Imperiul persan s-a extins timp de aproape 200 de ani între Egipt și India, având un impact semnificativ asupra civilizației. Sub domnia lui Cyrus cel Mare, imperiul a cunoscut o expansiune majoră, dar a întâmpinat provocări în fața Greciei, culminând cu invazia lui Darius I, care a fost înfrântă la Maraton. Deși imperiul a fost un sistem complex și cosmopolit, a început să decadă în timpul domniei lui Artaxerxes III, iar amenințările externe au dus la sfârșitul său cu venirea lui Alexandru cel Mare.

1. Timp de aproape 200 de ani
Imperiul Persan s-a 'intins
'intre Egipt -5i India, asigurdnd
un mediu relativ stabil pentru
dezvoltarea civilizafiei.
mterior, dupii un declin rapid,
el s-a priibu-5it 'in fafa puterii
lui Alexandru cel Mare.
C 1vilizatia Egiptului ~lcea din vestul Asiei
aveau deja o vechime considerabil~
cand triburile nomade ale mezilor ~i
per~ilor au p~rasit stepele pentru a veni in
Podi~ul lranului. Mezii s-au a~ezat in sudul in 546 i.Hr., Cyrus pa:trunde in Asia Mica:, O Imperiul Persan in perioada sa de glorie
M~rii Caspice; per~ii s-au a~ezatin partea de cucerind Lydia ~i ara~ele grece~ti tributare de ~i cele 20 de regiuni administrative in care
sud-est, deasupra coastei de est, ast~zi cunos- pe caasta:. Patrivit legendei, regele Lidiei, era divizat, cunoscute sub numele de satrapii.
cut~ sub numele de Golful Persic. De~i in Cresus,era pe punctul de a fi ars pe rug, dar
gen~ral erau mai putin dezvoltati decat a fast crutat in ultima clipa:de Cyrus. Pavestea O Simbolul zeului Ahuramazda. Religia per-
popoarele invecinate -de exemplu asirienii - paate fi adeva:rata: deaarece se ~tie ca: Cyrus sana sus1inea ca omul poate alege intre bine
ei au adus sistemul religios ~i etic Zoroastrian, era un am generas. Cyrus a extins apai ~i rau. in timpul domniei lui Carius 1, se
care a supravietuit pan~ in ziua de azi. sta:panirea per~ilar in nard pana: la Marea spunea ca du~manii Persiei reprezentau raul.
La inceput mezii erau mult mai putemici ~i Caspica:~i a purtat a serie de campanil in
s-au constituit intr-o uniune de triburi, cu ca- partea de est, dincala de muntil Hindu Ku~.
pitala la Ecbatana,pretinzand uneori per~ilor
s~ le pl~teasc~tribut. Dar mezii, la randullor , Extinderea grani~elor
au fost vasali putemicilor asirieni, pan~ cand Fiullui Cyrus, Cambyses II (529-522 i.Hr.), a
regele Cyrxartes al Mezilor s-a aliat cu dus la capa:tpraiectul tata:lui sa:ude'a invada ,
caldeenii ~i au cucerit Ninive (612 i.Hr.) ~i in Egiptul, reu~ind sa:-lcucereasca: intregime,
in
cele din urm~ i-au distrus pe asirieni. fapt unic in lunga sa istarie.
incerca:rile per~ilar de a se extinde mai
Cyrus cel Mare departe in Libia ~i Etiapia nu au fast incu-
Suprematia mezilor a fost de scurt~ durat~. nunate de succes; spre sfar~itul damniei sale,
Pe~ii s-au unit sub dinastia Ahemenizilor, Cambyses 11a fast preacupat indeasebi de
care mai tarziu a dat na~tereunui conduc~tor aparitia unui pretendent la tran ~i de ra:zvra:tir-
de geniu, Cyrus cel Mare (Cyrus II, 559-529 ile din imperiu ale mezilar, babilanienilar ~i
i.Hr). Aproximativ in anul 559 i.Hr., Cyrus a altar supu~i. Situatia se afla inca:intr-unpunct
inceput lupta pentru infrangerea mezilor ~i in critic in mamentul in care a survenit maartea ~
cele din urm~ a cucerit un imperiu care lui Cambyses.El nu a la:satnici un descendent ~
cuprindea lranul, Armenia ~i estul Asiei Mici direct, dar Darius, camandantul celar Zece ~
(as~zi Turcia). Dar acestaera doar inceputul. Mil de Nemuritari (garda regala:), a pretins ~
Planul de baza al
ara~ului Persepolis
(st6nga). Persepolis
era mai degraba un
centru ceremonial
dec6t o capitala.
Situat ;ntr-o regiune
muntoasa, printre
ruinele sale (dreapta)
se numara o cazarma
~i o trezorerie; restul
cladirilor reprezinta
sali pentru banchete
~i ceremonii regale.
"
~
13

2. IMPERIUL PERSAN
00 Basoreliefurile
persane arata ca
platitorii de tribut
veneau din toate
col,urile imperiului
in Persepolis. Mezii.
cu palarii rotunde. ~i
per~ii. cu palarii cu
pliuri. in imaginea de
sus. Darius I ~i fiul
sau prezidau
audien,e (stanga).
banilor (0 inventie provenind din Lydia), sub
forma unor monede standardizate de aur. A
fost remarcabil faptul c;l un imperiu atat de
fragil (cel mai mare de pan;l atunci) a reu~it
s;l su'i'ravietuiasc;l aproape 200 de ani.
Imperiul a ajuns cel mai 1ntins in timpul lui
descendenta din dinastia Ahemenizilor ~i a Darius. in 512 i.Hr. el a traversat Bosforul
fost acceptat de armata ca fiind noul rege. incercand f;lrn succes s;l 1nving;l triburile
Doar dupa doi ani de campanii intense el a nomade scite aflate dincolo de Dun;lre. 20 de
reu~it sa suprime toate revoltele ~i sa readuca ani mai tarziu el reface itinerariul, reu~ind s;l
pacea In imperiu. ocupe Tracia, pan;l la granitele Macedoniei.
in prirnii ani ai dornniei sale, Darius 1(522-
486 lHr.) a reu~it sa extinda frontierele Puternica Grecie
imperiului pana la raul Indus. Apoi a decis ca Dup;l ce in;lbu~ise o revolt:l a ora~elor gre-
e necesar un proces de reorganizare ~i con- ce~ti din Asia Mic;l, Darius era hot:lcit s;l
solidare. Continuand opera Marilor Regi care actioneze impotriva grecilor de pe continent;
l-au precedat, el a dat Imperiului Persan dar 1n 490 i.Hr. armata trimis;l cu scopul de a-
forma ~i institutiile caracteristice. i pedepsi pe atenieni pentru ajutorul dat gre-
'l cilor din Asia, a fost invins;l in b;lt:llia de la
Un imperiu cosmopolit Maraton. Aceasta era 0 infcingere de mic;l
La fel ca asirienii, per~ii aveau supu~i foarte important;l, ~i Xerxes (486-465 i.Hr.); fiullui
diferiti din punctul de vedere allimbii pe care Darius, a preg;ltit 0 invazie la scarn mult mai
o vorbeau, al obiceiurilor ~i religiei. Dar In mare, al c;lrei rezultat a fost dezastruos;
timp ce asirienii ~i-au impus suprematia prin b;lt:lliile au fost purtate la Salamina(480i.Hr.),
teroare, per~ii au Incercat sa lmpace diferitele Plataea ~i Mycale (479 i.Hr). pan;l la urm;l,
gruptiri de supu~i. Personalitatile locale Incer- Persia a hot:lcit s;l fac;l pace (446 i.Hr.).
cau sa guvemeze cat mai bine cele 20 de Per~ii erau c;ll;lreti buni, dar infanteria lor
satrapii (regiuni administrative) In care Darius era mult mai slab;l decat cea a hoplitilor (sol-
Impartise imperiul. Obiceiurile, legile ~i insti- dati pede~tri) greci. Mercenarii greci au jucat
tutiile publice erau respectate~i toate religiile un rol important in revoltele ~i rnzboaiele
erau tolerate; un exemplu faimos 11 constituie civile dintre gruparile rivale pentru putere ~i
reconstruirea unui templu din Ierusalim, care care tulburau imperiul. in ciuda unei revi-
fusese distrus de babilonieni. gornri, in timpul lui Artaxerxes III (358-338
Toti supu~ii imperiului serveau In armata i.Hr.), imperiul era intr-un vizibil declin ~i era
persana, care a devenit o forta cosmopoli~. evident ca doar luptele dintre statele grece~ti
Un sistem bine dezvoltat de drumuri sustinea il fereau de atacul unor du~mani putemici.
comertul ~i comunicarea; statiile de po~ta uni- Darius III (336-330i.Hr.) a avut ne~ansasa
form amplasatepermiteau curierilor sa schim- ajunga rege tocmai cand amenintarea greaca
be caii ~i sa ajunga pana In cele mai izolate devenea realitate ~i Alexandru Macedon
colturi ale imperiului In cateva saptamani. (Alexandru cel Mare) i~i incepea spectacu-
Prosperitatea a fost promovata prin folosirea loasa cariern.
Istorie universal;l 7- CMLIZA11A GREACA Istorie universal;l ~ -ALEXANDRU CEL MARE