1. La inceputul secoluhli al XlI-1ea O Calare' mongol,
reprezentare chineza
de pe teritorii1e Asiei Centra1e din perioada Ching.
Calul robust, cu
se dezklntuie salbaticii nomazi picioare scurte a
mongoli care jefuiesc China, avut o importan,a
deosebita in
Orientul AproPiat ~i Europa. cuceririle mongole
Sub indrumarea conducato- prin mobilitatea ~i
tenacitatea sa.
rului Gingis-han infiinteaza
00 lurta -cortul
cel mai mare imperiu din mongol este utilizat
istoria universala. ~i azi. Forma sa
circulara ofera
rezisten'a fa'a de
A nc:I de la 1nceputul antichit:Itii ~i chiar ~i In vant. Se executa din
I evul mediu pentru civilizatiile sedentare, pasla presata intinsa
practicand api(:ultura, popoarele nomade, pe o barna de lemn.
care aveau ca activitate principal:I p:Istoritul ~i
fii~d astfel In ~a 1n c:Iutarea de noi p:I~uni, O Ctitorul
~eprezentauun pericol permanent. Au ajuns Imperiului Mongol -
de pe campiile ruse~ti pan:I In Ungaria, In Gingis-han. La
Arabia ~i In Africa de Nord pe c:Imile, iar de moartea sa imperiul
pe stepele euroasiatice c:Ilare. Datorit:I sau se intindea din
modului lor de viat:I au devenit c:Il:Ireti China Centrala pana
excelenti, ~i cu mobilitatea lor au devenit in Rusia Europeana.
situatie a fost schimbata de Temdjin, fiul
unui cap de ginte, al carui tata fusese ucis
inca in copilaria lui Temdjin. Tineretea
vitrega i-a format un caracter darz ~i nemilos.
Pe rand s-a rafuit cu toti rivalii, a unit tribu-
rile, cu o mana forte a reorganizat societatea
mongola, bazandu-se pe o armata puternica,
disciplinata ~i devotata pana la fanatism, cu
ajutorul careia ~i-a consolidat puterea. in
1206 ~i-a luat numele de Gingis-han, adica
"stapanullumii".
Foc ~i sabie
in urmatorii 20 de ani a dovedit ca i~i merita
numele. A ocupat China de Nord ~i a jefuit
capitala, Beijingul. Principatele aflate spre
vest le-a contopit in Imperiul Mongol in plina
expansiune. Expeditiile de cercetare au trecut
~i peste Muntii Caucaz, ~i au nimicit fortele
ruse~ti trimise impotriva lor. Apoi au urmat
cele mai spectaculoase campanii ale lui
Gingis-han. Dupa ce armatele lui au jefuit
renumitele centre comerciale Buhara ~i
Samarkand,au distrus Horezm-ul, macelarind
locuitorii pe subcontinentul indian au avansat
pana la raul Indu~. in urma prapadului
du$mani temuti pentru armatele lente, greoaie mersului istoriei. in jefuirea ora~elor ~i in mongol unele teritorii ~i-au revenit doar dupa
ale popoarelor stabilite in Europa sau in Asia. cucerirea unor teritorii tot mai mari, cei mai mai multe secole.
Cu toate c~ in leg~turile dintre diferitele de temut dintre toti nomazii s-au dovedit a fi
culturi $i in comert au existat lungi perioade mongolii. Tr~iau din cre~tereaoilor, caprelor Mo~tenirea lasata de
pa$nice, deseori au ap~rut conflicte, viata ~i a cailor pe partea de nord a actualei Gingis-han
nomada int:lrind caracterul rnzboinic al unui Mongolii. Din valorificarea animalelor obti- in 1224 Gingis-han a fost rechernat din India
popor, pentru care granarele pline ale neau came, lan~, piei, iar din prelucrarea pentru inabu~irea unei rascoale din Mongolia,
ora$elor bogate ale Asiei centrale reprezentau laptelui obtineau branz~ ~i ca~caval.B~utura dar a murit in 12V ~i astfel nu au rnai avut loc
o ispit~. national~ a devenit kumis-ul, laptele de cal noi campanii cuceritoare. A lasat in urma lui
Partii care atacau legiunile romane, arabii fermentat. pasla obtinut~ din lan~ acoperea un imperiu imens cu o administratie bine
r~zboinici caren~v~leau din de$Crt $i luptau iurtele -corturi circulare sustinute de bame organizata, ~i o legislatie stabila. Functionarii
in numele Islamului $i celelalte popoare de lemn. Se organizau In ginti ~i In triburi, erau ale~i fara discriminare nationala sau
.
no~ade au avut o mfluent~ mare asupra nobilii alegeau hanul conduc~torul. Aceast~ religioasa, consolidand astfel o dominatie
77

2. MONGOLII
mongol~ multisecularn. Marele Han a l~sat ca Egiptului. In acest timp Menghu a ocupat
mo~tenire ~i un sistem de comunicatii orga- China de Sud, ocupatie incheiat~ de fratele ~i
nizat pe statii po~tale teritoriale cu leg~turi succesorul lui, Kubilai-han, dup~ moartea lui
regulate intre ele. Menghu In 1259. tt67
Dup~ aceast~ perioad~ marele imperiu ~efulu; de tr;b mongollsughe; ; se na~te
Lupte pentru succesiune mongol a Inceput s~ se divi~ In mai multe un urma~ pe nume Temudj;n.
Ogodai, fiul ~i succesorullui Gingis-han a mai hanate mari, independente. Kubilai, ca mare t 101- t 104
l~rgit imperiul. A stabilit capitala la Karakum han, a mai recuperat ceva din puterea de odi- Temujd;n ,nv;nge tr;bur;le r;vale, tr;bur;le
~i a terminat ocuparea Chinei de Nord. A nioara:, dar a exercitat-o doar In China, unde vec;ne Merk;t ~; Na;man ajung sub
infrant rezistenta principatelor ruse~ti ~i dinastia luan Infiintat~ de el a dornnit aproape dom;naf;a ,u;. .
avansat continuu spre apus, conduc~torii lui o sut~ de ani -pan~ In 1368. t106
de o~ti invingand armatele poloneze ~i ger- Huleghu a devenit renumit prin Infiintarea Adunarea conducator;lor de g;nf; ~; tr;bur;
...
mane, avansand adanc in Europa. In 1241 a dinastiei I1hanidasub dominatia c~reia a Inflo-
nimicit oastea maghiarn a regelui Bela al IV- rit cultura persan~, ~i pe alte teritorii s-au for-
lea, prndand Ungaria. Europa de vesta sc~pat mat state mongole puternice, ca de exemplu cucerire.
de jaf datorit~ mortii nea~teptate a lui Ogodai. Hoarda de Aur care se Intindea din sudul 1209
La aflarea.ve~tii mortii sale oastea mongol~ Rusiei prin Siberia occidental~ pan~ In Asia Prin cucerirea regatului Hsi-Hsia, China
s-a retras. Central~ (cuvantul "hoard~" initial Inseamn~
A urmat o perioada lung~ in care n-a lac de stationare, loc de tab~ra:). 1211-1214
domihat rnare Han, ~i iarn~i Occidentul a avut Emirul turco-ta:taral Samarkanduluia deve- Campaniile de cucerire purtate impatriva
noroc prin faptul ca urma~ul lui Ogadai, nit Timur la sfar~itul secolului al XIV -lea, care dinastiei Ci!1 din China de Nard.
Menghu ~i-a orientat atentia spre teritoriile In afara:de ravagiile Insp~imanta:toare l~sat
n-a 1219-1225
chineze ~i persane. In 1258 Huleghu, fratele alta:mo~tenire.
lui Menghu, a ocupat Califatul Abbasida ~i a Din hanatele mari numai "Hoarda de Aur" 1227
jefuit Bagdadul. Atunci Imperiul Mongol ~i-a exist~ ~i In secolul al XV-lea. Descendentullui
atins limita occidental~, deoarece ocuparea Timur, Babur, Infiinteaz~ dinastia Mongolilor 1229.1241
Siriei a fost opri~ de sultanii mameluci ai in 1526 In India, dinastie care a avut o viata: Ogodei este ales mare han, jar Ciagatai ,si
lung~. Micile principate au avut un rol. In Tolui, ceilalfi doi tii ai 'ui Gingis-han vor
istorie pan~ la Inceputul secolului al XX-lea.
(ulu~i). fntaiul nascut, Djoci, a murit inca In
Leg3turile est-vest
---
Cu toate distrugerile inimaginabile, cuceririle 1234
mongole au avut ~i unele efecte pozitive -in China de Nard ajunge sub daminafie
special asupra Europei. Existenta imensului mangala.
imperiu Eurasian crea posibilitatea calatoriilor 1237-1240
In siguranta, fapt ce a permis dezvoltarea
legaturilor est-vest. Spre sfa~itul sec. al XIII-
lea Marco Polo, cel mai vestit calator al evului 1241
mediu ~i-a efectuat cal1ltoriile pe teritoriile Campanie tcitcireascci in Regatul Maghiar.
mongole, ~i a activat ~i in slujba lui Kubilai- 1242
l1an. Prin c1ll1ltoriile lui Marco Polo ~i ale altor La vestea morfii 'ui Ogodei, oastea
c1ll1ltori au p1ltruns In Europa m1lrfuri ~i idei mongolci pcircise~te teritoriul Ungariei ~i
de importanta vital1l din punct de vedere al se intoarce in Orient.
dezvoltarii civilizatiei. 1251-1259
Cu disparitia imperiului mongol legaturile Domnia marelui han Menghu.
est-vest au regresat. pan1lln secolul al XV-lea, 1258
epoca marilor descoperiri geografice, n-au
existat schimburi comerciale importante. 1:160
Mongol;; ocupa Damascul, dar la Aint-
O Timur, marele O Teritoriile aflate Djalut sunt infranfi de egipteni.
han nemilos. in sub domina~ia
1:160.1:194
1401, la cucerirea mongola in perioada
Domnia marelui han Kubilai.
Bagdadului, a de aur a Imperiului
1:176
macelarit 20.000 de Mongol, intre
in China de 5ud cade prizonier ultimul
oameni. 1209-1405.
imparat din dinastia Sung. Kubilai-han
unifica China ~i fondeaza dinastia luan.
1:184
1368
Sfar~ituI dominatiei dinastiei Juan.
1370-1405
.Cucere~te
Persia, Hoarda de Aur ~i invadeazo Delhi-
ul, dar dupo moartea sa imperiul se
"
c
destramo.
~ 1502
"
~ Destromarea Hoardei de Aur.
~
I 1526.1857
~
,
"0 Marilor Moguli.
"
-5 1920
~
~
Desfiintarea ultimului hanat In Buhara.
TeritoriuJ intra In Jmperiul Sovietic.
~
78