Download as PPSX, PPTX
![Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău,
Iaşi – Muzeu memorial.
Uşa acestei case a fost deschisă pentru
prietenul său Mihai Eminescu.
“Într-o seară aurie de
toamnă a anului 1876, la
bojdeuca din Ţicău, Creangă
şi-a adus un oaspete ales,
pe Bădiţa Mihai. Aplecaţi
din trupuri, au intrat în casă
şi s-au aşezat pe o laiţă, la
o lecuţă de odihnă, […].
Apoi, Creangă l-a ospătat pe
musafir […]. Eminescu a
rămas încântat de acest fel
de viaţă, de peisajul rustic
din jurul bojdeucii […]. În
zilele însorite, cei doi buni
prieteni ieşeau prin spatele
bojdeucii şi admirau în
tăcere frumuseţile Iaşului.”](https://image.slidesharecdn.com/dordeeminescu-150113174444-conversion-gate01/85/Dor-de-eminescu-14-320.jpg)
Dor de eminescu
- 2. “Ne întoarcem mereu la Eminescu, pentrucă poezia lui nu s-a învechit.” Eugen Simion 1885 1887 1869 18781870
- 3. Mihail Eminovici (Mihai Eminescu) s-anăscut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şaptelea copil din cei 11 ai lui Gheorghe Eminovici şi Raluca Eminovici. Gheorghe Eminovici, tatăl poetului Raluca Eminovici, mama poetului
- 4. După naşterea sa, familialocuieşte când în oraş, când la moşia cumpărată la Ipoteşti, unde se vor muta în toamna anului 1854. Astfel, viitorul poet îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Satul Ipoteşti, locul adevăratei întâlniri a viitorului poet cu natura şi oamenii
- 5. Casa memorială Mihai Eminescu dinIpoteşti nu este casa originală a poetului. Ea reprezintă cea de-a doua reconstrucţie a originalului. Anexă a casei; dependinţă Casa copilăriei lui Mihai Eminescu în 1909 (nu mai aparţinea familiei din 1878; fusese vândută de tatăl poetului din cauza datoriilor)
- 6. Actuala clădire este reconstruităîn 1979 după documentele originale, pe vechea fundaţie a gospodăriei Eminovici. Casa memorială Mihai Eminescu, Ipoteşti
- 7. Mobilierul aflat încasă este parte original, parte provenind din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Casa memorială, interior
- 8. Între 1858 -1866, copilul Mihail Eminovici urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi. În 1858 este înscris la şcoala primară “National Hauptschule” (Şcoala primară ortodoxă orientală). Termină clasa a IV-a fiind clasificat al cincilea din 82 elevi. Clădirea “National Hauptschule” din Cernăuţi, unde a studiat viitorul poet în perioada 1858 - 1860. În prezent clădirea adăposteşte o şcoală auto.
- 9. În 1860, seafla înscris în clasa întâi la Liceul german “Ober-Gymnasium” din Cernăuţi. Aici îl are ca profesor de limba şi literatura română pe Aron Pumnul. Clădirea Liceului german “Ober-Gymnasium” din Cernăuţi, unde poetul şi-a făcut studiile în perioada 1860-1863. În prezent, Şcoala generală nr. 1. Aron Pumnul
- 10. 1866 este anulprimelor publicaţii literare ale lui Eminescu: ● În ianuarie, la moartea profesorului Aron Pumnul, elevii săi scot o broşură în care apare şi poezia "La mormântul lui Aron Pumnul" semnată M. Eminoviciu. ● Debutează în revista "Familia" din Pesta, cu poezia "De-aş avea". Atunci Iosif Vulcan, directorul revistei, îi schimbă numele în Mihai Eminescu, nume ce va fi adoptat pentru totdeauna de poet. ● Îi mai apar încă cinci poezii în revista "Familia". Mormântul profesorului Aron Pumnul, Cernăuţi Revista “Familia”
- 11. În perioada 1866- 1869, călătoreşte foarte mult prin ţară pentru a cunoaştere prin contact direct poporul, limba, obiceiurile şi realităţile româneşti. Este sufleor şi copist în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional unde îl cunoaşte pe I. L. Caragiale. Continuă să publice în revista "Familia"; face traduceri din germană. Ion Luca Caragiale
- 12. Între 1869 -1872 este student la Viena. Urmează Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Se împrieteneşte cu Ioan Slavici. O cunoaşte la Viena pe Veronica Micle. Începe colaborarea la "Convorbiri Literare“. Debutează ca publicist în ziarul "Albina" din Pesta. Apar primele semne ale bolii lui. Plăcuţa de pe casa din Viena în care a locuit Eminescu
- 13. Între 1872 -1874 este student la Berlin. 1874 – 1877, trăieşte în Iaşi, unde: E director al Bibliotecii Centrale, profesor. suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul “Curierul de Iaşi ". Continuă să publice în “Convorbiri Literare". Devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl cunoaşte în 1875. Ion Creangă şi Mihai Eminescu, prieteni de suflet - Casa memorială Ion Creangă, Humuleşti
- 14. Bojdeuca lui IonCreangă din Ţicău, Iaşi – Muzeu memorial. Uşa acestei case a fost deschisă pentru prietenul său Mihai Eminescu. “Într-o seară aurie de toamnă a anului 1876, la bojdeuca din Ţicău, Creangă şi-a adus un oaspete ales, pe Bădiţa Mihai. Aplecaţi din trupuri, au intrat în casă şi s-au aşezat pe o laiţă, la o lecuţă de odihnă, […]. Apoi, Creangă l-a ospătat pe musafir […]. Eminescu a rămas încântat de acest fel de viaţă, de peisajul rustic din jurul bojdeucii […]. În zilele însorite, cei doi buni prieteni ieşeau prin spatele bojdeucii şi admirau în tăcere frumuseţile Iaşului.”
- 15. În 1877poetul se mută în Bucureşti. Între 1877 – 1883 are o activitate publicistică excepţională la Timpul, Convorbiri literare, care-i ruinează însă sănătatea. În iunie 1883 se îmbolnăveşte grav. În decembrie 1883 apare volumul "Poesii", singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui Eminescu. Titu Maiorescu semnează prefaţa şi tot el s-a ocupat de selectarea textelor. Prima ediţie a volumului „Poesii” Pe lângă poeziile publicate anterior, volumul cuprinde şi 26 poezii inedite.
- 16. • 1883-1887 sunt anide boală, cu reveniri şi recăderi din ce în ce mai dese. Scrie foarte puţin. • 1888 – boala se agravează, nu mai poate să scrie. • La 15 iunie 1889 Mihai Eminescu se stinge din viaţă. Este înmormântat în cimitirul Bellu, Bucureşti, la umbra unui tei. Mormântul lui Mihai Eminescu
- 17. SABIN BĂLAŞA –“Luceafărul” Pe 17 iunie, Iosif Vulcan scria în revista “Familia”, cea care-l lansase în urmă cu 23 de ani: “Naţiunea mea îmbracă doliu... Literatura noastră jeleşte!... Poezia română, plânge! Ni s-a dărâmat o columnă, ni s-a stins un luceafăr, ni s-a răpit o podoabă...”
- 18. Lacul, codrul, izvorul, teiul suntelemente ale naturii, specifice eminesciene, întâlnite în operele marelui poet de când era copil şi până la maturitate.
- 19. “Fiind băiet păduricutreieram Şi mă culcam ades lângă izvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sună-ncetişor:” (Fiind băiet păduri cutreieram) Pădurea Baisa şi lacul cu nuferi – leagănul copilăriei poetului nepereche
- 20. ,,Lacul codrilor albastru Nuferigalbeni îl încarcă; Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă.” (Lacul) Lacul lui Eminescu de la Ipoteşti
- 21. “Împărat slăvit ecodrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei-Sale.” (Povestea codrului) Codrul lui Eminescu – Pădurea Baisa, Ipoteşti
- 22. “Vino-n codru laizvorul Care tremură pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund.” (Dorinţa) Pădurea Baisa – Poteca spre lac
- 23. “– Ce telegeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ? – De ce nu m-aş legăna, Dacă trece vremea mea! ....................................... Şi mă lasă pustiit, Vestejit şi amorţit Şi cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el!” (Ce te legeni...) Pădurea Baisa toamna
- 24. “Dar prin codriea pătrunde Lângă teiul vechi şi sfânt, Ce cu flori până-n pământ Un izvor vrăjit ascunde.” (Povestea teiului) Teii lui Eminescu din spatele casei de la Ipoteşti - 1921
- 25. Teiul lui Eminescu– Grădina Publică din Copou, Iaşi “Teiul vechi un ram întins-a, Ea să poată să-l îndoaie, Ramul tânăr vânt să-i deie, Şi de braţe sus s-o ieie,” (Freamăt de codru)
- 26. “Aş vrea săvăd acuma natala mea vâlcioară Scăldată în cristalul pârâului de-argint, Să văd ce eu atâta iubeam odinioară: A codrului tenebră, poetic labirint;” (Din străinănate) Pădurea Baisa - codrul copilăriei lui Mihai Eminescu
- 27. “Astăzi chiar dem-aş întoarce A-nţelege n-o mai pot... Unde eşti, copilărie, Cu pădurea ta cu tot?” (O, rămâi) Pădurea Baisa – Aleea către Lacul lui Eminescu
- 28. “Pe lângă plopiifără soţ Adesea am trecut; Mă cunoşteau vecinii toţi – Tu nu m-ai cunoscut.” (Pe lângă plopii fără soţ...) Plopii fără soţ, Iaşi - Şoseaua Bucium
- 29. "Pe langă plopiifără soţ Trec anii cu încetul Şi ei ar fi aproape toţi De n-ar lipsi poetul. La locul lor toţi plopii sunt Foşnind cu tot firescul Dar n-au nici sens şi nici cuvânt, Lipseşte Eminescu". (Adrian Păunescu) Mihai Eminescu alături de marea sa iubire şi bunul său prieten
- 30. “Cât timp vaexista, undeva în lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată.” Mircea Eliade
- 31. Mai am unsingur dor: În liniştea serii Să mă lăsaţi să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Şi codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiţi un pat Din tinere ramuri Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce răsar Din umbra de cetini, Fiindu-mi prieteni, O să-mi zâmbească iar. Va geme de patemi Al mării aspru cânt... Ci eu voi fi pământ În singurătate-mi. (1883, decembrie) Şi nime-n urma mea Nu-mi plângă la creştet, Doar toamna glas să dea Frunzişului veşted. Pe când cu zgomot cad Izvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad. Pătrunză talanga Al serii rece vânt, Deasupra-mi teiul sfânt Să-şi scuture creanga. MAI AM UN SINGUR DOR Coloana sonoră este o romanţă, pe versurile “testamentului liric” al poetului, poezia:
- 32. S f âr ş i t