Traducerea este o activitate esențială care conectează culturi și limbi, având nevoie de cunoștințe profunde în ambele limbi și de o înțelegere a contextului cultural. Traducătorii se confruntă cu numeroase provocări legate de sensurile cuvintelor și specificul național, iar profesia implică nu doar abilități lingvistice, ci și dedicare și profesionalism. Există diverse categorii de traducători, fiecare specializat în domenii precum literar, tehnic, juridic sau științific, iar procesul de traducere necesită etape multiple pentru asigurarea calității.

2. Page | 1
"Traducerea este considerată de majoritatea lumii o
fereastră către o altă cultură. Pentru un traducător ea
însemnă mai mult decât atât. Este un pod ce face legătura
între două culturi, două limbi şi două moduri de gândire.
Orice pod este o operă de artă şi, similar cu un constructor
de poduri, un traducător are nevoie de capacităţi speciale
pentru a-şi putea desăvârşi opera de artă: cunoştinţe,
creativitate, talent, o bună cunoaştere a ambelor limbi, dar
în special a aceleia în care traduce.
Drumul către o traducere profesionistă bună nu este
uşor şi nu poate fi pavat doar cu bune intenţii. De obicei,
este un drum cu multe obstacole, cu denivelări şi capcane
care necesită multă muncă şi efort. Cu toate acestea,
merită să mergi pe acest drum, să ajungi la destinaţie şi să
îţi spui că munca ta a deschis acea fereastră. Ce gând
recompensator!"
Zoia MANOLESCU, profesor universitar doctor şi
traducător

3. Page | 2
Activitatea de traducere are vechi tradiţii. Încă
din vechime oamenii au simţit nevoia de a traduce,
deoarece un om care vorbea o limbă străină, neînţeleasă
pentru ceilalţi, era privit cu suspiciune şi chiar cu
duşmănie. Traducerea are menirea de a face posibilă comunicarea dintre oameni
care posedă limbi diferite, dar şi culturi şi moduri de gândire diferite.
În procesul activităţii de traducere, cel care traduce întâlneşte foarte multe
greutăţi. O problemă constituie sensurile cuvintelor, deoarece din punct de vedere
semantic orice cuvânt este o unitate complexă, alcătuită din mai multe nuanţe de
sens. Traducerea se confruntă cu mari dificultăţi, care apar de la trecerea de la o
lume etnografică la alta, de la o cultură la alta. Asemenea cuvinte sunt strâns legate
de specificul naţional şi local al vieţii vorbitorilor au căpătat diferite denumiri:
etnografisme, ladisme, barbarisme, lexic fără echivalent. În procesul traducerii
dintr-o limbă în alta cuvintele specifice din limba sursă trebuie depistate şi, în
primul rând, bine înţelese şi numai dacă contextul este clar,se vor putea găsi soluţii
pentru redarea lor în limba ţintă. O altă problemă pentru traducători sunt aşa
numiţii – prieteni ai traducătorului, sau falsele echivalente. Acestea sunt cuvinte
care coincid total, sau aproape total, ca aspect sonor, cu cuvântul din limba sursă,
dar care are alt sens decât acesta.

4. Page | 3
Astfel de cuvinte mai sunt numite şi omonime bilingve, de exemplu, in
română librărie înseamnă „,magazin de cărţi ”, iar în engleză library înseamnă
„bibliotecă”.
Traducerea este o provocare, este o artă şi o măiestrie. Profesia de
traducător înseamnă, înainte de toate, profesionalism, dedicaţie, simţ de
răspundere şi mai ales o valoare estetică incontestabilă.
Datorita noilor tehnologii care permit comunicarea, cuvintele sunt din ce in
ce mai apropiate de noi si ajung in locurile cele mai indepartate si in culturile cele
mai misterioase. Lumea a devenit o piata deschisa si numeroase organizatii au
afaceri in cele mai indepartate colturi ale lumii.
Arta transcende granitele lumii reale si numeroase opere de arta literara ale
trecutului si prezentului sunt traduse in numeroase limbi.
In aceste conditii munca traducatorului este extrem de importanta. El
schimba cuvintele dintr-o limba in alta, insa mentine in acelasi timp sensul si
contextul original. Pentru a incepe aceasta meserie este foarte important ca
persoana respectiva sa inteleaga contextul original al documentului pe care il
traduce si sa mentina in acelasi timp integritatea materialului original.

5. Page | 4
Nu trebuie doar sa inlocuiasca
cuvintele dintr-o limba in alta. Traducerea
textuala nu este niciodata buna, deoarece
un singur cuvant poate avea numeroase
sensuri intr-o limba. Traducatorul trebuie
sa tina cont atat de argou cat si de cuvintele
folosite in mod colocvial.
Limba este un proces de durata care este influentat de cultura, evenimente
sau specificul zonei. De asemenea, traim intr-o lume care este influentata de argou,
care este extrem de popular.
Când lucrează, traducătorul îndeplineşte consecutiv, mai multe funcţiuni.
Rând perând el este: pretraducător, documentarist–cercetător, terminolog–
frazeolog, re–lector,revizor, redactor şi specialist în diversele instrumente ale
microeditării.Acest lucru este valabil atât pentru traducătorul generalist cât şi
pentru traducătorulspecializa
In zilele noastre, traducatorii sunt impartiti in diverse categorii, in functie de
limbile cunoscute, dar si de domeniile de activitate. Astfel, exista traducatori
pentru documentele legale, materialele medicale, economice, tehnice etc.
Terminologia este o ramură a lingvisticii aplicate. În sensul său larg,
terminologia este disciplina lingvistică care se ocupă de studiul ştiinţific al
conceptelor şi termenilor utilizaţi în limbajele specializate. Într-un sens mai
restrâns, terminologia este setul de cuvinte special care aparţin unei ştiinţe, arte sau
unui autor sau unei entităţi sociale (de ex: terminologia medicală, terminologia IT).

6. Page | 5
Traducătorii specializaţi sunt clasificaţi în categorii standard, în funcţie de
tipul demateriale tratate. „Etichetele” alese ţin de marketing dar şi de o „punere în
lumină” personalăşi profesională:
 traducătorul literar;
 traducătorul de opere filosofice;
 traducătorul tehnic;
 traducătorul comercial;
 traducătorul juridic;
 traducătorul judiciar;
 traducătorul ştiinţific;
 traducătorul biomedical şi farmaceutic;
 traducătorul de soft (logiciels) şi de materiale explicative;
 traducătorul de produse audio-video (subtritrare, traduceri de bandă de
sunet,dialoguri);
 traducătorul de produse multimedia.
TRADUCĂTORUL LITERAR
Acesta traduce opere literare: romane, nuvele, poveşti, poezii, etc. În
general, sespecializează pe un anumit autor, o perioadă sau o şcoală literară, pe
literatura unei ţări sau aunei regiuni. Poate fi traducător profesionist sau
ocazional.Traducătorii literari au parcursuri extrem de diverse, la fel şi situaţii
profesionale sauremunerare. Schematizând, am putea include în aceeaşi categorie:
 autorii;
 marile nume ale traducerii literare, recunoscute, mereu solicitate;

7. Page | 6
 traducătorii literari „în devenire”, pe cale de a dobândi stabilitate
profesională,ajutaţi şi de faptul că operele literare sunt tot mai mult
produse de piaţă şitraducerile sunt bine primite de critică;
 traducătorii de paraliteratură;
 amatorii de tot felul.
Traducatorii literari trebuie sa cunoasca operele literare pe care le traduc. De
asemenea, trebuie sa cunoasca limba literara si cat mai multi astfel de termeni.
Aceste persoane trebuie sa cunoasca foarte bine limba straine si cum sa exprime
diverse emotii si sentimente. De asemenea, nu trebuie sa aiba greseli gramaticale in
compozitie.
TRADUCĂTORUL TEHNIC
Orice traducător tehnic adaugă în general, pe cartea de vizită, domeniile sau
domeniulîn care este specializat, cum ar fi: informatica, telecomunicaţiile, sistemul
de curăţire alindustriei procesării de produse agricole; izolare tehnică, carenajul
vaselor de navigaţie, bobinaje electrice, clonarea animalelor, spectometrie,
implanturi, lanţuri de sacrificare /abatorizare a păsărilor etc.Domeniul de
specializare al traducătorului tehnic se confruntă cu domeniul deactivitate al
clientului său sau al patronului. Uneori el trebuie să-şi multiplice domeniile sau
sătraducă materiale ne-tehnice (faxuri, procese-verbale de şedinţă), prin simplu
fapt că acesteasunt documente ale companiei respective.
TRADUCĂTORUL COMERCIAL
Se ocupă de documente comerciale: facturi, contracte, documente de
transport, de vamă, etc.

8. Page | 7
TRADUCĂTORUL FINANCIAR
Traduce documente financiare (bilanţuri ale societăţilor, contracte
financiare, etc.) şiintervine referitor la orice formă de activitate financiară, bancară,
fiscală, bursieră sau – general vorbind – economică.
TRADUCĂTORUL JURIDIC
Traduce documente juridice, texte de lege, decrete, regulamente, dar şi
contractediverse; spre exemplu: traducătorul din Parlamentul Canadian,
Parlamentul European sauCurtea Europeană de Justiţie.
TRADUCĂTORUL ŞTIINŢIFIC
Traduce documente ştiinţifice: articole, monografii, teze, comunicări pentru
congrese, prezentări. Se estimează că acesta trebuie să fie specializat în subiectul
respectiv.De exemplu, în Franţa, în domeniul traducerilor ştiinţifice spre engleză,
laboratarelerecurg la serviciile unor traducători anglo-saxoni sau la stagiari, care
traduc lucrările şi austatutul de co-autori. Ei aduc garanţia calităţii lingvistice.1.2.7.
TRADUCĂTORUL BIOMEDICAL SAU FARMACEUTIC
Ca şi în cazul traducerii juridice, pentru cazurile cele mai delicate se cere
catraducătorul să aibă competenţele unui medic sau famacist. În acest sector sunt
recrutaţi masivmedici sau farmacişti. Alternativ, sunt formate echipe în care
medicii şi farmaciştii intervin pentru a revizui traducerile efectuate de traducători
standard. Traducatorii din domeniul medicinei trebuie sa fie la curent cu tot ce se
intampla in acest domeniu si sa cunoasca terminologia medicala.

9. Page | 8
CATEGORII ADIŢIONALE DUPĂ EVOLUŢIA PIEŢII, A MEDIILOR, etc.
TRADUCĂTORUL DE EDITURĂ
Traducătorul de editură are drept furnizor al operei de tradus, o editură.
Categoria estedestul de vastă, pentru că include şi traducătorii literari şi pe cel de
audio-vizual şi orice persoană remunerată de o editură. Traducătorul de editură este
plătit în drepturi de autor.Remuneraţia include un avans din drepturi de autor.
Apoi, traducătorul primeşte restul sumei.Şi aceşti traducători pot fi specializaţi în
 traducători generalişti,
 traducători literari,
 traducători de opere filosofice,
 traducători de produse multimedia.
TRADUCĂTORUL JUDICIAR /ACREDITAT / EXPERT
Într-o afacere cu repercursiuni în afara frontierelor naţionale, regulile de
procedură cer ca:
 toate actele (cereri de extrădare, hotărâri ale Curţii, expertize tehnice,
procese-verbale deaudieri, înregistrări de interogatorii, comisii
rogatorii, corepondenţe, etc.) să fie traduse;
 traducerea să fie efectuată şi autentificată de un expert judiciar.
TRADUCĂTORUL PARLAMENTAR
Este util în ţările unde prevalează bilingvismul sau plurilingvismul
TRADUCĂTORUL - TRANSPORT MARITIM
CYBERTRADUCĂTORUL – traduce în direct de pe net – mesaje, liste, etc.

10. Page | 9
Ce s-ar intampla daca intreaga ta viata ar depinde de un singur cuvant?
Cuvintele, in fiecare limba, au numeroase sensuri si intelesuri. Este astfel foarte
important ca persoana care se ocupa de
documente sa stie foarte bine limba
respectiva. Traducatorul trebuie sa fie
extrem de atent atunci cand se ocupa de
documente oficiale.

11. Page | 10
Translatorii legali si financiari in
special trebuie sa fie familiarizati atat cu
limbajul protocolar, cat si cu limbajul specific
acestor domenii. Atunci cand este de tradus un
document legal se apeleaza intotdeauna la
traducatori autorizati si la firme specializate,
care sa recomande traducatori foarte buni. Documentele legale prost traduse pot fi
o problema atunci cand sunt inregistrate in baza de date a institutiilor. Un singur
cuvant gresit poate afecta foarte mult.
Cuvântul „traducere” desemnează deopotrivă activitatea traducătorului,
procesul de traducere şi rezultatul final al acestei activităţi, textul tradus, în sine.
Astfel, traducerea este activitatea intelectual-creativă de redare în scris a unui
text dintr-o limbă sursă într-o limbă ţintă, de obicei unidirecţional.
Actul profesional al traducerii presupune o excelentă cunoaştere a limbii ţintă şi
o foarte bună cunoaştere a limbii sursă, cunoştinţe lingvistice la nivel de expert şi
cunoştinţe în specialitatea de lucru.

12. Page | 11
Procesul de traducere este activitatea intelectual-creativă care cuprinde
următoarele etape şi elemente pentru asigurarea unui rezultat superior din punct de
vedere al calităţii şi al eficienţei, potrivit scopului avut în vedere de către
utilizatorul de traducere:
a) analiza iniţială a textului (identificarea eventualelor probleme de
ambiguitate lingvistică, a anomaliilor, abrevierilor sau oricăror alte aspecte care
necesită clarificare împreună cu beneficiarul traducerii);
b) cercetarea textului sursă din punct de vedere terminologic şi al
domeniului de specialitate, stabilirea terminologiei textului, avizarea ei de către
beneficiar sau de către un specialist în domeniu;
c) prima versiune de traducere;
d) corectarea primei versiuni de traducere (se face de către traducător);
e) revizia lingvistică a traducerii (de către un traducător, altul decât autorul
traducerii respective; se vor urmări redarea integrală şi corectă a mesajului textului
sursă, corectitudinea din punct de vedere gramatical, folosirea adecvată a
limbajului de specialitate şi conformitatea cu scopul îndeplinit);
f) revizia de specialitate a traducerii;
g) revizia stilistică;
h) aprobarea şi elaborarea versiunii finale;
i) corectarea traducerii finale (o ultima privire înainte de predarea
traducerii).

13. Page | 12
Clasificarea în funcţie de scopul traducerii
În funcţie de scopul pe care îl serveşte traducerea pentru client, aceasta se
poate clasifica în mai multe tipuri:
Traducerea documentară: Respectă formularea din textul sursă şi
recreează structurile din limba sursă în limba ţintă prin mijloace specifice acesteia
din urmă.
Traducerea funcţională: Are la bază textul sursă şi convenţiile în limba
ţintă privind tipul respectiv de text, iar textul ţintă este formulat ţinând cont de
cunoştinţele în domeniul de specialitate, de aşteptările culturale şi lingvistice ale
publicului ţintă.
Dacă diferenţele culturale determină necesitatea adaptării, conţinutul textului
sursă va fi adaptat pentru a servi scopului dorit în situaţia cultural-lingvistică ţintă.

14. Page | 13
Traducerea autorizată: Traducerea documentelor de uz oficial sau
internaţional, care se realizează de traducători special abilitaţi în acest sens de
autorităţile competente. Traducătorul atestă că traducerea documentului este
conformă cu originalul.
Adaptarea: Textul sursă este adaptat pe criterii de formă şi / sau conţinut
pentru a îndeplini scopul dorit în limba ţintă. Nivelul şi modul de adaptare trebuie
să fie discutate de prestatorul de servicii de traducere cu utilizatorul de traducere
(de exemplu, părţile trebuie să specifice explicit dacă este vorba de rezumarea sau
extinderea textului).

15. Page | 14
Traducerea informativă: Informaţia conţinută în textul sursă relevantă
pentru scopul specific este rezumată în textul ţintă şi / sau se traduc pasaje
relevante.
Rescrierea: Având la bază textul sursă, dar fără a respecta forma sa şi / sau
conţinutul cu stricteţe, textul ţintă este recreat de traducător pentru a îndeplini
scopul specific în limba ţintă.
Actualizarea: Un text sursă deja existent este modificat şi actualizat pe baza
informaţiilor de actualitate în limba sursă sau ţintă (de ex. actualizarea unei
documentaţii).
Localizare: Adaptarea lingvistico-culturală şi traducerea unor aplicaţii de
software, descrieri tehnice, manuale de utilizare etc., pentru pieţele ţintă.
Internaţionalizarea: Adaptarea unor produse de software, descrieri tehnice,
manuale de utilizare etc., pentru a permite localizarea ulterioară a textului sursă.
Documentaţia tehnică: Elaborarea de texte de referinţă pentru utilizatori,
adaptate nevoilor grupului şi culturii ţintă (instrucţiuni de utilizare, manuale de
reparaţii etc.).
Tipuri mixte de traducere prin combinarea tipurilor de mai sus.

16. Page | 15
Clasificarea traducerilor în funcţie de parametrii lingvistici
Parametrii lingvistici se referă la nivelul de finisare lingvistică în textul ţintă.
În funcţie de aceşti parametri lingvistici, se disting trei tipuri de traducere:
Traducere pentru tipar: Textul ţintă respectă regulile şi convenţiile din
limba ţintă şi uzanţele din cultura ţintă la nivel de lexic, gramatică, sintaxă şi alte
dimensiuni caracteristice textului sursă.
Traducere standard: Textul ţintă respectă regulile şi convenţiile din limba
ţintă la nivel de lexic, gramatică, sintaxă şi alte dimensiuni caracteristice textului
sursă. La nivel de limbaj specializat, traducerea standard utilizează terminologia de
ultimă actualitate în domeniul de specialitate. Pentru a putea fi publicată,
traducerea standard necesită revizie sub aspect tehnic şi editorial.
Traducerea în versiune de lucru: Textul ţintă respectă regulile şi
convenţiile din limba ţintă la nivel de gramatică şi sintaxă. Versiunea de lucru a
traducerii poate conţine greşeli de stil şi limbaj specializat. Este un stadiu
intermediar de lucru al traducerii în procesul de traducere.

17. Page | 16
Traducătorul autorizat este un expert lingvist specializat în ştiinţe juridice,
abilitat de către Ministerul de Justiţie să traducă în scris acte de uz oficial şi
international utilizate de către instituţiile statului şi de către cele internaţionale.
Traducerea autorizată este un document scris, semnat de către un
traducător autorizat de Ministerul Justiţiei, în care traducătorul atestă că traducerea
documentului este conformă cu originalul.
Traducerea legalizată este folosită pentru documentele de uz oficial sau
internaţional şi constă în garantarea legalităţii documentului de către un organism
de stat sau instituţie abilitată în acest sens. Procesul de legalizare a traducerilor
verifică dacă semnătura (semnăturile) şi ştampila (ştampilele) care apar pe un
document sunt autentice. Prin procesul de legalizare a traducerii nu se verifică sau
certifică dacă documentul este corect şi complet sub aspectul conţinutului şi nici nu
se produce o aprobare a conţinutului documentului tradus de către instituţia care
face legalizarea.
Apostila este un certificat sau o declaraţie, aplicată pe documentul tradus,
prin ştampilare sau prin ataşare pe o foaie separată. Apostila conţine semnătura
oficială a autorităţilor competente din ţara de provenienţă a documentului original
şi atestă ţara de origine a documentului, identitatea şi calitatea semnatarilor
documentului, numele tuturor autorităţilor care au adăugat o ştampilă sau
semnătură pe documentul respectiv.

18. Page | 17
In comunicarea cu institutiile statului sunt necesare documente traduse
cursiv si corect, fara absolutnici o greseala de ortografie sau, mai grav, de sens,
traduse de traducatori autorizati si calificati. De calitatea acestor traduceri
depind cariere si chiar destine.
Pentru a realiza traducerea documentelor care sunt necesare, se poate opta
intre a apela la serviciile unei agentii de traduceri sau la serviciile unui traducator
in regim freelance.
Un traducator cu experienta va putea oferi recomandari de la firme de
traduceri cu care a colaborat precum si de la fosti clienti . De asemenea, un
traducator de pe site are posibilitatea sa obtina recomandari de la solicitantii de
traduceri de pe site care au apelat la serviciile acestuia
Aderarea la organizatii si asociatii din domeniul traducerilor (Asociatia
Traducatorilor din Romania, Uniunea Nationala a Traducatorilor Autorizati din
Romania…) poate fi de asemenea un indicator al masurii in care un traducator de
pe site isi ofera serviciile partial sau integral in acest domeniu.

19. Page | 18
Ministerul Justitiei (MJ) intentioneaza sa faca mai multe schimbari majore in
privinta traducatorilor si interpretilor autorizati. In principal, activitatea acestora ar
urma sa fie limitata strict la domeniul judiciar si sa poata fi practicata doar in
birouri individuale sau societati profesionale cu acest scop. De asemenea, accesul
in profesie se va face pe baza de examen, nu doar printr-o simpla autorizare.
Prestatorul de servicii de traducere este calificat să furnizeze şi alte tipuri de
servicii în afara traducerii şi / sau interpretării, cum ar fi:
 întocmirea de liste, glosare sau baze de date terminologice pentru client;
 crearea de fişiere, în formate şi cu formatări specifice etc.;
 crearea şi actualizarea de memorii de traducere şi baze de date similare;
 consultanţă privind prezentarea, utilizarea şi efectul unor aspecte din textul
sursă în textul ţintă;
 studii pentru proiecte de traducere, analize de tip cost-beneficii privind
traducerea, evaluarea utilităţii şi relevanţei acesteia;
 testarea produselor localizate (de ex. software, documentaţii tehnice, texte
publicitare, denumiri de produse etc.);
 revizia de texte traduse, adică verificarea traducerii sub aspectul respectării
parametrilor de calitate stabiliţi şi a specificaţiilor stabilite pentru textul
ţintă. Revizorul va verifica lingvistic textul ţintă prin compararea cu textul

20. Page | 19
sursă. Textul sursă trebuie să fie redat integral, coerent şi consecvent în
limba ţintă.
 editarea, adică revizia lingvistică şi stilistică a textelor ţintă, prin compararea
lor cu textele sursă. În plus faţă de verificarea lingvistică a textului ţintă sub
aspectul integralităţii, al coerenţei şi al consecvenţei, se va verifica şi nivelul
stilistic.
 subtitrarea, adică traducerea de materiale filmate, cu respectarea cerinţelor
specifice.
Meseria de traducător poate părea la prima vedere o soluţie excelentă pentru cei
care finalizează o facultate umanistă şi nu doresc să intre în învăţământ. Trebuie
spus totuşi de la bun început că traducător poate fi orice persoană (indiferent de
facultatea absolvită, ba mai mult poate să nu fie absolvent de studii superioare).
Accesul la profesia de traducător pentru orice persoană cu diplomă de
bacalaureat se face pe baza unui atestat acordat doar în Bucureşti de CPPC, în
urma luării unui examen. Dacă persoanele doresc să devină traducători autorizaţi,
trebuie să depună la Ministerul Justiţiei o cerere adresată ministrului, însoţită de un
dosar, care să conţină obligatoriu o dovadă a unui act de studiu din care rezultă
specializarea în limba străină respectivă.

21. Page | 20
În cazul atestărilor CPPC, candidatul
trebuie să susţină două examene de traducător,
din limba română în limba străină şi viceversa,
pentru domeniul juridic. Centrul de Pregătire
Profesională în Cultură asigură organizarea
examenului pentru acordarea certificatului de
traducător în şi din limbi străine. Examenul se
desfăşoară în scris şi durează două ore. Se admite folosirea dicţionarelor bilingve,
iar examenul constă în traducerea unui text de aproximativ 2.000 de litere. Există şi
posibilitatea de a nu deveni traducător autorizat, ci doar traducător specializat.
Odată cu creșterea mobilității și a migrației pe teritoriul Uniunii Europene,
se înregistrează, de asemenea, o creștere proporțională a numărului de relații de
toate tipurile (comerciale, juridice, educaționale sau personale) între cetățeni de
diferite naționalități, de diferite culturi și care vorbesc limbi diferite. Aceasta
generează apariția unei game variate de situații în care sunt necesare servicii de
traducere și de interpretariat. Cum multe dintre aceste situații necesită aprobarea
sau prezența autorităților (cel mai frecvent, instanțe judecătorești sau alte instituții
juridice), solicitarea traducerii autorizate a documentelor redactate inițial într-o altă
limbă a devenit o situație destul de comună.
Scopul unei traduceri autorizate este de a certifica faptele în cadrul unei
proceduri judiciare sau administrative sau al unei acțiuni în instanță, precum și de a
obține recunoașterea faptelor juridice
dintr-o altă țară și de a aplica legislația
națională cetățenilor străini (drept
internațional privat).

22. Page | 21
Serviciile de traducere autorizată sunt
organizate în mod diferit în statele membre ale
Uniunii Europene, cadrul profesional fiind și el
foarte diferit (sisteme și practici eterogene). De
exemplu, în Regatul Unit și Irlanda, această
profesie nu este reglementată, în timp ce în țări
precum Spania și Grecia, fondate pe dreptul civil, profesia de traducător autorizat
face obiectul unor norme de admitere diferite și este practicată în condiții de lucru
care variază din punct de vedere al statutului, remunerării sau procedurii de
autorizare.
Coordonarea şi controlul activităţii traducătorilor şi interpreţilor judiciari se
exercită de către Ministerul Justiţiei, prin compartimentul de specialitate.
Traducerea şi interpretarea judiciară este activitatea de traducere şi interpretare
efectuată de către un traducător şi interpret judiciar într-o procedură sau activitate
desfăşurată în faţa sau de către un organ din sistemul judiciar ori conex acestuia.
Organele din sistemul judiciar sau conex acestuia pot utiliza serviciile
traducătorilor şi interpreţilor judiciari în scopul exercitării profesiei, potrivit legii.
În înţelesul legii, prin organe ale sistemului judiciar se desemnează Ministerul
Justiţiei, entităţile aflate în subordine acestuia, Consiliul Superior al Magistraturii,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională
Anticorupţie, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă instanţele
judecătoreşti şi organele de cercetare penală.
Prin organe ale sistemului conex sistemului judiciar se desemnează notarii
publici, executorii judecătoreşti, avocaţii, mediatorii şi practicienii în insolvenţă.
Pe teritoriul României, profesia de traducător şi interpret judiciar se organizează şi
se exercită numai în cadrul Uniunii Naţionale a Traducătorilor şi Interpreţilor
Judiciari din România, denumită în continuare Uniunea sau U.N.T.I.J.R.

23. Page | 22
Profesia de traducător şi interpret judiciar se exercită numai de către
traducătorii şi interpreţii judiciari membri ai Uniunii, înscrişi în Registrul
national de evidenţă a traducătorilor şi interpreţilor judiciari.
Norma de lucru 8 ore/zi, 5 zile pe săptămână = ~160 ore lunar (conform
prevederilor legale în vigoare).
Salariul unui traducator depinde in mare parte de organizatia pentru care
lucreaza, dar si de anii de experienta. Traducatorii care lucreaza pe cont propriu
sunt platiti in functie de proiectul la care lucreaza, numarul de pagini si multe alte
detalii. Un alt factor care influenteaza salariului unui traducator este numarul de
limbi pe care il cunoaste si domeniile de competenta. Traducatorii pot percepe
tarifele fie in functie de numarul de caractere traduse, pagini sau ore lucrate.
Ca şi oricare altă meserie, profesia de traducător şi interpret are punctele sale
forte şi cele slabe. Interpretarea este mai stresantă, iar orice eroare comisă iese la
iveală imediat, de multe ori fără a putea fi remediată. Munca interpretului este,
însă, mai bine plătită. Traducătorul, poate dedica, într-o situaţie ideală, mai mult
timp expresiei pe care urmează să o utilizeze.

24. Page | 23
El are şansa de a-şi verifica produsul propriei sale creaţii.
Cu toate acestea, activitatea traducătorului este oarecum izolată,
solitară. Ideal ar fi dacă s-ar reuşi să se combine aceste două
ocupaţii.
Chiar dacă munca unui traducător şi cea a unui interpret sînt
diverse ca formă, acestea sînt totuşi foarte apropiate ca conţinut.
Traducătorul şi interpretul sînt, aşa dar, cei care dau sens cuvintelor şi frazelor,
plasîndu-le în contextul adecvat limbii în care este realizată traducerea sau
interpretarea. Stăpînirea unei limbi nu se limitează doar la o simplă cunoaştere a
dicţionarelor. Dincolo de o bună cunoaştere a dicţionarelor şi a lucrului de
căutare/cercetare, astăzi mult mai accesibil graţie posibilităţilor enorme pe care ni
le oferă internetul, este necesar de a cunoaşte de asemenea în profunzime mediul
cultural din care provin limbile respective.
În acest fel, una din calităţile fundamentale pe care trebuie să o aibă în mod
obligatoriu un traducător sau interpret, fără de care este practic imposibil ca acesta
să-şi desfăşoare şi perfecţioneze activitatea, este, pe cît nu s-ar părea de straniu,
dorinţa de a cunoaşte, adică curiozitatea. Curiozitatea faţă de cultura care se
ascunde în spatele cuvintelor.
Acesta trebuie să fie în stare să-şi distribuie atenţia în aşa fel, încît să poată
concomitent asculta, pătrunde în esenţa celor auzite, analiza, memora şi vorbi – în
cazul interpretării simultane, sau face notiţe – în cazul celei consecutive. Memoria
bună pe termen scurt, mediu şi lung, capacitatea de a deduce sensul şi de a anticipa
mesajul vorbitorului, corectitudinea, simţul diplomatic dezvoltat, autocontrolul
stării emoţionale, capacitatea de a improviza – sînt alte
calităţi indispensabile, care îl ajută pe interpret să reproducă
prompt, adecvat şi calitativ mesajul unui discurs.

25. Page | 24
După D. Gouadec, în linii mari, portretul-robot al traducătorului ar fi:
 excelent lingvist;
 bun redactor;
 atras de tot ceea ce este tehnic;
 împins înainte de o mare curiozitate;
 răbdător, metodic, riguros;
 puternic informatizat;
 deschis spre mediul său (clienţi, colegi, specialişti);
 specializat, dacă se poate, în unul sau două domenii tehnice de vârf.
Traducătorul este neapărat „informatizat”.
Un bun traducător trebuie să fie, aşa dar, un profesionist dotat cu multă
răbdare, perseverent şi disciplinat, în timp ce un interpret bun trebuie în primul rînd
să dispună de o reacţie rapidă, să fie spontan pentru a găsi prompt o alternativă
valabilă unui termen pe care nu şi-l poate aminti într-un moment anume, dispus să
muncească atît cît o va cere situaţia.

26. Page | 25
Şi pentru a releva importanţa muncii traducătorului, obiectiva este opinia
scriitorului şi eseistului francez de origine cehă Milan Kundera, pe care o exprimă
în acest sens: „Gîndirea comunăeuropeană este opera colosală a traducătorilor.
Fără traducători nu ar exista Europa, nu ar exista literatura mondială...”.
Fără traducători omenirea nu i-ar fi cunoscut pe Miguel de Cervantes, Luís
de Camões, Lope de Vega, Federico García Lorca, José Saramago, Gabriel García
Márquez şi atîţia alţii, precum nu ar fi avut frumoasa ocazie de a-i cunoaşte de
asemenea pe marii noştri poeţi şi scriitori naţionali Mihai Eminescu, Grigore
Vieru, Ion Druţă…

27. Page | 26
http://ro.scribd.com/doc/57435548/Statutul-Si-Conditia-
Traducatorului#scribd