti-i sldbeSte vigilenla, alrtocontAlu!, suh imbietorul soare de mia-
zdzi el se DOate lesne ro.slogoli pe treptele decdderii.
Autorui ajunge la un diaguostir; generalizut, la o adevaratd es-
teticd ifi nuce totmai rlin atesle t'{lrncteriz{iri, care il privesc Si
privesc ta {itarr Tterstst""c..lele iui. Dc asttl dutd nu inai esle insd
i.ilrba doar clcspre qrtn iui seu e {'cnlemporutrtlor, t i fndeobste
,lts:prre 6y17i; mui ntuJi, ciasrtre fi'umusele intieohste. In original Tu-
:i;io ? ds5sn1"i -* . r't.i rtbtlit:,i1i,'
-
avlliii ..tict Sr, hijne" , iar Venelia
-,.dic Sriiijne. Chipu! iinui ecirtJestent, t:hipul unui oras e con-
'.eptutriizat, pinri uyroapa ie nivtiui (ute.?ortrii. L tatonatd,,.f'runu-
''ueq" iti,'d,ti. !'oradoxul e tti ,,der Sc'hrine" e.tIe lnsuli ,,.ii'umosul",
ia, .rt un torp ,.ftumo.-r". lVlci spirilua!,.e! nu pctate /i receptat alt-
li'i tiet'it tu simlurile. AJun.qen t'it o udevdratd teorelizqre a impac-
tului dintre spiritual yi sensibil, impact obligatoriu in situalia fru-
museyii. Iirumu.selea .se odre.seazii simlurilor, le elibereuzri, pre-
tinde r:a omul sd li sc obundoneze. Mijloc'itoru! tnsinuat intre spirit
;i .sim1 este Eros, Amor, zeul dragostei Si al indrdgostililor. Dacd
lrumosul iSi revendicd un chip
- atunci sfirSeSte prin a iubi acest
chip. Iubirea desc'tituSeazd chiar ;i cel mai sever spirit, il perver-
te$te cu 6i pentru belia simlurilor. Iar de la extazul dioni;i6c. nu e
rleclt un pas la sdlbtiticire, cruzime, barbarie, plnd la sldvirea ,,ze-
ului strdin", pind lo dorinla de a ucide Si de a muri.
Frumosul se na{te din morqlitate Si dezldnluie imoralitatea:
iatd diagnosticul generalizat. Nici un qrtist demn de qcesl nume
nu poate sd nu fie si nedemn. El nu poate rdmine neprihdnit, ma-
cularea ll urmdreSle: in cel mai bun caz el reu;e;le s-o transfere
altora prin scris. In artd splendoarea {i oroereq sint ingemdnote.
Forma tnsdsi, forma frumoasd este o aventurd a simlurilor; ea tn-
clind spre abis, este abisul. Poelii evitti greu 'sau nici mdcor nu
mai evitd prdbuSirea in abisul frumuselii. Ei,tSi asumd flirddelegea
sim1irii (Gefilhlsfrevel). Ctt timp scriu, se apdrui, si de fapt scriu
pentru a se apdra. Despre ce oltceva sd scrie ei insd, dacd nu des-
pre dificultatea Si, in extremis, imposibilitatea de a se apdra
-salva?!
Tonio Krbger ,punea diognosticul acestui mod de a fi ,,senti-
mental". Gusta,rt'(von) Aschenbach tl ascute pind Ja extatica des-
trdmare ,,dionitiacdr.;. Ce vo mai urma? ,,1/rdlitoruf! pseudaartist
Cipolla, rciga;ul care tebuig ucis. -Arti;tif nedmului lui losif si
20 21

11. llqise, pldtindu-si ,,alegerea" cu prel greu. Artistul Adrian Lever-
kiihn,. incheind pactul faustic cu-diavolul pentru a produce, tntr-o
epocd bolnovd, o artd bolnavd. Pdcdtosuf papd Grbgorius, prtibu-
Sindu-se pentru a se mtntui. ,,Escrocul" Feiix Kruil, care numai
pr,tn contrafocere mai porvine la facere: ca mim al artei, ca circar
al frumosului.
III
" Moartea la Venefia incheiase o epocd in viala autorului, dqr $i
tn mersul tstoriei. ceea ce avea sd urmeze, cu intreruperi Si re_
ludri, cu qcumuldri subterane ;i asumate, se va dezvdlii tuitt cs
Muntele,vrdjit, roman tnnoitor in cadrul operei proprii Si in an-
samblul literaturii europene. lilre timp se vb 7i
"orri^ot'iria
jri-
mul rdzboi mondial, iar tn crealia lui'Thomas Mann
- o etald a
eseurilor culminind iz Consideratiile unui apolitic. Curtnd dupd
acestea, la un in.ceput p_ostbelic dificil pentri Germania Si peniru
orice german, Thomas Mann dd deocamdatd la iveald roadble re-
tragerii sale din vtltoarea e.venimentelor publice in sfera privotd: o
,,idild" in prozd Si alta tn versuri.
_ Stdpin qi ciine (1918) are un prototip pulin obisnuit
- ctinele
Bausc.han al familiei Mann; viaya' atdtuii de el priiejuieSte ,,stdpi-
nului" acest lung e,xerci1iu poetic-muzical, receptat Ltrciiorcu od-
mira|ie de cdtre John ,Galsworthy. Cintec despre copilag (l9lg),
idila tn hexqmetri, e de inspirayie goetheand (ilermann li'Ooro_
thea), celebrindu-Si fiica Elisabeth.-DeSi se moi exersase in drame
Si versuri, singurele lui produse ulterioare notabile rdmin Fiorenza
,ti Cintec despre copilaq. Nici acesto nu a fost insd luat prea in
serios de autor, poemul fiind agrementat de occente de (aito) pa-
rodiere. Compunerile timpurii de dupd rdzboi sg menlin in'oiice
caz, ambele, intr-un registru privat Si subiectiv. In Ciniec subiecti-
vitatea e moi qccentuatd, datoritd modalitdyii tirice de exprimare.
In acesti ani Thomas Mann incerca sd-Si contracareze obo-
seola, grijile, munca tudnicd la voluminosul'eseu Si la marele ro-
mgn. D1 aici, explorarea .sferei private Si asumaiea manierei ju-
cduSe. Dovada o gdsim, in afar'a "idiletor", in ctteva eseuri hai
scurte de naturd memorialisticti, Si in primele noud capitole din
varianta p rimd,intreruptd, -q MdfturisiriIor escrocului Felix Krull,
abandonatd anume de dragul incheierii Muntelui vrdjit. Dupd ter-
minarea, Si publicarea acestuio, auTorul s-a simlit Tespovtirat Si
pind sd se afunde in uriasa lesdturd miticti, cel de' at treilia
,,mare" roman L tetralogia biblicd
- el s-a putut ocupa, in anii
doudzeci, Si de altceva. A scris eseuri Si a linui, pe baza- lor, multe
conferinle; dar a si addugat nuvelisticii sale olte'doud piese impor-
ta-nt^e: Dezordine 9i durere timpurie (1925), Mario |i vrdjitbrul
( t e2e).
Etre se apropie de ,,idilele" anterioore * deSi tSi pierd caracte-
rul idilic
- prin timiterile familiale prea pulin voalate. Fictivul
profesor d-e istorie are patru capii, precum (atunci) povestitorul
-autentic.
In relalarea evenimentului teriJiant de la Torre di Venere
( trdit tn realitate la Forte dei Marmij, la care tsi coivoacd so1ia
Si doi copii ai sdi mai mici, scriitorul se asumd la persoana tntti.
Cele doud scrieri pot fi corelate Si sub raport estetic. De aproxi'
mativ oceeati intindere, ele string intimpldrile tensionate in ctte un
ghem; mai pot rt de aceea socotite nuve-le. Mai importantd este
"apdsitoarea'lor stare de spirit cbmund. Inft-un caz, ea ryfpri!14e
dificultdile economice si psihice ale unui Milnchen postbelic bin-
fiit de inflalie ;i incertitudini; tn celdlalt, semnalizeazd, pe pdmtn-
tul italic subjugat de fasciile Ducelui, prdbuSiri morole Si politice
iminente.
Doctorul Abel Cornelius trdieSte o ,,dezordine" pe core nla cu-
noscut.o {i n-o agreeazd. Ea macind existenla copiilor sdi mai
mari. Cei mici (o inimd Si un suflet, tn comun tdindu-Si toate
aventurile) sint cei ce cunosc ,,suferinla timpurie". Cdminul lui
traverseazd un soi de,,ospd1 pe vreme de ciumd". Tinerii organi-
zeazd reuniuni, stau la suete (inclusiv despre Don Carlos). Parti'
cipd la ele actorul lvan Herzl (inimioord!), care pare melancolic
iai degrabd din cauza pudrei obundente de pe faqd, studentul
Max Hergesell, core danslnd cu mezina o zdpdcesle pe oceasta ti
ii provoacd o scend de isterie; iar cel care-i seive;te e tindrul Xa'
vier, ,,ein Revolutionsdiener, ein sympathischer Bolschew'ist", un
servitor revolulionar Si bolsevic simpatic, ndzuind la condi|ia bur-
ghezd a stdpinilor sdi. ToTi ace;li tineri sint un soi de aventurieri,
ca Si fiica Si fiul cel mare, fdctnd pe mdscdricii, el vrtnd sd devind
dansator sau chelner
- co un tipic de pe acum Krull. La rdscru-
cea istoriei conflictul generaliilor e inevitabil, copiii se rup de pd-
rinli. Tatdl e un istoric conservotor, legat de trecut, preocupat de
Contrareformd si de Filip al ll-lea. (Ar fi putut scrie e/ Conside-
rafiile unui apolitic.) Destabilizarea rinduielilor vechi, in care se
increzuse ca tipic Bilrger intelectual, o contempld cu resemnatd
melancolie. Inima lui aparline feti1ei celei mici, pe care nu are
insd cum s-o ajute. Iubireq lui faqd de Lorchen (Eleonora) este
-ca si dragostea lui Thomas Mann pentu Elisabeth din Cintec pen-
tru copilag
- o formd a opoziliei fa|d de prezent, a refugiului in
trecutul etern, atemporal, mortificat. Iubirea aceasta frumoasd nu
e tntru totul dreaptd: cucernicia ei mascheazd toate cite se petre-
cuserd si nu mai sint. $i Iq Milnchen, nu doar la Vene|ia, in orice
iubire e cuibdritd moerleo.
Taino o dd definitiv tn vileag iubirea silnicd, de o clipd, a lui
Mario pentru Cipolla. Noua moarte italicri e caricatura celei
vechi. La Venelia trogedia izvora din grava rand interioard a per-
sonaju&ti.
.Autorul-spectator
asistd tn Torre di Venere la rnanifes-
22 23

12. tdri groteSti ce degenereazti in.deSdnyare.,,Bizqntinismul,,,,patrio-
Tilof', pe fondul arSilei senzyale sudice gre:u suportobile piitr:u ,r-
yiirlgiosji .nordici, infirryd de la incepit tradiytonata ospitalitate
itqliand: iar storea de disconfort se agraveazd ireptat la spectaco-
lul iluzionistului si prestidigitatorufui eipolra. caviliere e in ..Zau-
berkilnstler", un artist ol vrajei, al vidiitoriei. In cursul de'mon_
straliei, lin simplu scamator el devine un teribil hipnotizotor, cu o
putere- demonicd, syslinutd de coniocul ingurgitat'Si de o ciovosti
suierdtoare. Tinta lui este anihilqrea ltbertdyii, in numele autoriid-
lii poruncitoare cdreia trebuie sd i te supui. Dupd el nu existd ,,li_
bertatea voinSei", de care toli se leapddd bucuios. Chiar acest"lu-
cru demonstreazd experimentele suciesive, fiecare medium i se su-
pune executtnd ceva ce.cu o clipd inainte n-ar fi voit sd facd. Jo_
cul devine, necura-t, isi ingroasd necurdlenia fizicri si moiald. Cul-
mineazd in oribilq batjocorire a lui Mario,".inarul prieten al fa-
m.iliei povestitorului de la cafeneaua ,,Esquisito,, _ ,,ein Schen-ke,
ein-.Ganymed", un paharnic, un Ganimid, cum il ironizeazd Ci-
polla (adicd execr ceea ce va fi Krull in restourantul hotelului na-
rizian). Decade paharnicul zeilor, decade si artistul vrdiitor.'Cu
sglalanig Iui hipn-oricd el i se substituie Silvestei indidgite de
Mario. In stare de transd, ace.rta il sdrutd. Cipolta ii te"rfeteye
dragostea, o injoseSte monstruos.,Asistdm parcd'la tmptiniiea, pi
lreapta cea mqi de jos, a yisurilor socratice ,,curat murdare,, in_
cercate de Gustav Aschenbach. Mario se dezmeticeSte Si il im-,
puScti pe nedoritul sdu ,,iubif'. Iar povestitorul simte inl
spdimtntdtorul deznoddmint fatat ca pe un iJirSit etiberator.
Noratorul Si-a numit nuvela ,,ein tragisches Reiseerlebnis,,, o
yrcica ir4tyWlaye de cdldtorie. Mario 9i vrdjitorul a fost cititd d9
Th.oytgs_!I-an-n la festivittilile organizaie in cinstea obyinerii pre-
miului Nobel, nerepurtind tnsd deocamdatd succesul uiterior. ,,De
vind" pentru cre;tereo popularitdlii nuvelei avea sd fie avansul'fas:-
clsmglor. Cititorii desc-op-ereau un text premonitoiiu, nu ottt brindetolii
- de la excesul de ,,potriotism' 6na h frateie Durelui ilvoc.at de Cipglla co onorindu-i o repreientalie de la Roma _, cit
prin starea de.spirit, frustrind trepnt oamenii de Sansa alegeiti h_
bere- Renumele accentuat pe fundalul toralitarismelor n-ai trebui
tysd sd. estompeze miza prbdominant morald, de dragul ,oro,i1ii-
lo1 p-olitice (overtismentit oparline autorului) si nici'n-ar i ia'zut
sd ducd la supraevaluarea. nuvelei care (dupd' opinia noalstrd) nu
ocupd totusi, in ansamblul operei, un loc db aniergura tii f o"io
Kro€er sau Moartea.la- Venelia. Ea preves:teSt, "t^potririii'k
nazism
.a Biirgerului ctndva ,,.opolitic,,. Confruntarea ia fi mai efi-
cient, desi subteran, relevatd incepind cu'anul urmatii, oiii iarr_
mindrii primului volum din tetralogia bibticd, Istoriile lui lurou.
Dqr sd nu uitdm nici coincidenla fropantd tn timp aiit;NI;_rio gi vrifitorul si discursul comemoiativ linut ta Aiademio piu-
socd de Arte din Berlin, Cuvint despre Lessing. Cu acest prilej
formuleazd Thomas Mann explicit conceplia sa despre mit Si de;-
pre idenlitateo pre- Si supraistoricd dintre ,,clasic" Si ,,mitic". In
chiar anul nuvelei (Si al primirii Premiului Nobel), el intemeiazd
deci viziuneq core va patrono tntreaga tetralogie Si povestirile care
o intovdrdSesc sau o tntregesc. Fiindcd dupd Iosif in Egipt vor fi
scrise nu doar Lotte la Weimar ci ,ri Capetele schimbate, a,ra
cum dupd Iosif Hrdnitorul va urma Legea.
Penlru o bund tnlelegere a reyirimentului de mult pregdtit sub-
teron, om aminat pind aici o trimitere la schiya pentru film Tris-
tan qi Isolde (1923). Un text nepretenlios, neinclus tn majoritutea
culegerilor de povestiri sau seriilor de opere, neinyocal vreodatd
de autor (ci pristrat doar tn memoriile frotelui stiu Viktor Mann),
Tristan gi Isolde meritd qmintit ca ,,semn" al schimbdrilor pro-
duse incd de pe
^cind
romancierul trudise la ultimele capitole din
Muntele vrdjit. In timpul ,,dezordinii" inflalioniste postbelice spe-
rase, printr-o pdtrundere ( ln cele din urmd nefinalizatd) in cine-
matografie, intr-o redresqre financiard. Mai'important decit im-
pulsul conjunctural rdminea tnsd explicitarea disponibilitdyilor mi-
tice, dintotdeauna incifrate tn opera sa. Cdci repovestirea menitd
ecranizdrii ti este direct tndatoratd epopeii lui Gottfried von
Strassburg (de la inceputul secolului al XIII-lea). Nu mai e vorba
nici de Detlev Spinell Si Gobriele Klterjahn Si nici mdcar de
Wagner. Proieclul preproiecteazd multe din cele ce yor urma, prin
tetralogie, pind la Alesul. De Ia Tristan /a Tristan Ei Isolde au
trecat doudzeci Si doi de ani; de la Tristan 9i Isolde la Legea
-alTi doudzeci.
l*gea (1943) reprezintd, asador, un epilog /a Iosif, Hrinitorul.
Romancierul a introdus Si tn cuprinsul acestuia o povestire tntru-
cttya de sine sldtiitoare, despre Tamar, femeia care cu dtrzenie,
neinfricare Si cu preyul devierii de lo moralitotea comund, pdtrun-
sese tn miezul istoriei, neldsindu-se expulzatd din ea. Din neamul
ales de Tamar, pentru a fi prezenl in isloria sacrd, descinde Si
Moise, cel predestinat a desdvirSi alegerea aceslui neam Si a-l in-
zestra, locmai de aceea, cu legea morald. Nici Moise nu este tnsd
un simplu descendent, viclenia istoriei nu s-ar puleo mullumi cu
succesiunile comode. Predetermindrile cer solu1ii tncurcate. Fdrd
ca Iosif sd fi ojuns egiptean, frayii sdi Si urmasii lor n-ar Ji supra-
vieluit. Fdrd co Moise sd se Ji ndscut dintr-o mqmd egipteancd, fi-
ica faraonului Ramses, el nu ar fi putut lua partea umilei Si umili-
tei lui obirSii paterne. Pe jumdtate egiptean, el a fost tocmai de
aceea apt sd redevind evreu, cu concursul pdrin1ilor sdi adoptivi Si
sprijinul copiilor lor Si al prietenilor lui. Ilustra mamd prin singe
produce doar impotrivirea; adeziunea i-o insufld, cu laptele ei Si
Jiindcd este fiico unui cioplitor in piatrd, 'Iohedeb.
Moise redevine ceea ce fusese losif. $i ca Si miticii pdrin1i ai
24 25

13. amindurora, Avroam, Isaac Si lacob, el il descoperd pe Dumnezeu,
iar Dumn:ezeu il descoperd pe el, tntru prelungirea riciprocei uma-
nizdrii. Ideea umanistd a lui Thomas Mann, dupd carte Dumnezeu
Si omul ales de el au o identicd nevoie unut de cetdlalt Si se rafi-
neazd tmpreun-d, gdses-te in Moise o confirmare mai apdsatti," tn
termenii unui luminat luminism (indicat db autorl. Moisi posedd Si
zestrea atualgamat geneticd, Si cea fizic ori spiritual tidnUuaia
pentru ,a-Si indrun;t poporul pe calea indlldrii, peste cit doreSte
poporwl Si cu multe concesii Si renunydri la care^se yede constr'tns
el insuSi. Moise trebuie sd /ie strateg Si tactician, hrdnitor Si legiu-
itor, cdpetenig .51 ludecdtor .al obstei. Dar toate acestea, in pri-
vinla _esengialului, cdci restul il incredinleazti ajutoarelor saleiac-
tele de constringere sau punitive, .chiar si manipularea miracolelor
de care bicisnicii stii supuSi mai du fncd nevoie. in sudoarea frun1ii
Si cu maximq incordare a sufletului -iSi dureazd el opera, iare nu
este alta decit pldmddirec unui neam demn de Creator. in limitete
omeneSti, creator este Si el, cdci sculpteazd un chip inedit; care nu
p_oate Ji ,,chip cioplit", dar poate fi sculptura iluminatului Cuvint.
Pe un alt munte vrdjit el lSi sculpteazd intr-o limbd noud, de el in-
ventatil poruncile, Ie sculpteazd de doud ori, a doua oard chiar
mai. bine dectt prima datd. El inscrie nepieritoarea lege divinti in
t-ablele sale
-ca un efectiv cioplitor ce esie, cu atira tr"udti il rivnd
incit pind la urmd ideea dumnezeiascd ii strdpunge tn chip de
coarne fruntea. Moise este Si personajul lui Micietaigelo, dai este
. mai cu seamii Michelangelo insuSi, potrivit cu sugestia lui Heine,
explor.atd acum cu voluprate. lr Alesul scriitoril se va juca cu
gindul reinventdrii unei ql,te limbi din cele cunoscute. Asi Droce-
(9az_d .de pe acum Moise, cioplitor al chipului de necioptii
- at
Verbului nepie.ritor. Moise-Miihelangelo oj'erd poporului'sdu Si tu-
turor popoarelor veSnica prescurtare a cuviinlei imane, Iegdmtntul
datoritd cdruia omu.l sd deosebeascd ceea ce ii este Si ceei ce nu ti
este ingdduit, binele de rdu, omenia de neomenie
- de minciund,
jaf, omor, prostie, ticdloSie.
Franz Werfel numeSte povestirea despre Moise ,,un preludiu
pentru orgd". De unde lui Thomas Mann i se comandosi doar o
introducere pentru un volum in care zece confrayi sd ilustreze lite-
rar cele zece porunci biblice, el n-a rezistat ispitei de q scrie o a
unsprezecea povestire despre geneza tuturor poruncilor, care oveo
l! f1e pysq, ca preludiu, in fruntea volumului'curtnd opdrut Io New
York Si denunyind ,,rdzboiul lui Hitter impotriva Codului Mora(.
Incepuse dezastrul mi,litar ql celui de-al treileq Reich, trebuia ac-
centuatii Si infrtngerea lui spirituqld. S-au angajot tn aceastd tn-
t-r_eprindere Sigrid Undset, Jules Romains, Frani Werfet, Rebecca
West, Arthur BromJield
- Si Thomas Mann, cel mai ilustru dintre
vrdjmas-ii germani ai nazismului. Prin Radio Londra tSi trimitea el
mesajele cdtre nefericitul popor german. $i de pe ctoasta amerti-
canii a Paci/icului ii mai lansq Si pitda despre Moise * inainte de
a purcede la savanta confruntare finald cu neomenia din Doctor
Faustus.
Legea a fost precedald cu trei ani de Capetele schimbate
(1940)-si urmatd dipd un intreg deceniu de inSelita (1953). Cape-
tele schimbate e povestireo ,,mqre" imediat urmdloare romanului
,,mic" Lotte la Weimar. (In lungul capitol al saptelea, consa-
crat monologdrilor interioare qle maestrului, cititorul poate desco-
peri Si ,,nucleul" povestirii mitice indiene, in relatarea pdrlii a
doua, Legenda, din balada lui Goethe Paria.) Ingelata e scrisd du-
pri Alesul, in timpul unei pouze din lucrul /a Mdrturisirile escro-
cului Felix Krull. Prima Si a treia povestire din ultima etapd de
creoqie, Thomas Mann Ie asazd ln imediqta veciniita'te a romane-
lor ,,mici", .care, la rindul lor, ti contrapuncteazd romanele ,,mari".
Capetele a-u fost scrise la Princeton, iar Legea la Pacific
Palisades, ingelata va fi terminatd dupti revenirea 'tn Elveyia, la
Zilrich. ,
Prin mit, Capetele stnt tnrudile mai degrabd cu Iosif' Si cu Le-
gea; sub alte aspecte insd, ele pot fi puse in relalie crz Ingelata.
,,Capetele" lriadei nuvelistice finale au nemulqumit tntrucitva pe
recenzenli ;i cunosculi; tntr-un caz
- din cauza presupusei frivoli-
ttili, consideratd nepotrivitd cu atmoskra gravd din timpul rdz.-
boiului mondiql, pe core Hi,tler il intreprindea acum tmpotriva 7d-
rilor occidentalg: in celdlalt
- din pricina detalierii fiziologice a
dragostei pind la, tot presupusa, indecenqd. Raportul dintre spiri-
tualitate Si frumusele, investigat pe tdrtmul sexualitdlii, apropia
intr-adevdr nuvela germand desflisuratd la Dilsseldorf dupd un
precedenl rdzboi mondial de povestirea indiand captind ecourile
tnlelepciunii vedice Si brahmane. Volup%oasa Sita cautd sd
uneascd tntr-un singur tntreg copul nobil al lui $ridaman cu trupul
vinjos al lui Nanda. Doamna Rosalie von Tilmmler vrea, itbindu-l
pe Ken Keaton, sd-Si extindd sufletul rdmas ttndr Si asupra corpu-
lui pe nedrept imbdfinit.
Thomas Mann preferd indeobste personajele bdrbdteSti, iar
cind zugrdveSte femei o face tntotdeauna pe tdrimul lunecos al
erosului (Clavdia Chauchat, iubita lui Hans Costorp; solia lui Pu-
tifar, Mut-em-enet, neiubitd de losif; Lotte, prieteno de odinioard
a lui Goethe; Sibylla, mama Si solia papei Gregorius; Diana
Houpfl6 sau dona Maria Pia, amantele lui Felix Krull). Erotismul
l-a foscinat Si tulburat mereu pe aulorul noslru intelectual, ca am-
Qigud relalie intre sexe ;i ca mai indoielnicd ataclie homoeroticti.
In manifestdrile sexualitdlii curiozitatea ii era stirnitd de o veche
reprezentare miticri, explicitatd de Plalon, onume tentativo reface-
rii unitdlii opuselor, in situaqia.in'care bdrbatul Si femeia se dedu-
blaserd sau ctnd apare prdpastia intre bdtrineqe Si tinerele in ca-
drul aceluiasi sex. Iubirea.provine dintr-o adincd rand Si din tncer-
26
27

14. corea
- indeobste e$mtd
- de a o lecui. Naiurq umand e frag_
yenlatd, nu po-sedd decit o.parte a intregului, e bdrbqt ,au ftdmiie,inlelept sau frumos, bdtrii sau tindr"S.a.m.cl.
Caggtele (de femei la-Goethe, de baiboli Ia Thomas Mann) se
cer schimbate pentru refacerea unittilii. 6ar vicrenii ,ri iniieii,
ViSnu, {iiva squ Kali, rea;.ter,n vtitut lhayei, vdtur:ile i;ir; ;;;p;;oamenilor' in trate tentativere ror tre u iegtisi aici p, ii*tii,-piiiintermediu! dragostei,.dinc'oro de separolii, Fiinya Abio,tuta.'riaii,
spre a probn tatontiriie, o trimirere inapoi, pind la nuvela air'iiribAnecdota. Angcla, solia domttului ,litiecror Ernsr Bet,ker, ,rii-naparenld o .iiinld strdludtoare Si incinrtitrurc. csre ii ,,trriie.sre,. nt
toti cei cu care vine tn {onioct. Dar, pirtti lu. r;rnra,,ryui il ,ta'1,
,ileog fi,ea ntinctnoa"'ti, hitii, nonsrt.u'oasd. insetari,.it'rit oi'u'i-
.u'ei dt'ttgtcra. int'brnu! unei.ttisnit'ii hurgheze. h.fcttu,ul ,,rt, ,r,hop)i-
':fr,:,:,,o,,,
dar Si t,u t'blosirea unor .suiv bucii.ste. C,u tltnpLt;. js;r);
tiu:uror .tt al Jeztlttztilcr este re p.-oiettt:t! 6st.t/)ra surttlor't/in mito-
lagitt rccitc itttli,tnu , !:,h,rr,,: ,rl',,p,',,,.,''i,rl,'i,'ir,
"r,'),,',f
,:n'r"r:r,'r',"i'tiiiii,
Otttul nu )( eit,i ti( pa, ltulitit:r. arit.ii< t lit:.t,tt i ,t,itti,.,tlralt,e!!_. or
rtttr(pr.itiut'. ,:t .fittal ir r,in]inc ilut4ui J;rarll mistttt:ur 0! ..e!til. 1;.et,
Sitr;, .jttmdtate-$ridgman ii .iuntirate_Noncia,. itu rdniine det.it can-
aeru! tloamnei vot't l'tintrnltr, lot'alizdr itt ttt,ar -* tiin t,ouza inrir-
ziatei dorinSe pentru ,,nuiura vieyii,., sirnbo/ ./'atir, _ 5i pioairr:tna
melastaze mortaie.
Ascetul Karnatitttnana. dest'rie trupul_copt,ond ;i momeatd, ispi,
tele senzuale, in termeni opropiuyi dc conlesiunis iui Hans Cas-
t.orp, din ,,Noaptea Volpurgiei.', adresatd Clat,rliei Chaut.hat. iii_Ientarea naturii de cririe Rosa'lie von T.timmier, ln ,iir'tr' ,iitii,prinrdverii, retntinerirti, se rdzbund irnpracabir, ,'aci natura iiiprodut'e si ctroma de m9.1c a putrefat:1iii, iar Jintina ,rigitior:, icorpului femi.nin poate .fi si ui semn al b,olii devastatoa:ri, nu nti
edrat'semnul milostivi.ri.i divine_ afupra bibticei sara la
'tatrinil".
f:
-t!nr,uflrle
primejdioasei Kali 'pe gridaman ll intimtpina 'in
aDator subteran. care nu este decit partea infernatd a fi'rii ome_
nesti (precum in visurile lui Hans castorp sau Gustqi Aschen-
bach). Doamna yon Tilmmle.r nesocoteste avertismentete tnspii_
mtntdtoarei demonii a. natufii,,8rausame Natur_Drimon:ir., rL'iice.le qle fiicei sale schioape Annal refugiarti rn interect +i n iiiliiiabstractd. Anns este urmaso ironizad a artistilor ,rii Si 7;r;;;nari, o Lizaveta lvonovna
lyprali{nd opiniite'unui Tonio k;;i;,D.impotr_ivd, ,,naiva", ,,apolinica,, Rosqlib parvine ta exatfirf ,,?in_'timentale", ,,dionisiace".' gi ea vrea sd fie artistd, dar nu otrtiiriiaci concretii, o ,,qrtistd a vieii,,. Transferul tn qrta vie1ii nu_i reu_
Sise Insd nici lui Gustov Aschenbach, Moare el, moore'Si io. CL'^
nici el nu se dezisese insd de frumuselea ce-i-devaitoti tp-irttii s'i
corpul, nici ea nu va accepta'sti huteiscd natura, oricil de inseri-
tor i-or /i mijlocit retriiirea frumosului.
Zeii ou jucat o festd Si perechilor indiene neimperecheabile.
Frumoasa Sita trdieSte cu $ridaman, descendentul brahmanilor tn-
1elep1i, Si tinjeste dupd Nanda, naivul fierar Si vdcqr. Ea uneste
capul acestuia cu trupul celuilalt. Dar schimborea pdrlii schimbd
cu timpul integul Vechiul corp se degradeozd treptat sub influ-
enya vechiului cap ce-i fusese addugat. Rdmine, asadar, tot iubirea
celuilalt, compus din celelolte jumdtdli. De fitpt rdmln eSecul Si
moartea. Omul nu intrd tn posesia o tot ce-i lipseSte, nici in viayd
- nici tn artd. Etad vai tad: aceqsta e ostq! $ridaman nu e
Nanda, Rosalie nu e Keaten, Asihenbach nu e Tadzio, Krciger nu
e Hansen. Fiecare e ceea ce e; ca si Thomas Mann.
Ce-i de fdcut in strtnsoarea acestei identittili de sine, nu atil o
echivalenld logicti, A : A, cit uno ilogicd, obsurdd. N-ai dectt sd
te asumi Si sd ndzuieSti spre ceeo ce nu eSti. Sd ndzuieSti, ca spirit
si in spirit, cdtre frumuselea senzuald, cdtre imposibila impere-
chere care i-a obsedat Si pe autor Si pe eroii lui. Sd ndzuieSti sd fii
frumos - ca neartistii, ca nespiritualii, ca neimbdtriniyii. $i in
toale aceste metamorfoze dorite sd recunoSti inSeldciunea Mayei.
Sd te incdptiltnezi totuSi a 1i le imagina mdcar, in a le decrie en-
tuziast Si lucid, ca pe o victorie Si o infringere. Orice artd, ca
orice vit1d, trebuie sd-Si asume victoriile infringerilor, singurele pe
care zeii ni le acordd. La urma urmei, Si legea morald datd de cd-
tre Dumnezeu lui Moise Si de cdtre Moise sieSi Si oamenilor, va Ji
infrtntd, batjocoritd, cdlcotd in picioare de attteq ori. Dar nu
existd altd cale decit strddanta de a atinge morqlitatea, frumuse-
1ea, ;piritul, chiar dacd inlre ele se iscd antinomii. Omenirea n-a
inventqt ceva mai bun decit sd spere, sd caute, sd incerce. Iar sr-
tistul
- dectt sd susyind eforturile umanitdlii prin jocurile lui inle-
lepte. Deziluziile ti ptndesc pe toli cei care vor ceva. Sd se avinte
lotu$i cdtre tdrimurile oscunse Si interzise, chiar cu prelul recdde-
rii in (Si sub) propria lor existenld limitatd.
Etad vai ta.d, acest personaj e ocesta, acesl scriitor e acesta.
Dar ca povestitor el e ,,der Uberliefernde", mijlocitoiul, cel care
face transferuri (Si tranzacyii) tntre sus Si jos, nobil Si ignobil, in-
tre putinle Si neputinle; ca Si intre zei Si oameni. Totul e joc, vis,
amdgire. Dar zeii se mai Si amuzd tmpreund cu noi. Ne inSald fru-
mos. Ne permit sd ne inSeldm frumos. Ii permit acest lucru Ti po-
vestitorului. Apoi il tnSald. La doi ani dupd ce Si-a imaginat sJirSi-
tul ,,inSelatei", avea sti moard Si el, Thomas Mann.
Ion IANO$I
28

15. NOTA BIO.BIBLIOGRAFICA
1875 Paul Thomas Mann se nagtc la Ltibeck, iJrcite StraBe 36, duminici 6 iu-
nie. Tatil: Thomas Johann Heinrich Mann (1840-1891), din 1863 pro-
prietarul firrnei ,,Johann Siegmund Mann, comerj cu cereale, comisioane
5i transporturi", din I864 consul regal olandez si din lli77 senator al
oraqului Lribeck. Mama: Julia da Silva Bruhns (1851-1923). fiica lui
Johann Ludrvig Bruhns (1821-1893), proprietar de plantalii, originar
din Liibeck,;i a Mariei Lurin da Silva (1828-1855), braziliancd cu
singe portughez pi creol. Fralii lui Thomas Mann: Luiz Heinrich
(1871-1950), Julia Elisabeth Therese (1877-1927), Carla Augusta Olga
Maria (1881-1910). Karl Viktor (1890--1949).
1882 Urmeazi qcoala particulaii ,,Itrogymnasium'"1 absolvd cele trei clase ele-
mentare precum gi cele trei clase progimnaziale gi trebr.ric sil c rep.te pe
cea cie a patra.
1889 Se inscrie la seclia reali a Katharineumului. Fini in 189'1 absolvd trei
clase. hietenie cu Armin Martens (modelul lui Hans Hansen din larla
K/(iger) pi Otto Grautoff, viitorul scriitor, traducitor din lirnba fiancezi
9i istoric de art6.
1890 Sirbdtorirea a 100 de ani de la intemeierea firmei, vinzarea casei din
MengstraBc 4 (casa Buddenbrook).
l89l Moartea tatdlui, vinzarea noii case. Heinrich, fratele mai mare, igi in-
cepe ucenicia de librar la Dresda.
1892 Mama se muti cu fra$i mai mici la Miinchen; Thomas rimine in Lil-
beck, locuind in pcnsiune la diferili profesori.
1893 ln colaborare cu C)1to Grautoll editeazl sub pseudonimul Paul Thomas
revista $colard,,Der Fnihlingssturm" (,,Furtuna de primdvard"), din
care apar doui nurnere; in ele se gdsesc cele mai timpurii dintre scrierile
sale literare: schila Vision (Viziune), poezia Zweimaliger Abschied @ublo
despdrTire) precum gi articolele Heinrich Heine, der ,,Gule" (Heinrich
Heine, ,,Cel bun") si Dos Sonntagskind (Copilul norocos).
1894 Pirisegte gcoala, se mute la Miinchen, intri ca practicant la o banci de
asigurdri impotriva incendiilor (aprilie-mtornbrie), publicd nuvela Ge-
fallen (Cdzutri) in revista ,,Die Gesellschaft", calde apreciere din partea
lui Richard Dehmel.
3l

16. 1895 hima cililtcrie in ltatia, irnprcunl cu Heinrich (ulic-ctombrie), rlic
recenzii pentru revista .Das Zwanzigste Jahrhundert., al cirei redacior
gef este Heinrich Mann.
1896 Cfletorie la Viena; Der WIIe zwn Glick (Voinla de fericire) apare in
noua revisti satiricl _Simplicissimus"; a doua gedere in ltalia (octom_
brie 1896-aprilie 1898) la VeneJia, Roma, Neapole, palestrina impreuni
cu Heinrich.
1897 Elaboreazi, impreuni cu Heinrich, Bilderbuch fir arrige Kinder (Carte
cu poze pentru copii cuminli), cadou de confirmagiune pentru sora Carla.
Der kleine Herr Friedemann (Micul domn Friedemann) apare in .Neuc
Deutsche Rundschau"; editorul Samuel Fischer il inviti si scrie un ro_
man; incepe si lucreze la Buddenbrooks.
1898 Volumul Micul domn Friedemann. Nuvele ap.re la Berlin. Revine la Miin-
chen, lector Ia ,,Simplicissimus" (noiernbrie 1898 pini h sfirgitul lui
septembrie 1900); prietenie cu scriitorul Kurt Martens (1970_1945).
1899 Der Kleiderschronk (Dulapul de haine) apare in ,,NDR-; cdlitorie prin
l,ribeck la Aalsgaard (Danemarca); primele insemniri pentru Tonio Kr6_
ger.
1900 Ittischen apare in ,,Die Cresellschaft"; incheie Buddenbrooks (lg iulie); in-
cepe serviciul militar in regimentul regal bavarez de infanterie in octom-
brie; in decembrie obfine llsarea la vatrd inainte de termen; debutul
prieteniei cu pictorul Paul Ehrenberg (1876-1949) 9i cu al siu frate Carl
( 1878- 1962), muzician.
l90l Lucreaz| Ia Tristan: cel5torie la Florenla; se publici Buddenbrooks; re-
dactor la editura Albert langen (noiembrie l90l pin6 la sfirgitul lui mai
1902)
1902 lrrcheie Tonio Krdger.
1903 Tonio Krdger apare in ,,NDR"; cilitorie la Berlin ca oaspete al lui S.
Fischer, apare volumul Tristan. $ase nuvele: vizitd, la sora Carla care
este actrite la Dtisseldorf; turneu de conferinfe la Konigsberg 9i Berlin,
unde are loc prima intilnire cu Gerhart Flauptmann; Das llunderkind
(Copilul-minune) apare in ,,Wiener Neue Freie hesse,..
1904 l-ogodna cu Katia kingsheim (n. 1883); Beim propheten (La profet), text
scris dupi ce asisti la o lecturd publici din hoctamaliile lui Ludwig
Derleth, scriitor pe care Thomas Mann il mai parodiazi o dati in roma-
ntl Doctor Faustus; lecturi publice la Berlin 9i Lribeck.
1905 lrrcheie Fiorenm, in februarie nunta, celatorie de nunt6 la Zirich; scrie
Schwere Stunde (Ceas greu) pentru numArul omagial dedicat de revista
,,Simplicissimus" lui Fr. Schiller; incepe lldlsungenblut (Stirpea ll/rilsun-
gilor); se nagte fiica Erika.
1906 Bilse und ich @ilse Si eu), o scriere de apirare impotriva acuzatiei ci
Buddenbrooks este un roman cu cheie; cilitorie la Dresda; se nagte fiul
Klaus.
1907 versuch ilber das Theater (fncercare asupra teatrului); cirliltorie la vene-
1ia; cilltorie la Frankfurt pentru a asista la reprezentarea piesei Frb_
renza.
1908 lmpreuni cu Katia, Fleinrich 9i Carla la Venelia; construirea unei case
de odihni la Bad Tcilz; cdlitorie la Viena, intilnire cu Arthur Schnitzler
' 9i Hugo von Hofmannsthal.
1909 lncheie romanul Kdnigtiche Hoheit (Alteld regaliil: se na$te fiul Golo; in-
cepe eseul (kist und Kunst (Spirit Si ortd), abandonat mai tirziu.
l9l0 lncepe romanul Felix Krull: i se nagte fiica Monika; Carla, sora scriito-
rului, se sinucide; face cunogtinti cu Gustav Mahler; Wie Jappe und Do
Escobar sich prigelten (Cwn s-au bdtut Jappe si Do hcobar)
l9ll Cil6torie de conferinte in Renania; cilitorie cu Katia $i Heinrich la
Brioni gi Venetia; aici scrie Aus€inandersetzung mit Richard llagner
(Controversd cu Richard Jlagner); incepe sl lucreze la Tod in Venedig
(Moartea la Venelia).
l9l2 Yizitd la Davos (15 mai-12 iunie) unde Katia Mann se afle pentru o
curi de gase siptdmini; incheie la Bad Tolz Moarlea Ia Venelia; reia lu-
crul la Felix Krull-
l9l3 Montarea piesei Fiorenza la Berlin; face cunogtinltr cu profesorul Ernst
Bertram, autorul unei cirfi despre Netzsche; petrece canla la Vareg-
gio; incepe si lucreze la fuuberberg (Muntele vrdjit): cilAtorie de confe-
rinte la Budapesta gi Viena.
l9l4 Mutarea in noua casi din PoschingerstraBe l; lecturi publice in Elvetia;
la Bad Tcilz este surprins de izbucnirea rizboiului; Gedanken im Kriege
(Ginduri tn vreme de rdzboi) pentru ,,Frankfurter ZEitung-; Friedrich und
die grofe Koalition (Friedrich si marea coalilie); Das l|/underkind. Novel-
Ien (Copilul-minune. Nuvele) apare in octombrie.
l9l5 Scrisoare citre ,,Svenska Dagbladet"; se publici Friedrich impreuni cu
celelalte scrieri despre rizboi; incepe si lucreze la Betrachtungen eines
Unpolitischen (Consideraliile unui apolitic).
1916 Cite$te eseul lui Heinrich Mann despre Znla care provoaci un conflict
acut intre cei doi frali; elaboreazA la rindul lui un eseu despre Tauge-
nichts (Pierde-vard) al hti Eichendorff; lecturi publice din Felix Krull la.
Mtinchen, Breslau gi Berlin.
l9l7 Continui si lucreze la Considerolii: ultima gedere in vila de la Bad Tcilz
care in august este scoase la vinzane; strinse prietenie cu E. Bertram 9i
Bruno Walter.
l9l8 Refuzi apelul la impicare lansat de Heinrich; cAletorie de conferinle la
Bruxelles, flamburg, Liibeck; incheie Consideraliile; incepe Herr und
Hund (Stripin si ciine); i se nagte fiica Elisabeth; apare prima edilie a
Considerayiilor; incheie Stdptn si ciine gi incepe Gesang vom Kindchen
(Ctntec despre copilas); revolulia din noiembrie de la Mrinchen.
l9l9 Apare Stdpin ;i ctine: i se nagte fiul Michael; reia lucrul la Muntele vrd-
jit: i se conferi titlul de doctor honoris causa al Universitdlii de la
Bonn; participi la Viena [a reprezentarea piesei Fiorenza: ()ber einen
Spruch Fontanes @espre un. aforism al lui Fontane).
1920 Offener Brief an Hermonn Graf Keyserling (Scrisoare deschisii cdtre Her-
mann Graf Keyserling); lecturd publici din Muntele vrrijit la Augsburg
despre care Bert Brecht relateazA in ,,Volkswillen"; cilitorie de confe-
rinfe ,in Renania aflati sub ocupatie.
32
33

17. 1921 Ciletorie de conferinle in Elvelia; inchcie primul volum al romanului
. Muntele vrdjit; scrie Goethe und Tblstoi penlru ,,Nordische Woche.. din
Lribeck; la Ziirich pentru conferinle 9i leituri publice; studii medicale in
policlinici penlru Muntele vrdjit; Rede und Antwort. Aufsritze @iscurs si
replicti. Eseuri) apare in noiembrie.
1922 Cildtorie de conferinle la Praga, Brno, Viena, Budapesta; la Viena
prima intilnire cu Gcorg Lukacs; impicare cu Heinrich; la Frankfurt
pentru septAmina Goethe; incepe Von deutscher Repubtik (Despre repu_
blica germand), confcrinld linuti la Berlin la l5 octombrie cu ocazia ce-
lei de a 6Ga aniversiri a lui Gerhart Hauptmann; German Iruer (Scri-
. soare germand), prima din cele opt scrisori trimise pind in l92g revistei
americane ,,The Dial"; participd la o pdin;a spiritualisti descrisl in Oft_
kulte Erlebnisse (Trdiri oculte).
1923 Moartea mamei; lecturi publice qi conferinle la Viena, Budapesta pi
. haga; celdtorie in Spania cu conferinle gi primire la infanta Isabella; in-
tilnire cu Gerhart Hauptmann; impreuni cu fratele Viktor scrie scena-
riul pentru un film despre Tristan qi Isolda.
1924 Eseu despre Oswald Spengler; cilitorie in Anglia, intilnire cu John
Galsworthy; face cunogtingi cu Helen T. Lowe-porter, principala sa tra-
ducltoare in limba englezA; incheie Muntele vrdjit, romantl apare in doud
volume; impreund cu E. Bertram la Sestri kvante; discun despre Netz-
sche cu ocazia celei de a 8Ga aniversiri; cilitorie de conferinle in Dane_
marca.
1925 Dezvoltarea eseului Goethe ;i Tolstoi; achizilionarea primului automobil,
un Fiat; cilitorie pe Marea Mediterani, de la Venelia in Egipt; planuri
vagi pentru losif si fralii .ra'i,' povestirea Unordnung und friihes Ieid @e-
zordine Si suferinld timpurie); conferinli la pEN Clubul din 4ena; sirb6-
torit la a 5G.a aniversare in Vechea primdrie de la Mrjnchen; Uber die
Ehe (Despre cdsnicie); prezent la Festivalul.de la Salzburg; volumul de
eseuri Bemtihungen (Eforturi) apare in octombrie.
1926 Viziti la Paris cu conferinja Die geistigen Tendenzen des heutigen
Deutschland (lendinyele spirituale ale Germaniei de azi); scrie apoi pari-
ser Rechenschaft @are de seamd pariziand),. conferin{dL festivd cu ocazia
aniversirii a 700 de ani de atestare documentarl a oragului Lribeck: Zrj-
beck als geistige lrbensform (Iiibeck ca formd spirituald de viald); va-
canld l^ Forte dei Marmi, asistd la spectacolul cu hipnotizorul Cesare
Gabrielli, modelul magicianului din Mario Si vrdjitorul; participd la se- ..
siunea Academiei prusace de arte; incepe Geschichrcn jaakobs (povesri-
rile lui lacob) primul volum al tetralogiei losif Si fralii srii.
1927 Cilltorie la Vargovia pentru Fdinta PEN Clubului local; moartea suro-
rii Julia; Iucreazd la losif; face cunogtinld cu Klaus Heuser, un birbat
pentru care Thomas Mann a nutrit o adevaratd pasiune, prelucratd lite_
rar in Die Betrogene; eseu despre piesa lui Kleist Amph.ytrion: c5;ldtorie
de conferinle in Renania, vjzit6, la Diisseldorf, la familia Heuser.
1928 Kultur und sozialismus (cutturd si socialism); cilitorie cu automobilul
prin Elvelia.gi Franla; cuvintare omagiald cu ocazia aniversirii editurii
Reclam din I.€ipng; cildtorie de conferinle in Renania qi la Hamburg gi
Lribeck.
1929 Rede tiber lessing @iscurs despre kssing) la Academia prusaci de arte;
con{'erinla despre Dle Sritlung S. Freuds in der modernen Geistesge-
schichte (Locul lui S. Freud in istoria modernd a spiritualitrisii) la Universita-
tea din Mrinchen; necrolog pentru Hofmannsthal; scrie Mario und der
T.ouberer (Morio Si vtijitorul); ise decerneazi premiul Nobel pentru lite-
raturi; recenzie la autobiografia lui Andr6 Gide; cdlitorie de conferinJe
in Renania; cildtorie la Stockholm pentru festivitatea premierii.
1930 A doua cdld,torie in Egipt; eseu despre scriitorul August von Platen; apa-
re Die Forderung des Tages. Essa.ys (ExigenTa zilei. E.seuri): Appell an tlie
Vernunft (Apel cdtre raliune), un avertisment impotriva fascismului: in-
cheie Povestirile lui Iacob.
l93l Aloculiune cu ocazia celei de-a 6Ga aniversiri a lui Heinrich: Vom &'ruf
de.s deutschen Schrift.stellers in unserer Zeit (Desprt menirea scriitorului
gennan in epoca noastrd); la Paris pentru lansarea ediliei franceze a
Muntelui ,-rdjir; viz.ita lui Andr6 Gicle la Mrinchen; 1a Geneva participare
la gedinp |inuti acolo de,,Comit6 Permanent des Lettres et des Arts";
Song rdservi (Stirpea l&ilsungilor) se publicd la Paris; An.sprache un die
.lugend (Aloculiunc cdtre tineret) la a 400-a aniversare a Katharrineumului
din Lribeck.
l912 Elabcrreazd la St. Moritz Goelhes Inu.fbahn als Sthriftstcller {Coriera de
.rriitor o lui Gaethe): conferinJe despre Goethe p!intre alteie la Berna,
I-ucerna, Praga, Viena (aici viziti la S. Freird), Weimar, Berlin, Mtin-
chen, Frankfurt; incheie Der jungc .loseph (Tindrul Iosif): incepe ./oreph
in Aig.vpren (tosif in Egipt): Rede vor Arbeitern in l/y'ien (Cuvinture in fayt
unor muncilori la Viena); aloculiune la a 1(l-a aniversare a lui G. llaupt-
mann.
1933 lziden und Grr)!3e Richard llagners (Suferinfi ;i mdrelia lui Rithurrt
l4/agner), conferinli prezentatA la Miinchen, apoi la Amsterdam, Bruxel-
les, Paris; dupi incendierea Reichstagului gi acuza de a fi vinovat de
,,tredare spirituali a tdrii", Thomas Mann se hoterd$te sd nu mai revind
in Germania; se retrage din secliunea de poezie a Academiei prusace de
arte; se stabile$te temporar la Sanary-sur-Mer in sudul Franlei, apoi la
Kiissnacht lingd Zirich; volumul I al tetralogiei , Povestirile lui lacob,
apare la Berlin.
1934 Conferinle gi lecturi publice in Elvetia; la invitalia editorului Alfred A.
Knopf prima cdlitorie in Statele Unite cu prilejul lanslrii ediliei ameri-
cane a Povestirilor lui lacob; in timpul. traversirii citegte Don Quijote;
participe la Congresul international de artd de la Venelia; esetl Meer'
fahrt mit Don Quijote (Cdldtorie pe mare cu Don Quijote),'moare Samuel
Fischer, prietenul qi editorul german al lui Thomas Mann.
1935 Turneu de conferinle la Praga, Brno, Vena, Budapesta, aici face cunop-
tinti cu Karl Kerenyi; Achtung, Europa (Alenliune, Europa) rostit la Nice;
kiden und Grrife der Meister (Suferinla si mdre1io maestrilor) apare la
Berlin, e ultima carte a lui Thomas Mann care se mai publice in Germa-
34 35

18. nia pine la incheierea rizboiului; a doua cilitorie in Arnerica; alituri de
Albert Einstein primegte titlul de doctor honoris causa al Universirtrlii
Llarvard; invitat de pre$edintele Roosevelt la Casa Albi; confcrinli des-
pre Wagner la Festivalul de la Salzburg, unde facc cunogtintt cu Arturo
Toscanini; citepte houst.
1936 scrisoare deschisi citre criticul E. Korrodi care a scris adesea despre el:
asumarea condiliei de emigrant 9i adeziune la literatura emigratiei; cili_
torie de conferinle la Praga, Brno, Viena, Budapesta, vizitd la Freud gi
conferinga despre Freud und die Z:tkunft (Freud si viirorut); incheie losif
tn Egipt, cilitorie cu automobilul pe C6te d'Azur, Iosif in Egipt apare la
Viena; incepe Lotte in lleimar (Lttte la lleimar): primegte cereFnia
cehi, drept urmare i se retrage cetaFnia germani gi titlul de doctor ho-
noris causa conferit de Universitatea din Bonn; scrisoarea crtre decanul
Facultilii de filozofie a Universittrlii din Bonn, rupturi definitivd cu
Germania nazisti.
1937 Ciletorie de conferinle la praga, Budapesta, Viena, viziti la S. Freud pe
care il propune drept candidat la premiul Nobel; intemeierea revistei
,,MaB und Wert"; a treia cdlitorie in America la invitagia fdcuti de New
School for Social Research; face cunogtin;i cu Agnes E. Meyer gi cu Ca-
roline Newton, doui americane bogate, care il vor sprijini constant in
timpul gederii sale in Statele Unite. C_onferinfi despre Richard Wagner
und der Ring der Nibelungen (Richard llagner Si Inelul Nibelungilor) la
Ziirich;. i se decerneazi hemiul Herder al Cehoslovaciei.
1938 Lucreaza la eseul despre schopenhauer; a patra cilitorie in America
pentru conferinle; se inaugureaz6 .,Thomas-Mann_Collection.. la yale
University din New Haven; Bruder Hitler (Frate Hitler) apare in
,,Esquire"; AnschluB-ul Austriei la Germania il determind s6 emigreze in
Statele Unite; accepte invitalia fdcuti de princeton university sd colabo-
reze ca ,,lecturer in the Humanities., (profesor in gtiinlele umaniste); ti_
tlul de doctor honoris cauza al Universitilii Columbia, New york; reia
lucrul la Intte: dupA intrarea trupelor germane in Cehoslovacia publicd
Dieser Friede (Aceastd pace); Achtung, Europa. Aufsritze zur fuit (Atenlie,
Europa. Eseuri despre timpul nostru) apare ta Stockholm 9i New york;
conferinle despre Fatsl de .Goethe la princeton.
1939 conferinte la hinceton despre wagner qi Freud, turneu de conferinte cu
The hoblem of Freedom (problemo tibertdyii) in mai multe state ameri_
cane; doctor honoris causa al Universitrtrii Rutgers, al unhrersitilii prin-
ceton gi al tui Hobart College; cdldtorie in Europa cu Katia Ei Erika,
convorbiri cu G. Bermann-Fischer despre o edilie completd a operelor
ce ar urma sd aparl Ia Stockholm; incheie la princeton romanul Lotte la
l4/eimar; Dieser Krieg (Acest .rdzboi).
1940 lncepe sl redacteze Die verrauschten Kdpfe (Capetele schimbate); la prin-
ceton elaboreazi un curs despre rlerther, Die Kunst des Romons (Arta
romanului) gi On Myself @espre mine insumi); participare la ,,Emergency
Rescue Committee" pentru ajutorarea emigranlilor din Europa; incepe
si lucreze la Joseph der Erncihrer (Iosif Hrdnitorul),. incepe aloculiunile
radiodifuzate Deutschi Hdrer! (Ascultdtori germani!) transmise de BBC
in Germania; Capetele schimbate apare la Stockholm.
l94l krie The War and the Future (Rdzboiul si viitorul) pentru ,,Decision",
noua revisth a lui Klaus Mann; in vizitd la Washington la familia Meyer
$i ca oaspete al pregedintelui Roosevelt la Casa Albi; conferinte la Colo-
rado qi in California, doctor honoris causa al Universitalii Berkeley din
California; prin intervenlia lui Agnes E. Meyer care ii 9i plitegte sala-
riul devine ,,Consultant in Germanic Literature" la Ubrary of Congress
din Washington.
lg42 [a San Francisco cu conferinJa Hoi to llin the Peace (Cum sd cistigdm
pacea); volumul Order of the Da.y (Imperativul zilei), cluintlri gi articole
cu caracter politic, apare la New York.
1943 lncheie Iosif Hrdnitorul; incepe s5 lucreze la Das Gesetz (trgea), apoi la
Doktor Faustus,' face cunogtinli cu Theodor W. Adorno, apoi cu diferili
compozitori stabilili la los Angeles: A. Schcinberg, H. Eisler, E. Kienek,
I. Stravinski. Conferinli la Library of Congress, apoi conferinle la Wa-
shington, New York, in Noua Anglie etc; Iosif Hrdnirorul apare la Stock-
holm-
1941 Sotii Mann primesc ceteFnia americani; apare losif Hriinitorul in tradu-
cere americani
1945 fie End (Sfirsitul) pentru revista .Free World"; scrie de asemenea
Dcutschland und die Deutschen (Germania si germanii) 9i De Loger (La-
gdrele), despre lagirele de concentrare; e sirb[torit la New York 9i in lu-
mea intreagtr cu ocazia celei de-a 7Ga aniversiri; Dostojewski mit Mafen
(Dostoievski cu miisurd), introducere la o antologie americantr din scrie-
rile lui Dostoievski; inlr-o scrisoare deschisl Waltdr von Molo il inviti
pe Thomas Mann sd revini in Germania; rlspuns negativ publicat in re-
vista ,,Aufbau"l doctor honoris causa conferit de Hebrew Union College.
1946 Iiber meinen Bruder @espre fratele meu), la a 7la aniversare a lui Hein-
rich; cancer pulmonar, interventie op€ratorie care ii salveazi viala: lzi-
den on Deutschland (Suferinlele provocate de Germania), insemniri de
jurnal din anii 1933/1934. apare la l-os Angeles.
lg47 lncheie Doctor Faustus; scrie Nietzsches Philosophie im ljchte unserer Er'
fahrung (Filozofia lui Nietzsche in lumina experienlei noastre); idlitorie in
Europa, evitind Germania, intilnire cu Hermann Hesse la Lucerna; Doc'
tor Faustus apare la Stockholm; incepe Der Etwiihlte (Alesul).
1948 Gespenster von 1938 (Fantomc din 1938), Sechzehn Jahre ($aisprezece ani),
schiti autobiografich;.Neue Studien (Studii noi) apare la Stockholm; ince-
pe Entstehung des Doktor Faustus (Elaborarea lui Dr. Faustus): Ausge-
wdhlte Erziihlungen (Povestiri alese) apare la Stockholm si Frankfurt.
1919 Elaboreazi Goethe und die Demokratie (Goethe si democra1ia): Die drei
Gewaltigen (Cei trei uriasi): a doua cildtorie in Europa; doctor honoris
causa al Universitilii Oxford; Klaus Mann se sinucide; cilitorie in Da-
nemarca 9i Suedia; doctor honoris causa al Universitilii Lund; Anspra-
che im Goethejahr (Alocu1iune tn anul jubiliar Goethe) in Faulskirche din
36 37

19. Frankfurt pe lVlain, apoi la Weimar in R.D.G.; i se decerneazi premiul
Goethe.
1950 lncepe conferinta cu caracter autobiografic Meine Zeit (Timpul meu); cri-
ticat in America pentru cd,litoria sa in R.D.G; a treia cdlitorie in Eu_
ropa, conferinle la Stockholm, Lund, Faris, Airich etc; viziti la Hesse; a
75-a aniversare ra ztirich; Die Erotik Micherangeros (Erotismur rui Miche-
Iangelo); articol comemorativ Bernard Sztaw: Briefe Nchard Wagners
(Scrisorile lui Nchard l4/agner); reia Krull.
l95l Alesul apare la Frankfurt: a patra ciltrtorie in Europa; rtcreaza ra Krurt.
1952 Elaboreaza Der Ktin.strer und die Geseilschaft (Artistut si societatea); pre-
carea citre Europa; la Mrinchen lecturl publici din Krult si coni"rinl,
Artistul Si societitea-
1953 lncheie Dre Berrogene (Ceo inSetad,l; Altes und Neues (Lucruri vechi Si
noi), prozit scurti din cinci decenii, apare la Frankfurt; la Roma au_
dienla- la Papa pius al XII-lea; cildtorie la Hamburg, Li.ibeck, Trave_
mdnde; Cea tnSelatd apare la Frankfurt; incheierea primei pirti din Be_
kenntnisse des Hochstaplers Felix Krull (Confesiunile esuocului Felix
Krull).
1954 cel:itorie in Italia, mutare in casa din Kirchberg, ringa Ziirich, urtimul domi-
ciliu al scriitorului; preocupat de Luthers Hochzeit (Nunra rui Luther) I versuch
riber. Tschechow (Eseu despre Cehov); incepe si lucreze la eseul despre
Schiller; Felix Krull aparg la Frankfurt; refuzi premiul pentru pace Sta_
lin-
1955 Continui lecturile din Luther; sirbitore5te nunta de aur; Eseu despre
schiller rostit la Stuttgart 9i la weimar; doctor honoris causa al univer-
sitdlii Friedrich Schiller din Jena; sdrbitoregte a gGa aniversare la Zri-
rich; doctor honoris causa al Institutului politehnic din Zlirich; Hom_
mage de la Fronce i Thomas Mann, voltm omagial; opere complete in 12
volume editate de Aufbau Verlag din Berlinul de Rdsirit; cllitorie in
Olanda, i se decerneazd Crucea ordinului Oranje_Nassau; din cauza unei
tromboze este internat in spitalur cantonar din zirich; ultima lecturd: A.
Einstein, Mozart. Sein Chqrakter und sein llerk (Mozart. Caracterul sdu
si opera sa),.i se conferd ordinul ,,hur le M6rite..; moare in prezenla so_
1iei, la l2 august, ora 20: inmormintat in cimitirul din Kilchberg.
NOTA ASUPRA EDITIEI
Prin volumul de fald Editura UNIVERS iniliazd o serie
IHOMAS MANN.a cdrei editare se va intinde, fireSte' pe o pe-
rioadd destul de indelungatd.de timp. Raliunea unui asemenea de-
mers trebuie ciulald moi tntii tn voloarea cu totul exceplionald o
ueoliei thomasmanniene, care meritd sd fie pusti iar Si iar la fnde-
mlna generaliilor succesive de cililori. Totodatd, el pleacd de Ia
ideea cd modul de receptare a unui scriitor de prestigiul lui Tho-
mas Mann este tn miisurd sd dea seqma de gradul de maturitate a
unei culturi.
Integrala povestirilor, publicatd acum pentru prima oarQ [n
Romdnia, va constilui, intr-o ordine slricl cronologicd, corpusul
primelor trei volume ole ediliei. Multe dintre povestiri sint destul
de bine cunoscute, fiind traduse de-a lungul timpului de traducd-
tori foarte diverSi, tributqri in mod fatal unor conceplii specifice
asupra traducerii. Rigoareo Si competenla regretatului lon Roman
s-au lngemtnat tnlr-un efort Jinal pentru a do na{tere unei vqrianle
noi, care corespunde' in cel mai tnalt grad exigenlelor actuale.
Unitatea traducerii reprezintai un ci$tig incontestabil, mai ales in
cazul unui scriitor cu o attt de acutd constiinld a me$te$ugului
cum este Thomas Mann. Continuitatea temelor Si a mijloacelor
artistice se desprinde cu o claritate sporitd dinft-o osemenes tra-
ducere. Norele ce insolesc rtecare povestire vor per:mite, speriim, o
lecturd mai projitabild a unei opere care se situeazd la intersec1ia
dintre tradilionalism si modernitate, lumintndu-le in egald mdsurd'
th. K.
39

20. pe amindoud. Notele ocestea stnt menite sd introducd cititorul bi-
nevoitor in intimitateo atelierului de creoyie thomasmannion. EIe
se intemeiazd in principal pe activitatea laborioasd Si inspiratd a
lui Hons Rudolf Vaget al cdrui volum de sintezd Thomas
Mann-Komentar zu sdmtlichen Erzdhlungen ne-a cdlduzit pasii
Si cdruia.vrem pe. aceastd cale sd-i mulyumim.
Th. K.
VIZIUI{E
Schild in prozd
+ N VREME ce-rni rdsucesc mecanic o noui gigareti, iar fi-
I rigoarele de praf cafeniu cad ca amelite, cu un tremur
I upr. pe sugativa alb-gilbuie a mapei de scris, mi se pare
'^ de necrezut ci sint incl treaz. $i cum aerul umed gi cald
al serii, care pitrunde pe lingi mine prin fereastra deschisd, di
o formi atit de ciudatd norigorilor de fum, purtindu-i din
preajma limpii cu abajur verde in intunericul de un negru mat,
sint convins cd am gi inceput si visez.
Lucrul acesta devine firegte foarte suplritor, cdci o aseme-
nea pirere di friu liber fanteziei. In spatele meu trosneqte, sco-
trind parcd un geamit refinut, speteaza scaunului, ceea ce face
ca tofi nervii mei si vibreze brusc, stribdtuli ca de un fior ra-
pid. Aceasta mi tulburd intr-un chip nepldcut in studiul apro-.
fundat al bizarelor litere de fum care rdtdcesc in jurul meu 9i in
care eram ferm hotdrit sfr descopdr un fir conducdtor.
Acum insi liniptea mea s-a dus naibii. O migcare smintitd in
toate simfurile. Ceva febril, nervos, nebunesc. Sunetele sint stri-
dente. Iar in toati harababura aceasta ies Ia iveali cele uitate.
Ceea ce vd,zul a receptat cindva se reinnoiegte in chip ciudat,
impreunA cu ceea ce am simlit atunci.
Cu cit interes bag de seami cd privirea mea se extinde, la-
comi, atunci cind cuprinde locul acela aflat in intuneric! Locul
acela unde se reliefeazl din ce in ce mai clar imaginea de o
plasticitate luminoasi. Cum o mai resoarbe; de fapt, doar igi in-
chipuie, dar cu citd fericire. $i o capteazi mereu mai mult. Asta
inseamni ci i se diruiegte mereu mai mult; ii aparfine mereu
mai mult; se afla sub vraja ei mereu mai mult... mereu... mai
mult.
IatS-l acum aici, foarte clar, intocmai ca atunci, tabloul,
crpera de artd. a intimplIrii. Ivit din uitare, creat din nou, prin-
zind contururi, zugrivit de fantezie, aceastd artisti inzestratd cu
un talent fabulos.
4t