Ghidul Biblioteca Vie

Ghidul „Biblioteca Vie”a fost dezvoltat de către Asociaţia
A.R.T. Fusion în cadrul proiectului Biblioteca Vie. Apariţia
prezentului material a fost posibilă graţie finanţării acordate
de Comisia Europeană prin Programul Tineret în Acţiune.
Acest material este finanţat cu susţinere din partea
Comisiei Europene. Această publicaţie reflectă doar vederile
autorului, iar Comisia Europeană nu poate fi făcută
responsabilă pentru utilizarea informaţiei pe care o conţine.
Dreptul de copyright pentru această publicaţie aparţine
Asociaţiei A.R.T. Fusion. Reproducerea parţială sau integrală
a acestui material este permisă doar cu acordul scris al
Asociaţiei A.R.T. Fusion şi în condiţiile menţionării sursei.
Acest ghid a fost realizat cu ajutorul organizaţiilor
partenere: Primăria Mediaş, Federaţia Organizaţiilor de
Tineret din Regiunea Ciuc, Asociaţia Career Pass, IntergED,
Centru de Resurse Economice şi Educaţie pentru Dezvoltare,
Asociaţia Centrul European pentru Diversitate, Asociaţia
pentru Integrare Europeană Quiz, Organizaţia pentru Artă
şi Cultură, Asociaţia Millennium Center.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
NEAGU, MARIA
Biblioteca Vie: ghid de bune practici/Maria Neagu, Roxana
Turcu, Bucuresti, 2010
Bibliogr.
Index
ISBN: 978-606-92135-3-7
I. Turcu, Roxana
008

Autori ghid: Butyka Neagu Maria şi Roxana Turcu
Colaboratori:OanaGhizilă,IrinaLascăr,MonicaConstantinescu,
Marina Drăghici, Cristina Stan, Ana Maria Grădinariu,
Andreea Loredana Tudorache si Lelia Ruse.
Ilustraţii: Andreea Lipan
Concepţie grafică: Teodora Vlădescu
Mulţumim tuturor organizaţiilor partenere în cadrul
proiectului “Biblioteca Vie” și Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor pentru sprijin și participare la toate ediţie cu
cărţile “Deţinut”. Mulţumim de asemenea tuturor partenerilor
locali și partenerilor media care ne-au sprijinit la promovarea
fiecărui eveniment Biblioteca Vie.
Multumiri speciale “Cărţilor Vii” și “Bibliotecarilor” ce ne-au
fost alături la fiecare ediţie, cititorilor și voluntarilor implicaţi
în organizarea evenimentului. Mulţumiri partenerilor noștri
BlueMedia Studio și Lemon Studio pentru sprijinul constant
în proiectele de Biblioteca Vie.
August 2010,
Asociaţia A.R.T Fusion
Proiectul Biblioteca Vie
Str. Emil Boteanu, nr. 3B,
etaj III, ap 9, București,
Sector 1, România,
Cod poștal: 010027
Tel/ Fax: 031 805 81 65

2
Cuprins
I. Introducere
II. Istoricul Bibliotecii Vii
III. Experienţe trecute - prima Bibliotecă Vie în
România
IV. Organizarea şi implementarea unei
Biblioteci Vii
A. Identificarea obiectivelor şi stabilirea beneficiilor
metodei
B. Responsabilităţile echipei de proiect
C. Alegerea locaţiei pentru organizarea evenimentului
D. Selecţia cărţilor şi pregătirea cataloagelor
E. Selecţia şi pregătirea bibliotecarilor
F. Intâlnirea de pregătire a cărţilor
G. Promovarea bibliotecii
H. Desfăşurarea efectivă a bibliotecii
I. Evaluarea bibliotecii.
5
8
12
18
21
22
26
30
42
45
49
56
63

3
J. Monitorizarea Bibliotecilor Vii în România /
Elemente de identitate vizuală
V. Biblioteca Vie în practică
A. Proiectul Biblioteca Vie - Luna Cărţilor Vii
B. Poveşti de succes
C. Interviuri cu cărţi
D. Interviuri cu bibliotecari
VI. Impactul Bibliotecii Vii asupra cărţilor şi
cititorilor
VII. Anexe administrative
VIII. Bibliografie
68
72
72
89
99
104
116
124
130

5
“Un străin este un prieten pe care încă nu îl cunoşti”.
Acest slogan antirasist este unul foarte simplu dar şi
foarte complex. Este un slogan care duce în atenţie dialogul
cu cei pe care am putea să îi considerăm “străini”. 1
Acest slogan introduce foarte bine ideea Bibliotecii Vii. Biblioteca Vie oferă
oamenilor oportunitatea de a discuta la nivel personal cu cineva considerat
“străin” într-un mod structurat, protejat, într-un spaţiu limitat de timp, dar
fără alte angajamente următoare.
Acest cadru creat al Bibliotecii Vii este probabil unul dintre motivele
pentru care Biblioteca Vie a fost atât de populară oriunde în lume unde
a fost organizată, şi în special în România. Metoda creativă şi inovatoare
Biblioteca Vie prezentată în acest ghid, îşi propune să provoace dialogul
interpersonal între oamenii care în mod normal nu ar avea şansa să intre în
dialog într-un cadru organizat.
Organizaţiile care lucrează în sfera dialogului intercultural în România, al
diversităţii sau pur şi simplu care lucrează în domeniul educaţiei tinerilor
şi adulţilor, se confruntă foarte des cu provocări legate de abordarea unor
metode noi sau inovative care să atragă atenţia oamenilor într-un mod simplu
şi eficient asupra problematicii diversităţii.
Biblioteca Vie este o oportunitate pentru dialog intercultural şi dezvoltare
personală direcţionat către oamenii care de obicei au contact foarte puţin
cu programe de educaţie non-formală.
1
Ronni Abergel, Antje Rothemund, Gavan Titley, Péter Wootsch, Don’t judge a book by it’s
cover, Directorate of Youth and Sport, Programme “Youth promoting human rights and social
cohesion”, Ungaria, Council of Europe Publishing, 2005

6
PrinaceastăpublicaţierealizatăcusprijinulComisieiEuropeneprinProgramul
Tineret în Acţiune, ne propunem să promovăm metodologia Bibliotecii Vii în
România care a fost implementată cu un foarte mare succes în 2009 - 2010
în peste 15 evenimente la nivel local.
Acest ghid pus la dispoziţia organizatorilor de Biblioteci Vii din România,
sumarizează experienţa cumulată a mai multor organizatori, bibliotecari,
cărţi şi cititori în cadrul evenimentelor de Bibliotecă Vie desfăşurate în
România în 2009 - 2010 cu ocazia Lunii Cărţilor Vii.
Scopul acestei publicaţii este de a încuraja şi de a oferi suport pentru
cei care îşi propun să organizeze o Bibliotecă Vie. Prin acest ghid nu ne
propunem să oferim reţeta perfectă organizării unei Biblioteci Vii întrucât
fiecare bibliotecă are ingredientele ei de bază, iar restul se adaptează de
către fiecare organizator la contextul local.
Insă, este o limită clară în ce priveste adaptarea metodei, care se doreşte
a fi respectată de către inventatorii săi. Este nevoie de “unelte bune”
pentru a construi o Bibliotecă Vie autentică, însă, dacă aceste instrumente
sunt folosite cu intenţii mai puţin nobile, atunci acestea ar putea duce la
incorecta folosire a metodologiei şi a scopului pentru care a fost iniţiată.
Este dorinţa autorilor acestei metode de a fi promovată şi aplicată metoda
într-un mod responsabil şi corect.
“Biblioteca Vie nu este un exerciţiu de relaţii publice
care caută titluri spectaculoase, nu este o expoziţie de
exponate rare şi mai ales nu este o agenţie de recrutare
pentru oameni celebri. Biblioteca Vie este un instrument de
dialog care aduce oamenii mai aproape unul de celalalt
pentru a promova respectul pentru demnitatea umană şi
identitatea fiecăruia.”2
2

7
Aşadar, Biblioteca Vie îşi propune să atragă atenţia asupra acceptării
diversităţii pentru că, de multe ori, diferenţele dintre oameni nu sunt
valorificate ca fiind resurse. De cele mai multe ori aceste diferenţe duc la
punerea de etichete, crearea de prejudecăţi, care în cele din urmă conduc
la discriminare, suspiciune şi excludere.
Cărţile din Biblioteca Vie sunt oameni reprezentând grupuri care se
confruntă, sau se pot confrunta cu prejudecăţi sau stereotipuri (de gen,
vârstă, educaţie, meserie, etnie, rasă, religie etc) şi care ar putea fi victime
ale discriminării sau excluderii sociale, sau în cele din urmă pot fi oameni cu
poveşti care ar da cititorului o experienţă unică de învăţare în domeniul
diversităţii.
Cititorul din cadrul unei Biblioteci Vii poate fi oricine care este gata să se
întâlnească cu propriile prejudecăţi şi stereotipuri. Este o persoană care
îşi doreşte să petreacă 50 de minute din timpul său pentru a câştiga o
experienţă de învăţare plină de semnificaţii. În cadrul unei biblioteci,
cărţile nu doar vorbesc, ci răspund la întrebări, ele însele putând pune
întrebări astfel încât experienţa de învăţare să se producă în ambele
sensuri.

8
II. Istoricul Bibliotecii Vii

9
Ideea Bibliotecii Vii nu este nouă în România. A mai fost exersată sub forma
unor simulări, evenimente de câteva ore singulare şi de alte organzaţii din
România. Insă, în 2009, la iniţiativa Asociaţiei A.R.T. Fusion, a fost prima dată
când Biblioteca Vie s-a organizat într-un spaţiu public deschis, pentru sute
de oameni, pe durata a 4 zile în Bucureşti. Evenimentul s-a desfăşurat în
cadrul proiectului “Have a lemon!Taste Diversity”, organizat cu sprijinul
Programului Comisiei Europene prin Programul Tineret în Acţiune. A fost
prima dată când s-a implementat această metodă la această anvergură şi
mai ales urmând criteriile de bază ale metodei. Succesul a fost foarte mare,
au participat aproximativ 500 de cititori şi, în acest sens, ne-am propus
pentru anul 2010 să multiplicăm metoda la nivel naţional în alte 7 comunităţi
din România.
Ideea Bibliotecii Vii a fost iniţial dezvoltată de organizaţia daneză “Stop the
Violence”, ca parte a activităţii pe care organizaţia o oferea vizitatorilor în
cadrul Festivalului Roskilde în anul 2000. Cu sediul în Copenhaga, organizaţia
Stop the Violence era o organizaţie care lucra cu tineri şi care îşi propunea
să educe tinerii pentru a fi mai activi în activităţi de prevenire a violenţei.
Primul eveniment din acel an a fost organizat în parteneriat cu Fundaţia
Roskilde şi a fost clar că evenimentul avea un potenţial peste aşteptări
atât pentru organizaţia daneză cât şi pentru organizatorii festivalului.
Această experinţă pozitivă din cadrul festivalului a atras atenţia
directorului de la Centrul de Tineret European al Consiliului Europei din
Budapesta (EYCB). Prin intermediul acestuia, organizatorii danezi au fost
aduşi în contact cu organizatorii Festivalului Sziget din Ungaria unde s-a
decis organizarea Bibliotecii Vii pentru prima dată acolo în 20013
.
3
Ronni Abergel, Antje Rothemund, Gavan Titley, Péter Wootsch, Don’t judge a book bz it’s

10
Din 2003, Biblioteca Vie din cadrul Festivalului Sziget a fost organizată la
standul Consiliului Europei şi s-a derulat pe perioada a 7 zile. Până acum,
în cadrul festivalului au fost organizate mai mult de 5 biblioteci care au
devenit atracţia maximă a zonei oferite pentru societatea civilă în cadrul
festivalului. Astfel, organizatorii din cadrul Consiliului Europei de la Sziget
şi-au dat seama că metoda poate să depăşească şi graniţele Ungariei şi mai
ales să fie adoptată şi în alte ţări. Astfel, pe perioada bibliotecilor organizate
acolo, metoda a câştigat noi îmbunătăţiri precum introducerea dicţionarelor
sau a cărţilor care puteau să funcţioneze ca interpreţi. In următorii ani,
alţi organizatori au început să descopere conceptul de Bibliotecă Vie şi
posibilităţile extraordinare pe care acesta le oferă. Astfel, Biblioteci Vii
au mai fost organizate ca parte a comitetelor de tineri din ţările nordice în
Norvegia. Acestea au avut loc chiar într-o bibliotecă la care au participant
aproximativ 450 de tineri. În Portugalia, organizaţia APAV, care lucrează cu
victime ale violenţei, a organizat biblioteca în cadrul Festivalului Rock In
Rio în Lisabona. Evenimentul a fost organizat cu un buget foarte mic, a avut
ore limitate de închiriere a cărţilor, dar a demonstrat că o Bibliotecă Vie nu
numai că se poate adapa contextului local dar şi unor bugete limitate. De
exemplu, în Roskilde pentru prima dată au fost 75 de cărţi, la Sziget 50, iar în
Lisabona 204
. În România numărul cel mai mare de cărţi în cadrul unei biblioteci
a fost de 45 de cărţi, dar nu au fost organizate în cadrul unor festivaluri.
Experienţa din Ungaria a demonstrat cât de elaborat pot fi organizate
Bibliotecile Vii, ţările nordice au introdus noi dimensiuni ale unei biblioteci,
iar Biblioteca Vie din Portugalia este un exemplu al adaptabilităţii metodei.
Astfel, de-a lungul anilor, biblioteci au mai fost organizate în Suedia, Islanda,
Ungaria, Australia, Austria, Brazilia, China, Cipru, Africa de Sud, Belgia,
Cehia, Cipru, etc. În August 2010 a fost organizată cea mai lungă bibliotecă
din lume care a durat 9 zile şi a fost implementată în Olanda în cadrul
Festivalului Noorderzon5
.
4
5
Idem

11
În fiecare ţară, fiecare organizator a avut o experienţă unică în organizarea
Bibliotecii Vii. Astfel, şi experienţa românescă a adus multe învăţăminte
extraordinare dintre care, cea mai importantă, este că cititorii din România,
în special tinerii, sunt foarte dornici de a intra în dialog, de a-şi dărâma
prejudecăţile, de a vedea lumea prin ochii unui “străin”.
Reacţia şi dorinţa participanţilor din România a fost motivaţia principală
pentru care în 2009 - 2010 peste 3500 de cititori au trecut prin
bibliotecile din România şi peste 400 de cărţi şi-au oferit timpul voluntar
pentru o cauză nobilă. Considerăm că în România s-au atins numere
record de cititori în cadrul bibliotecilor, un număr neaşteptat de către
organizatori.

12
III. Experienţe trecute -
Biblioteca Vie

13
Cum a început Biblioteca Vie în România?
Maria Neagu - voluntar şi membru fondator A.R.T.
Fusion, coordonator prima Bibiotecă Vie, Bucureşti, mai
2009, proiectul „Have a Lemon- Taste Diversity!”
Anul 2009 a fost Anul European al Creativităţii şi Inovaţiei şi, în acest sens,
în cadrul Asociaţiei A.R.T Fusion am creat proiectul Have a lemon!Taste
Diversity! ce îşi propunea să promoveze acceptarea diversităţii folosind
metode şi instrumente cât mai creative. Cu şapte săptămâni înainte de
evenimentul care urma să aibă loc în Bucureşti pe durata a patru zile,
am auzit de la un coleg despre această minunată idee - Biblioteca Vie.
El participase în Ungaria la un training organizat de Consiliul Europei pe
metodologia bibliotecii. Într-un hol, timp de 15 minute mi-a povestit cele
mai importante informaţii despre ce este biblioteca. În acel moment, totul
a început să prindă logică şi părea că Biblioteca Vie era tocmai elementul
de rezistenţă care avea să dea o mai mare logică şi coerenţă proiectului
nostru. Timp de 3 zile am citit tot ce se putea citi despre Biblioteca
Vie, am descărcat un ghid cu metodologia şi am hotărât că acest lucru
merită încercat cu toate riscurile care puteau să apară, mai ales că nu se
organizase încă în România o Bibliotecă Vie deschisă publicului larg pentru
o durată de 4 zile.
După ce am citit şi recitit ghidul din scoarţă în scoarţă, am pregătit toate
documentele necesare pentru organizarea bibliotecii: anunţ de căutare
cărţi, formular de înscriere cărţi, chestionare de evaluare cărţi, chestionare
de evaluare cititori, anunţ de promovare bibliotecă, etc. S-a format echipa
care urma să ne ajute la pilotarea bibliotecii şi am început căutările asidue
de cărţi. Am mobilizat toţi prietenii pe care îi ştiam, care trimiteau mai
departe anunţurile de căutare a cărţilor . Astfel, în interval de o saptămâna
au început să apară şi să se înscrie primele cărţi. Spre marea mea uimire,

14
am început să fiu căutată de persoane care se ofereau să fie cărţi, dar
cea mai mare surprindere a fost când am fost sunată de Administraţia
Naţională a Penitenciarelor care doreau să trimită deţinuţi cu scopul de
a dărâma prejudecăţi despre ei. În acel moment am simţit că este nevoie
de Biblioteca Vie mai mult decât ne imaginam noi.
Cu multe telefoane şi e-mailuri trimise, cu 4 zile înainte de bibliotecă, un
număr de 25 de cărţi erau deja înscrise. Era mai mult decât mă aşteptam
în condiţiile în care ştiam că prima dată, la Festivalul Sziget, au participat
50 de cărţi, iar proiectul nostru nu se compara ca număr de beneficiari de
la Festivalul Sziget.
La prima ediţie nu am reuşit să facem o întâlnire cu cărţile, o întâlnire foarte
importantă de altfel, întrucât picase fix de 1 mai când toată lumea era
plecată din oraş. Aşa că am chemat cărţile cu o oră înainte de începerea
bibliotecii şi am povestit încă o dată toate aspectele pe care trebuie să le
ia în considerare în calitate de carte. Oricum, în prealabil le trimisesem în
format electronic toate informaţiile de care aveau nevoie şi am discutat şi
la telefon dacă erau întrebări.
Foarte multe emoţii în acea primă zi a Bibliotecii Vii. Incercam să încurajez
cărţile spre această nouă exprienţă, să le facilitez comunicarea, să par
stăpână pe mine şi, în acelaşi timp să fiu acolo cu toate simţurile pentru a
lua primul puls al Bibliotecii Vii. Biblioteca, împreună cu restul expoziţiei
“Have a Lemon! Taste Diversity!” s-a desfăşurat deasupra Teatrului Naţional
Bucureşti, în incinta Centrului Naţional al Dansului, partenerul nostru
principal în cadrul proiectului.
In acea primă zi nu aveam cum să ne dăm încă seama dacă sutele de oameni
către care s-a trimis anunţul despre proiect aveau să reacţioneze pozitiv
la acestă idee inovatoare. Am stat cu emoţie de la ora 16.00 când s-a
deschis biblioteca şi expoziţia, până la ora 17.00 când nu au venit decât 2 -
3 persoane care păreau rătăcite. Bibliotecarii erau pregătiţi pe poziţie, iar
cărţile îmbrăcate în tricouri frumoase cu însemnele bibliotecii, încă se mai
tatonau şi încercau să se cunoască. Pe la ora 17.00 au început să apară grupuri

15
de câte 2 - 3 tineri, cărora bibliotecarii le prezentau ideea Bibliotecii Vii şi
oferta de cărţi. Îmi amintesc că primele reacţii erau parcă de refuz, dar se
vedea şi o mare curiozitate pe chipul lor. Oamenii au început să fie interesaţi
de cărţi, iar acestea păreau şi ele nerăbdătoare să vadă cum merge şi dacă
vor fi citite. Am început să ne relaxăm, pentru că oamenii veneau şi pentru
expoziţia Have a Lemon, puteau să stea la o limonadă, puteau să şi cunoască
oameni interesanţi - nişte “străini” dispuşi să intre în dialog cu ei şi să-şi
împărtăşească din experienţa reprezentată de titlul cărţii, iar cititorii să-şi
întâlnească prejudecăţile cu care se confruntau. După ora 18.00 şi până în
ora 20.00 deja participaseră în jur de 60 de vizitatori din care în jur de 40
deveniseră cititori. Am devenit din ce în ce mai încrezatori. După fiecare
citire am oferit chestionare de evaluare cititorilor şi am pus la dispoziţie
un spaţiu pe perete pe care oamenii puteau să işi scrie părerile. Reacţiile
pozitive au început să apară, cărţile păreau din ce în ce mai motivate şi
începuse să se creeze o atmosfera de dialog în sală. În prima zi au fost două
sau trei cărţi care nu au fost citite, dar, cu încurajări din partea noastră au
venit şi în celelalte trei zile, în care au fost citite.

16
În prima seară, am mulţumit cărţilor, le-am oferit şi lor chestionare de
evaluare a zilei, am citit chestionarele, le-am amintit că îi aşteptam şi a doua
zi, am trecut răspunsurile de la chestionare într-un document, am primit
feedback-ul lor şi am stabilit ce avem de îmbunătăţit a doua zi. În cele din
urmă ne-am dus mulţumiţi acasă, nebănuind ce urmează să se întâmple în
zilele următoare.
A doua zi, după ce au sosit cărţile, le-am mulţumit de feedback, am anunţat
ce urmează să îmbunătăţim, au oferit feedback şi încurajări şi bibliotecarii, şi,
de la ora 16.00 când s-a deschis biblioteca au început să vină cititorii. La un
moment dat, după ora 18.00, nu mai aveam nicio carte disponibilă. Au venit
şi cititori care au fost în prima zi, iar în celelalte zile au venit cu un prieten
sau cu mai mulţi. La cererea cititorilor, şi cu aprobarea cărţilor, am început să
împrumutăm o carte şi pentru un grup de 2, maxim 3 cititori. Acest lucru a
fost o concesie pe care trebuia să o facem doar cu aprobarea cărţilor. Deja
spre sfârşitul zilei au fost în jur de 90 de cititori. Ziua a fost plină!
În ziua a treia, spre surprinderea noastră, numărul cititorilor s-a dublat, sala
era plină, a trebuit să mai aducem şi să instruim pe loc încă doi bibliotecari,
în timp ce alţi doi erau poziţionaţi în faţa mesei de împrumut pentru a
prezenta cataloagele şi titlurile cărţilor cititorilor care soseau în număr tot
mai mare.
Toate cărţile noastre erau postate şi într-un catalog electronic pe site-ul
proiectului, astfel încât erau mulţi cititori care veneau de acasă cu gândul să
împrumute o anumită carte. În acea zi am terminat din nou toate permisele şi
chestionarele. Ajunsesem în a treia zi la aproximativ 300 de cititori. Cărţile
începuseră să se simtă obosite şi acceptau mai mulţi cititori deodată, însă
am încercat să nu avem un număr mai mare de patru cititori la o carte - asta
aparând ca o regulă doar în cadrul bibliotecilor noastre. Ziua trei a fost
ziua cea mai plină pentru că a fost vineri. Am ajuns la un număr de aproape
500 de cititori. Spaţiile bibliotecii şi ale expoziţiei deveniseră deja spaţii
de întâlnire şi între cititorii care aşteptau cărti la împrumut. Grupuri de
prieteni veneau şi se relaxau în bibliotecă, ascultau muzică şi când prindeau
o carte liberă erau avizi de cunoaştere. Îmi amintesc de un cititor care îmi

17
spunea “Îmi place foarte tare aici la bibliotecă, e plăcut, cunoşti oameni,
te simţi bine, e o atmosferă specială, aş veni în fiecare lună la un astfel de
eveniment dacă s-ar organiza”.
În fiecare seară eram de-a dreptul uimiţi de setea de cunoaştere cu care
veneau participanţii la bibliotecă, cei mai mulţi tineri, dar şi adulţi de vârste
diferite, chiar cu copii. Am avut şi 3 cărţi care au fost cititori în primele zile
şi s-au oferit să fie cărţi pentru că simţeau că şi ei pot să împărtăşească din
prejudecăţile cu care se confruntă.
Am fost foarte atenţi în a introduce noi cărţi, dar după ce am discutat cu
potenţialele cărţi, ne-am dat seama ca acestea vor fi în siguranţă şi astfel
am introdus 3 noi cărţi: o moldoveancă, o femeie în domeniul tehnic şi o
bisexuală. La sfârşitul Bibliotecii Vii eram cu toţii obosiţi, dar foarte fericiţi
pentru rezultatele pe care le obţinusem. Biblioteca Vie fusese un succes.
În ultima zi a proiectului am organizat o întâlnire cu cărţile la care au reuşit
să participe 14 cărţi din 25. Am planificat această întâlnire cu scopul de a
oferi şansa cărţilor să povestească despre experienţa lor. Odată ce discuţia
a pornit, aceasta s-a derulat natural, timp de peste o oră. Cărţile au dat
multe feedback-uri, din care am învăţat foarte mult şi am realizat că şi
pentru cărţi a fost o experienţă de învăţare deosebită.
La iniţiativa cărţilor de la această primă ediţie s-a propus să organizăm
o Bibliotecă Vie o dată la 8 săptămâni în Bucureşti, întrucât am ajuns la
concluzia că nevoia de dialog era foarte mare şi cărţile erau dispuse să se
implice pe termen lung. Şi aşa s-a şi întâmplat! Au mai avut loc încă patru
biblioteci vii în 2009, la interval de 8 săptămâni, care au avut de asemenea
un mare succes în rândul cititorilor. La începutul lui 2010 am primit suportul
financiar al Comisiei Europene prin Programul Tineret în Acţiune să ducem
această iniţiativă la un alt nivel - la nivel naţional.
Astfel a apărut proiectul Biblioteca Vie prin intermediul căruia reuşim
să împărtăşim experinţa noastră şi a partenerilor noştri în organizarea
Bibliotecii Vii în România.

18
IV. Organizarea şi implementarea
unei Biblioteci Vii

19
Biblioteca Vie încurajează audienţa să reflectze asupra propriilor
prejudecăţişistereotipuri.Credemcăfiecaredintrenoiareprejudecăţi
sau stereotipuri de care este conştient şi pe care le recunoaşte în anumite
contexte, dar în altele este posibil să nu le identifice. Este foarte uşor să
avem prejudecăţi şi stereotipuri faţă de un grup de persoane aflat la mare
distanţă de noi, dar este şi mai greu să menţinem aceste prejudecăţi atunci
când intrăm în contact direct cu cineva faţă de care avem prejudecăţi
şi putem observa şi o altă perspectivă. De multe ori am auzit situaţii
de genul “nu-mi plac ţiganii, dar imi place de Cristi chiar dacă e ţigan
pentru că pe el îl cunosc şi el chiar e cumsecade6
”. Aşadar, ideea de bază
a bibliotecii vii este de a crea un spaţiu fizic decorat ca o bibliotecă plină
cu cărţi, în care oamenii vin să discute cu ele şi să privească diversitatea
dintr-un alt unghi.
Însă, atunci când dorim să organizăm acest spaţiu al Bibliotecii Vii,
trebuie să luăm în considerare o mulţime de aspecte precum: obiectivele
bibliotecii, spaţiul în care organizăm biblioteca, modalităţi de recrutare
a cărţilor, modalitatea de promovare a bibliotecii, modul de evaluare a
impactului bibliotecii asupra cititorilor şi asupra cărţilor etc.
În capitolele următoare vom aborda fiecare dintre aceste aspecte,
astfel încât să oferim informaţiile de bază pentru fiecare etapă în parte
a organizării Bibliotecii Vii.
6

20
Paşii pe care trebuie să îi urmăm în vederea
organizării Bibliotecii Vii sunt:
1. Identificarea obiectivelor şi stabilirea beneficiilor metodei
2. Responsabilităţile echipei de proiect
3. Alegerea locaţiei pentru organizarea evenimentului
4. Selecţia cărţilor şi pregătirea cataloagelor
5. Selecţia şi pregătirea bibliotecarilor
6. Întâlnirea de pregătire a cărţilor
7. Promovarea bibliotecii
8. Desfăşurarea efectivă a bibliotecii
9. Evaluarea bibliotecii
10. Monitorizarea Bibliotecilor Vii în România /
Elemente de identitate vizuală

21
IVA. Identificarea obiectivelor Bibliotecii Vii şi stabilirea
beneficiilor metodei
Înainte de începerea procesului de organizare al unei Biblioteci Vii, orice
organizator, împreună cu echipa de proiecte, trebuie să fie conştient
de motivaţia pentru care doreşte să realizeze o Bibliotecă Vie şi de
obiectivele urmărite în urma desfăşurării acesteia. Recomandăm organizarea
uneiBiblioteciViiorganizaţiilorcare,prinstatutulşimisiunealorpromovează
drepturile omului, non-discriminarea, egalitatea de şanse şi diversitatea.
Scopul Bibliotecii Vii este predefinit, este acela de a promova respectul
pentru drepturile omului şi demnitatea umană prin provocarea dialogului
pe tematica prejudecăţior şi stereotipurilor. Este de reţinut că fiecare
membru al echipei să înţeleagă pe deplin scopul metodei şi beneficiile
acesteia asupra comunităţii din care face parte.
Pe lângă înţelegerea şi conştientizarea scopului metodei, este necesar să
identificaţi cu echipa voastră care ar fi şi celelalte beneficii colaterale ale
metodei, ca de exemplu:
3 Conştientizarea prejudecăţilor, a stereotipurilor şi a efectelor
negative pe care le pot avea acestea asupra indivizilor, dar şi
asupra societăţii în general
3 Creşterea vizibilităţii pe care metoda ar putea să o ofere asupra
drepturilor omului în societate
3 Crearea unei reacţii imediate asupra unei situaţii de încălcare a
drepturilor omului care au avut loc recent într-o comunitate
3 Stimularea parteneriatelor între organizaţiile care lucrează în
sfera diversităţii în cadrul unei comunităţi
3 Stimularea dialogului între diverşi parteneri din sfera societăţii
civile la nivel local
Odată ce întreaga echipă de implementare a metodei în comunitate este
conştientă de scopul şi beneficiile metodei, se poate merge cu încredere
mai departe, în partea administrativă a organizării bibliotecii.

22
IVB. Responsabilităţile echipei de proiect
Organizarea unei Biblioteci Vii presupune o organizare bazată pe
urmărirea cu atenţie a tuturor detaliilor şi o delegare foarte clară a
sarcinilor în cadrul echipei de proiect.
Mărimea şi resposabilităţile echipei de proiect în cadrul unei Biblioteci
Vii depind de :
î mărimea bibliotecii: câte cărţi sunt aşteptate
î durata bibliotecii în zile, dar şi în ore de deschidere
î contextul în care este organizată biblioteca: dacă este
în cadrul unui alt eveniment în care suntem invitaţi,
sau dacă noi organizăm biblioteca în cadrul unui alt
eveniment al organizaţiei care ar presupune mobilizarea
mai multor resurse umane
î bugetul pe care îl avem alocat pentru organizarea
bibliotecii
î resursele umane pe care le avem disponibile pentru
organizare
Ca recomandare, sugerăm să existe trei coordonatori pentru următoarele
tipuri de activităţi7
:
Resposabilul administrativ care se ocupă de următoarele tipuri de activităţi:
î recrutarea voluntarilor pentru amenajarea bibliotecii
î pregătirea echipamentelor şi materialelor necesare care
trebuie duse şi montate în cadrul bibliotecii
î amenajarea efectivă a bibliotecii cu toate materialele: corturi,
scaune, mese, etc
î organizarea tuturor facilităţilor pentru staff şi cărţi (în situaţia
în care cărţile au nevoie de cazare)
î monitorizarea locaţiei pe perioada în care biblioteca este
închisă (seara sau dimineaţa)
î strângerea şi împachetarea materialelor când biblioteca se
va închide
7
Ronni Abergel, Antje Rothemund, Gavan Titley, Péter Wootsch, Don’t judge a book bz
it’s cover, Directorate of Youth and Sport, Programme “Youth promoting human rights and
social cohesion”, Ungaria, Council of Europe Publishing, 2005

23
Responsabil cu implementarea de zi cu zi a bibliotecii şi pregătirea
conţinutului bibliotecii:
î propune lista iniţială de literatură - cărţile
î recrutează bibliotecarii şi cărţile
î coordonează planificarea şi implementarea programului zilnic
al bibliotecii
î administrează toate materialele de logistică ca: agende,
listele de cărţi, formularele, chestionarele de evaluare, nevoile
speciale ale cărţilor, etc
Responsabilcupromovarea,fundraising-ulşievaluareaevenimentului:
î propune şi face strategia de promovare şi vizibilitate a
evenimentului
î coordonează realizarea materialelor de promovare: afişe,
fluturaşe, tricouri, cărţi şi bibliotecari, cataloage, etc
î implementează activităţi de fundraising pentru eveniment
î se asigură de evaluarea cărţilor, a cititorilor şi a bibliotecarilor
î se asigură de monitorizarea finanţelor evenimentului
Dacă ar fi să listăm paşii logici şi în ordinea implementării lor, iată care
ar fi modul cum ar putea fi distribuite sarcinile pe o perioade de 10
săptâmâni dacă în echipă ar lucra cel puţin 3 persoane constant - vezi mai
jos tabelul gantt de planificare a activităţilor. Durata de implementare
de mai jos este pentru eveniment în Bucureşti în care sunt aşteptate
cel puţin 25 - 30 de cărţi, peste 300 de cititori, pentru o perioadă de
3 - 4 zile, programul bibliotecii fiind de la orele 16.00 la orele 21.00.
Echipa de implementare are exprienţă în organizarea unei Biblioteci Vii.
Recomandăm aşadar un timp mai mare de pregătire pentru o echipă care
se află la început de drum în implementarea metodei.

24
Activitatea
1. Definirea scopului şi a numărului
de beneficiari
2. Pregătirea documentaţiei pentru proiect: descrierea organizaţiei, descrierea metodei,
descrierea evenimentului propus
3. Alegerea locaţiei
4. Identificarea potenţialilor parteneri locali
5. Contactarea partenerilor şi dezvoltarea strategiei de strângere de fonduri
6. Crearea listei de “literatură” iniţială
7. Crearea documentaţiei pentru selecţia cărţilor: descrierea metodei, descrierea roluril
formulare de înscriere a cărţilor, chestionarele de evaluare a cărţilor, stabilirea datelor d
(înainte şi după eveniment), etc
8. Promovarea căutării de cărţi/căutarea propriu-zisă a cărţilor
9. Realizarea listei finale a cărţilor
10. Realizarea designului fizic al locaţiei unde se va organiza evenimentul
11. Realizarea listei de media pe care urmează să o contactaţi
12. Pregătirea design-ului materialelor promoţionale: afişe, fluturşe, tricouri, insigne, mape
13. Organizarea de întâlniri regulare cu echipa de proiect pentru a monitoriza activităţile
14. Organizarea unei pre-întâlniri cu 2 - 3 zile înainte de eveniment cu cărţile, dicţionare
15. Promovarea evenimentulului: postarea de afişe, distribuire de fluturaşe, trimiterea pe
a anunţurilor de recrutare a cărţilor vii, trimiterea de comunicate de presă cu o zi inainte
16. Printat toate materialele necesare
17. Transferul echipamentelor necesare la locaţia evenimentului
18. Pregătirea locaţiei
19. Evenimentul propriu-zis
20. Întâlniri de evaluare zilnice
21. Asigurarea promovării continue a evenimentului
22. Închiderea evenimentului
23. Strângerea materialelor
24. Arhivarea materialelor: cataloage, chestionare de evaluare
25. Evaluarea evenimentului şi a impactului
26. Trimiterea de mulţumiri către cărţi
27. Informarea beneficiarilor despre efectele şi impactul bibliotecii
28. Comunicare constantă cu cărţile şi cititorii

25
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11

,

lor cărţilor,
de întâlnire cu cărţile

e, cataloage etc
e
ele, bibliotecarii
e grupuri de discuţii
e de eveniment

S1/S2- reprezintă săptămâna

26
IV C. Alegerea locaţiei bibliotecii
După stabilirea şi înţelegerea scopului şi beneficiilor metodei, este
important să alegem cât mai bine locaţia organizării bibliotecii. Există
două sau trei abordări pentru alegerea locaţiei unei Biblioteci Vii.
Organizarea bibliotecii în cadrul unui festival
O primă variantă ar fi organizarea bibliotecii în cadrul unui eveniment mare
(festival, târg, expoziţie, etc.) în care s-ar putea asigura un număr foarte mare
de participanţi care sunt interesaţi de evenimentul propriu-zis. Avantajele
alegerii unei astfel de locaţii sunt date de faptul că: puteţi ajunge la un
număr relativ mare de participanţi, spatiul pentru citirea cărţilor ar putea să
fie mult mai mare, atmosfera este relaxată şi foarte tolerantă. Dezavantajul
este dat de faptul că va fi mai greu să monitorizaţi numărul participanţilor,
să evaluaţi impactul proiectului. Este posibil să vină un număr prea mare de
cititori pentru a putea fi uşor controlabil, dar totodată riscul ar fi ca aceţtia
să vină doar în intervalul în care se odihnesc între concerte. De asemenea,
pot participa doar cei care îşi pot permite să cumpere un bilet pentru
festival, exceptând cazul în care accesul este gratuit.
Pentru a organiza biblioteca în cadrul unui festival este foarte important
să contactaţi organizatorii cu mult timp înainte, să le trimiteţi informaţii
despre ce înseamnă biblioteca, să vă întâlniţi cu ei dacă e posibil şi să vă
asiguraţi că sunt motivaţi să găzduiască un astfel de eveniment. Puteţi chiar
să îi convingeţi să contribuie prin oferirea unui spaţiu pentru bibliotecă, de
ce nu transport şi cazare pentru cărţi - dar asta depinde de festival şi de
bugetul alocat organizării acestuia.
Alte aspecte pe care le puteţi cere organizatorilor festivalului pentru o
mai buna desfăşurare a Bibliotecii Vii ar putea fi:
î Bilete de intrare gratuite pentru organizatori şi cărţi
î Suport pentru persoanele cu dizabilităţi
î Un spaţiu central şi suficient de mare pentru a găzdui biblioteca
î Corturi, scaune, mese, curent electric
î Acces la toalete, duşuri,mâncare
î Promovare pe site-ul festivalului dar şi pe materialele de
promovare ale festivalului
De recomandat este ca, în situaţia în care aţi reuşit să obţineţi toate aceste
avantaje, să semnaţi un acord de parteneriat pentru a vă asigura că toate
lucrurile vor fi pregătite odată ce începe biblioteca dar şi în timpul acesteia.

27
Organizarea bibliotecii ca eveniment de sine stătător
O a doua variantă ar putea fi organizarea unui eveniment de sine stătător
în cadrul unei comunităţi în care participanţii vin doar pentru a explora
această metodă. Avantajele acestei abordări constau în faptul că ar fi mai
uşor de controlat grupul ţintă şi de a evalua mai uşor impactul metodei
asupra participanţilor şi a cărţilor.
De câteva ori s-a întamplat să se organizeze biblioteci pe perioada unei
zile sau pentru o jumătate de zi. Acestea se încadrează la evenimente
foarte mici în care ne propunem un anumit grup ţintă, precum elevii dintr-o
anumită şcoală. Avantajele sunt că asigură participarea unui anumit grup ţintă,
dar prezintă mai ales dezavantaje prin faptul că accesul este limitat doar
pentru anumite grupuri ţintă şi pot să apară evenimente necontrolate, ca
de exemplu, pe partea de promovare. Dacă evenimentul nu este promovat
bine este posibil ca în acea zi să vină prea puţini cititori sau chiar deloc, iar
cărţile ar putea fi dezamăgite pentru că nu au fost citite şi nici nu mai există
alt timp disponibil pentru a fi citite. Dacă oferiţi mai multe zile de bibliotecă
probabilitatea ca numărul cititorilor să crească în fiecare zi este foarte mare.
Organizarea unei biblioteci în cadrul unui alt eveniment al organizaţiei
O a treia abordare ar fi organizarea a două evenimente în paralel din care
unul dintre ele este Biblioteca Vie. De preferat ca aceste evenimente
să aibă aceeaşi tematică sau acelaşi scop pentru a atrage un anumit grup
ţintă care va fi mai uşor de anticipat. Avantajele acestei abordări constau
în faptul că se poate atrage un număr mai mare de vizitatori, dar nu prea
mare cât să nu se piardă controlul, participanţii ar mai fi ocupaţi şi cu alte
activităţi în timp ce aşteaptă să se elibereze cartea dorită, efortul ar fi mai
concentrat în atingerea obiectivelor, iar şanse sunt ca impactul să fie mai
mare. Din experienţa noastră, recomandăm ca organizarea unui astfel de
eveniment să dureze minim 3 zile, aceasta ducând la creşterea cu mult a
şanselor de succes al evenimentului evitând frustrarea cărţilor.
Indiferent de varianta pe care o alegem este clar că etapele de pregătire şi
planificaresuntaceleaşi.Ceeacefacediferenţaîntreorganizareabibliotecilor
este bugetul alocat părţii de promovare, numărul membrilor echipei de
proiect şi caracteristicile comunităţii în care urmează să fie implementat.

28
Alte aspecte pe care trebuie să le luăm în considerare atunci când alegem
locaţia unui eveniment sunt:
î Numărul participanţilor: posibilitate ca în cadrul unui festival
unde participă 5000 de oameni, doar 500 dintre aceştia să
viziteze biblioteca şi doar 50 să devină cititori. În cadrul unui
eveniment singular probabilitatea este foarte mare ca toţi cei
care vin la bibliotecă să citească cel puţin o carte. Asiguraţi-
vă în acest sens că locaţia poate să găzduiască numărul de
cititori pe care îl estimaţi.
î Durata bibliotecii şi orele de deschidere: se recomandă ca în
cadrul unui festival, orele de deschidere să înceapă după ce
oamenii s-au odihnit după concerte şi să se închidă înainte
să înceapă alte concerte. Pentru evenimente singulare care
ar putea avea loc în şcoli orele de deschidere ar putea fi
stabilite între pauza dintre programul de dimineaţă şi cel de
după-amiază. Pentru biblioteci publice în care sunt aşteptaţi şi
oamenii care vin de la serviciu sau facultate este de preferat
după ora de serviciu. În România orele de succes pentru
bibliotecă au fost pentru fiecare zi în intervalul 16.00-21.00.
Orele de vârf au fost 18.00-20.00.
î Aşezarea şi designul spaţiului bibliotecii: este necesară o
locaţie încăpătoare în care cărţile se simt relaxate. Trebuie
să existe un loc clar delimitat pentru împrumut, un loc pentru
returnarea cărţilor, un loc în care stau cărţile (de obicei în
spatele împrumutului), să fie aşezate decoruri de bibliotecă,
să fie mese şi scaune suficiente , să fie un spaţiu pregătit
pentru ca cititorii să poată răsfoi cataloagele, să fie sucuri,
apă, biscuiţi, broşuri şi alte materiale de răsfoit, astfel încât
bibliotecarii să poată fi în permanent contact cu cărtile şi
cititorii. Aşadar, recomandăm un spaţiu deshis care să ofere
viziune asupra tuturor participanţilor în cadrul evenimentului.
Regulile bibliotecii trebuie să fie foarte vizibile, să existe spaţiu
clar delimitat în care cititorii pot să vizioneze cataloagele dar
şi loc în care cărţile şi cititorii se pot aşeza pentru a intra în
dialog.

29
Reţinem astfel că locaţia reprezintă unul dintre elementele principale în
asigurarea succesului unei biblioteci. Dacă organizaţi biblioteca vie într-un
oraş mare, este de recomandat să o organizaţi într-un spaţiu uşor accesibil,
eventual în centrul oraşului astfel încât cititorii să reuşească să ajungă
uşor. Noi am reuşit să avem succes de fiecare dată când am organizat în
spaţii centrale ca: Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (desupra Teatrului
Naţional), Biblioteca British Council, Club Fabrica, bulevardul central
Lipscani în Bucureşti, etc. Toate locaţiile au fost centrale şi de obicei tinerii
veneau în aceste locaţii şi din alte motive, astfel încât descopereau şi
existenţa bibliotecii. De fiecare dată spaţiile au fost obţinute gratuit prin
parteneriat.
Trăieste ce citesti, altfel nu are sens !
Lelia Ruse

30
IV D. Selecţia cărţilor şi pregătirea cataloagelor
Într-o bibliotecă, selecţia de cărţi reprezintă aspectul cel mai important,
dar şi punctul forte al acesteia. Dacă selecţia cărţilor este facută bine,
atunci şi cititorii vor fi atraşi să exploreze biblioteca. Dar, până în acest
moment, selecţia cărţilor ar putea fi cea mai delicată sarcină, pentru că
presupune o bună organizare, mult tact şi atenţie la detalii. Cărţile care vor
fi selectate vor fi prezentate într-un catalog, iar mărimea acestuia depinde
de numărul de cărţi şi mărimea bibliotecii.
Atunci când ne propunem să selectăm cărţile, trebuie să ţinem cont de
câteva aspecte precum: titlurile cărţilor trebuie să reprezinte o categorie
de persoane care sunt supuse frecvent prejudecăţilor, stereotipurilor şi
chiar discriminării. Rămâne la latitudinea organizatorilor să interpreteze
acest lucru în funcţie de contextul în care se află.
Catalogul trebuie să aibă un număr de cărţi care să ofere oportunitatea
cititorilor de a avea de unde să aleagă cărţi. Recomandăm în acest sens ca
numărul de cărţi să nu fie mai mic de 15 cărţi dar să nu fie nici prea mare - 50
de cărţi. Numărul de cărţi îl alegem şi în funcţie de locaţia pe care o găsim.
Fiecare carte trebuie să aibă o descriere a prejudecăţilor şi a stereotipurilor
cu care se confruntă împreună cu o scurtă descriere a cărţii în general.

31
Astfel, paşii pe care îi recomandăm în selecţia finală a cărţilor sunt:
î Realizarea unor propuneri de titluri pentru cărţi în funcţie de
contextul local. Recomandăm să vă gândţi la un număr de 20
de titluri de cărţi pentru a avea o ofertă cât mai variată
î Realizarea sau primirea documentaţiei pentru selecţia cărţilor:
formularul de înscriere a cărţilor care cuprinde informaţii despre
(nume carte, date de contact, titlul cărţii din care poate să
selecteze, o descriere a cărţii, o descriere a prejudecăţilor cu care
se confruntă, orele şi zilele în care poate participa ca şi carte
în cadrul bibliotecii, alte detalii sau nevoi speciale de care ar
trebui să ţinem cont; descrierea metodologiei bibliotecii, descrierea
rolului cărţilor, programul bibliotecii, etc
î Realizarea unei liste cu titlurile cărţilor şi locul în care ar putea
fi găsite cărţile. Cărţile ar putea fi găsite: prin cunoştinţe
apropiate, prin prietenii care pot să dea informaţia mai departe,
prin organizaţii sau instituţii care lucrează direct cu categorii
de persoane care ar putea să se confrunte cu prejudecăţi sau
stereotipuri
î Trimiterea invitaţiilor de participare în calitate de carte în cadrul
bibliotecii către potenţialele cărţi dar şi pe liste de discuţii sau
organizaţii care ar putea să “ofere” cărţi
î Întâlniri cu organizaţiii sau persoane care ar putea să cunoască
cărţi care ar putea să participe
î Primirea formularelor de inscriere de la cărţile care pot şi doresc
să se înscrie
î Selecţia cărţilor pe baza formularelor de înscriere
î Realizarea listei finale a cărţilor
î Realizarea cataloagelor de cărţi
î Informarea cărţilor cu privire la întâlnirea de informare care va
avea loc cu câteva zile înainte de deschiderea bibliotecii

34
În acestă secţiune vom lua fiecare aspect în parte şi vom încerca să îl
clarificăm. Vom începe cu selecţia titlurilor cărţilor.
În lista de mai jos vom prezenta o parte din titluri de cărţi care au
participat la bibliotecă în România dar şi în alte tări: ţigan, blondă,
preot, funcţionar public, persoană cu dizabilităţi,
ecologist, fost consumator de droguri, sportiv, deţinut,
feministă, homosexual, lesbiană, bisexual, musulman,
pensionar, poliţist, asistent social, filosof, artist, maghiar,
moldoveancă, englezoaică, francez, olandez, hitch-
hiker(autostopist), femeie în domeniu tehnic, regizor,
taximetrist, actor, vegetarian, jurnalist, skater, fost
dependent de alcool, etc
Astfel trebuie să reţinem despre cataloage şi titlurile cărţilor că:
 Titlurile cărţilor trebuie să fie scurte, concise şi simple de înţeles
 Catalogul se compune pe baza formularului de înscrierea a cărţilor
(formularul de înscriere a fost introdus în România) care este în prima
etapă completat de către cărţi şi finalizat de către echipa de realizare
a catalogului final (Mai multe detalii despre formular o să găsiţi în lista
de anexe)
 Catalogul trebuie să cuprindă o varietate destul de mare de cărţi.
Acesta presupune să selectaţi cărţi din toate câmpurile vieţii şi din
toate domeniile.
 Nu se recomandă să organizaţi o bibliotecă în care să aduceţi numai o
categorie de cărţi (de exemplu femei supuse discriminării) pentru că
restrângeţi foarte tare grupul ţintă)
 Catalogul poate să cuprindă şi tipuri de meserii (asistent social,
profesor, actor) sau subculturi (roker, manelist, skater) atâta timp cât
meserille sau subculturile respective se confruntă cu prejudecăţi

35
 Nu se recomandă să aduceţi titluri de cărţi care ar putea promova
compartamente deviante sau chiar ar putea promova comportamente
periculoase precum: consumator de droguri, huligan, neo-nazist,
membri ai cultelor religioase sau orice categorii sau grupuri care ar
putea să-si promoveze propriile interese care contravin cu interesele
sau misiunea bibliotecii vii. În acest sens, e recomandabil să introduceţi
cărţi care au depăşit un viciu sau care şi-au schimbat comportamentele
disctructive cum ar fi: fost consumator de droguri. Vă încurajăm să
alegeţi acele cărţi pe care vă puteţi baza si sunteţi sigur că nu pot
influenţa cititorii într-un mod negativ.
 Nu recomandăm să aveţi titluri de cărţi oameni din sfera politică
pentru a evita orice apartenenţă politică sau o interpretare a faptului
că prin biblioteca vie se face propagandă politică (mai ales în România,
ar fi foarte uşor să fie aşa interpretat)
 Se recomandă ca titlurile cărţilor să fie scurte şi uşor de înţeles. Astfel,
nu se recomandă titluri de cărţi precum : O persoană în căutarea
realităţii/ Pierdut printre străini/ Fără nicio şansă. Astfel de titlu este
foarte greu de înţeles şi mai ales foarte interpretabil
 În formularul de înscriere pentru cărţi sunt trecute listele cu titluri,
astfel încât fiecare participant poate să aleagă din lista cu titluri care
este cel mai potrivit şi mai clar. În acest sens evitaţi crearea unor titluri
neadecvate.
 Tot în formular, se poate găsi şi secţiunea în care fiecare carte poate
să descrie prejudecăţile cu care o astfel de carte se confruntă. Astfel
fiecare carte se gândeşte la propriile prejudecăţi şi le poate filtra prin
propria experienţă. Daca însă o carte nu descrie propriile prejudecăţi,
puteţi să scrieţi voi o lista de prejudecăţi pe care, la întâlnirea cărţilor,
acestea să o confirme sau să o infirme.
 În catalog, limbajul folosit în descrierea cărţilor nu trebuie să fie unul
foarte complicat, astfel încât să poată să fie citit cu uşurinţă de către
fiecare cititor
 Pentru formularea descrierilor cărţilor şi a prejudecăţilor folosiţi
adjective simple în formulare ca : “ leneşi, murdari, agresivi, etc”
 Încercaţi să evitaţi folosirea jargonului şi să vă asiguraţi că descrierea
prejudecăţilor nu se întinde pe mai mult de 3 - 4 rânduri

36
Alte aspecte de luat în considerare atunci când pregătiţi catalogul
pentru cărţile din biblioteca voastră:
La un eveniment Biblioteca Vie în care sunt aşteptate câteva sute de
persoane, trebuie să fiţi pregătiţi că foarte multe persone o să răsfoiască
cataloagele. Încercaţi să folosiţi un carton mai gros care este rezistent chiar
şi la ploaie. De multe ori noi am înfoliat în plastic fiecare pagină a catalogului.
Pe o singură pagină să intre o singură persoană şi pe pagina fiecărei persoane
să apară : titlu carte, descrierea cărţii, prejudecăţile cu care se confruntă
cartea, zilele în care cartea este disponibilă şi intervalul orar în care va fi
găsită în bibliotecă, şi limba în care cartea respectivă poate comunica
3 Catalogul ar fi bine să fie mai colorat ca să atragă atenţia cititorului
3 Ar fi de recomandat să folosiţi acelaşi design şi elemente de identitate
vizuală pentru intreg evenimentul de bibliotecă vie
3 Produceţi mai multe copii ale catalogului. La primul eveniment am
realizat 3 copii, iar după două zile ne-am dat seama că avem nevoie de
cel puţin 6 copii. Un cititor poate să petreacă chiar 10 minute răsfoind
un catalog şi asta ar putea să ţină pe loc alţi cititori care doresc să facă
împrumut

37
3 Dacă aveţi o bibliotecă vie într-un eveniment internaţional sau într-o
comunitate multi-etnică, e recomandat să aveţi cataloage în mai multe
limbi. În Miercurea Ciuc am avut cataloage în mai multe limbi. Astfel,
pe o singură foaie a catalogului am avut descrirea atât în română, cât şi
în maghiară şi engleză
3 Dacă o să aveţi dicţionar sau interpret, puteţi să scrieţi în descrierea
fiecărei cărţi şi limba în care poate fi tradus
3 Este foarte important să aşezaţi cataloagele la vedere astfel încât
cititoriisălepoatălua,darsăştieşiundesălereturneze.Puteţisădelegaţi
unul sau doi bibliotecari numai cu prezentarea cataloagelor, asigurându-se
în acelaşi timp că se întorc şi la locul special amenajat pentru cataloage
Alte aspecte privind profilul cărţilor:
3 Cărţile trebuie să fie autentice şi să aibă o experienţă relevantă pentru
titlul de carte pe care îl reprezintă. Am experimentat de multe
ori situaţia în care organizaţii din România au dorit să organizeze o
bibliotecă vie, dar ar fi dorit să aducă persoane care să interpreteze
rolul de carte. Acesta în sine nu reprezintă o bibliotecă vie - probabil
ar reprezenta o alta formă de teatru
3 Cărţile trebuie să fie persoane stabile din punct de vedere emoţional,
echilibrate şi care sunt capabile să comunice cu o diversitate de cititori
cu personalităţi şi interese diferite. Cărţile trebuie să fie persoane
integre care să fie capabile să evite mai ales abordările misionare – să
promoveze un anumit concept, religie, cauză personală.
3 Nu este de ajuns să selectaţi o persoană care este foarte comunicativă
sau vorbăreaţă. Pot exista de multe ori situaţii când sunt persoane care
vor să se promoveze pe ele însele.
3 Cărţile trebuie să fie persoane de încredere pe care să vă puteţi baza
şi mai ales care îşi pot lua responsabilitatea să participe la bibliotecă
în orele în care şi-au luat angajamentul să participe. Orarul cărţilor
este selectat de cărţi şi menţionat în formularul de înscriere. Când
faceţi catalogul final, e recomandat să sunaţi cărţile încă o dată şi să
reconfirmaţi intervalul orar în care vor participa. Noi, la sfârşitul
fiecărei zile am reanunţat cărţile care este programul din următoarea
zi pentru a ne asigura că nu au uitat şi că vor fi acolo.
3 Ar fi recomandat ca fiecare titlu de carte să aibă doi reprezentanţi
dacă este posibil, astfel încât să existe două exemplare ale aceiaşi cărţi,
mai ales dacă sunt citite în acelaşi timp.

38
3 Într-un mediu internaţional este recomandat să scrieţi în catalog limbile
în care cărţile pot comunica (vezi modelul de catalog de mai sus)
3 De aseamenea este de recomandat să puneţi la dispoziţie dicţionare.
Dicţionarele sunt persoane care pot face traduceri pentru cititori sau
pentru cărţi, mai ales în situaţia în care se comunică în multiple limbi.
Ne aflăm în stadiul în care ştim elementele esenţiale în selecţia cărţilor şi
realizarea cataloagelor. Este la fel de important ca şi cărţile să cunoască
la ce să se aştepte atunci când biblioteca vie va începe. În felul acesta
putem să ne asigurăm că ajungem cât mai aproape de atingerea obiectivelor
bibliotecii. Mai jos puteţi să regăsiţi câteva din recomandările pe care să le
oferiţi cărţilor. Este de recomandat atunci când trimiteţi formularele de
înscriere pentru cărţi şi descrierea scopului bibliotecii şi orarul bibliotecii
să le trimiteţi şi recomandările de mai jos.

39
Ce trebuie să ştie o carte?
3 Pregăteşte-te pentru rolul tău de
carte. Fii autentic! Acesta este un
rol important pentru procesul de
învăţare al cititorilor: trebuie sa
fii “convins” de cartea pe care o
reprezinţi;
3 Fii tu insuţi, fii cinstit, deschis să
vorbeşti şi să asculţi;
3 Nu juca, sau nu inventa un alt rol
sau alte caracteristici, cititorul
tău îşi va da seama şi îţi vei pierde
credibilitatea;
3 Pentru a alege titlul cel mai apropiat
de cartea ta, poţi să alegi dintre potenţialele titluri de cărţi din
formularul de înscriere pentru cărţi;
3 Când tu, în calitate de carte, esti împrumutat(ă), decide cu cititorul tău
un loc unde să vă simţiţi amândoi cel mai confortabil, astfel încât să fie
în locaţia bibliotecii; Asigură-te că bibliotecarii ştiu unde o să fiţi
3 Verificăt-ţi ceasul - ai un timp limitat cu cititorul tau. Dacă cititorul vrea
sa petreacă mai mult timp cu tine, şi dacă şi tu vrei asta, ar trebui sa vă
întoarceti la bibliotecari să prelungiţi împrumutul;
3 Fii gata să împărtăşeşti din experienţa ta personală. Dacă întrebările
devin prea intime, simte-te liber să nu le accepţi;
3 Gândeşte-te că cititorul tău a împrumutat cartea pe baza titlului cărţii
şi este interesat de această dimensiune a cărţii tale; Acest lucru îţi va
da impresia că eşti limitat în anumite tipuri de răspunsuri, dar acest lucru
este normal în contextul bibliotecii şi a proiectului nostru;
3 Fii pregătit(ă) să tot repeţi aceleaşi informaţii de mai multe ori, întrucât
e posibil să ai cititori diferiţi care vor pune aceleaşi întrebări; Încearcă
să nu arăţi că ai răspuns deja de 3 ori la aceeaşi intrebare;
3 Aminteşte-ţi că îţi întâlneşti cititorul poate o dată în viaţă şi că poate
nu o să mai ai şansa să te întâlneşti cu el / ea încă o dată;
3 Fiecare cititor care te împrumută are propriul motiv, şi motivele pentru

40
care te-au ales pot fi foarte diferite. O întrebare bună pentru a incepe
conversaţia ar fi ”De ce m-aţi ales pe mine drept carte?” Asta o să vă
dea o primă impresie despre dorinţele de învăţare ale cititorului;
3 Cititorii care vin la biblioteca vie sunt în general gata să vorbească, să
audă şi să înveţe; Întrebările lor nu sunt întotdeauna foarte clare şi în
acest sens ar fi bine să îi ajutaţi să îşi reformuleze întrebările;
3 Încearcă să afli câteva informaţii de bază despre cititori; Au mai întâlnit
pe cineva ca tine înainte? Au avut o experienţă bună sau rea înainte?
3 Încercaţi să conduceţi discuţia pe un tărâm pe care vă simţiţi în siguranţă;
3 Deşi bibliotecarii îi vor încuraja pe cititori să aleagă o carte care să îi
pună în faţa prejudecăţilor sau stereotipurilor lor, motivaţia cititorului
poate fi diferită; ei ar putea să fie curioşi sau doresc să caute un sfat
personal;
3 Cititorii trebuie să îşi ia propriile decizii; poţi să împărtăşeşti cu ei
părerea ta personală în a rezolva probleme sau a ieşi din situaţii dificile,
dar fii prudent în a da sfaturi;
3 Conţinutul discuţiilor cu cititorul tău sunt în principiu confidenţiale;
3 Dacă lucrezi cu un dicţionar viu, ai grijă să faci pauze pentru a lăsa timp
dicţionarului să traducă; Dacă nu eşti sigur că ai înţeles întrebările, cere
ajutorul dicţionarului;

41
3 Cere o pauză dacă simţi că ai nevoie de una, mai ales dupa discuţii dificile
cu un cititor; este important ca pentru următorul cititor să fii odihnit;
3 Foloseşte pauza să faci schimb de experienţă cu celelalte cărţi;
3 Dacă simţi că un cititor îţi atacă demnitatea, aminteşte-ţi că poţi să
accesezi regulile şi poţi să opreşti conversaţia atunci când te simţi
insultat sau în funcţie de context, încearcă să conduci discuţia pe un
tărâm în care vă simţiţi în siguranţă;
3 În cazul în care cartea ta este un Bestseller, aranjează cu bibliotecarul să
ai pauze scurte între cititori şi informeaza-l pe bibliotecar pentru câţi
cititori eşti pregătit; Recomandăm să nu ai mai mult de 3 cititori odată.
Regula este câte unul pe rând;
3 În cazul în care cartea ta nu este foarte populară, încearcă să-ţi foloseşti
timpul cât mai util discutând cu celelalte cărţi; poate fi o experienţă
revelatoare;
3 Simte-te bine în rolul de carte! Dacă abordezi cartea cu motivaţia
cea mai bună, vei avea o experienţă interesantă pentru tine şi pentru
cititorul tău!

42
VI E. Selecţia şi pregătirea bibliotecarilor
În cazul în care cărţile reprezintă elementul esenţial al bibliotecii,
bibliotecarii reprezintă interfaţa între carte şi cititor. Bibliotecarii sunt
primele persoane care interacţioneză cu cărţile şi de selecţia şi pregătirea
acestora depinde bunul mers al bibliotecii. Dacă ar fi să expunem cele
mai importante caracteristici ale bibliotecarilor, acestea ar fi: să aibă
competenţe de comunicare şi abilitatea de a lucra cu răbdare atât cu
cărţile, cât şi cu cititorii, mai ales în momente în care trebuie să aiba o viteză
de reacţie foarte bună şi abilitatea de a lua decizii rapide. Cazul ideal ar fi să
aveţi ca bibliotecari persoane care chiar au această slujbă într-o bibliotecă
reală, pentru că acestea au abilităţile deja formate. Însă, cazurile în care o să
reuşiţi să găsiţi chiar bibliotecari sunt foarte rare.
În acest sens, când căutaţi bibliotecarii, veţi urmări să aibă sau să fie capabile
să îşi dezvolte următoarele competenţe:
3 Să aibă sau să dobândeasca toate cunoştinţele necesare privind
desfăşurarea unei Biblioteci Vii
3 Să aibă abilităţi de folosire a documentaţiei specifice unui bibliotecar
precum: completarea permiselor de bibliotecă, înregistrarea şi
monitorizarea împrumuturilor, monitorizarea timpului de împrumut,
comunicare cu cărţile şi cititorii sau alţi vizitatori ai bibliotecii
3 Să aibă o atituine deschisă, să fie flexibili, respectuoşi, entuziaşti în
prezentarea bibliotecii, cooperanţi, buni diplomaţi, toleranţi, curioşi,
carismatici, prietenoşi şi mai ales atenţi la nevoile celorlalţi
Recomandările bibliotecarilor pentru alţi bibliotecari:
î să cunoaşteţi conţinutul catalogului, fiecare carte în parte şi
câteva aspecte reprezentative pentru fiecare carte în parte
î să fiţi stricţi în aplicarea regulilor bibliotecii şi să cereţi acelaşi
lucru din partea cărţilor şi a cititorilor
î să faceţi corect înregistrările în jurnalele de împrumut, altfel
s-ar putea crea confuzii mari la un moment dat

43
î să încercaţi să lucraţi bine cu ceilalţi bibliotecari. Dacă apar
neînţelegeri sau conflicte, acestea nu trebuie lămurite de
faţă cu cărţile sau cititorii
î să cereţi feedback de la cărţi şi cititori atunci când există
momente de pauză
î să fiţi capabili să identificaţi cititorii potenţiali dificili şi să fiţi
capabili să găsiţi soluţii pentru situaţii problematice care ar
putea apărea
î să cunoaşteţi foarte bine mediul din jurul bibliotecii şi să
puteţi să recomandaţi spaţii pentru citire pentru cărţi şi cititori
î să ajutaţi cititorii să înţeleagă conceptul de bibliotecă vie şi
regulile bibliotecii
î să aveţi ablitatea de a vorbi cu presa atunci când este
nevoie şi în acest sens, să cunoaşteţi cele mai relevante
informaţii despre organizatori
î să fiţi uşor de recunoscut de către vizitatori. În acest sens,
ar trebui să purtaţi tricouri diferite de ale cărţilor, pe care
eventual să scrie ”bibliotecar”
Selecţia bibliotecarilor ar trebui făcută cu cel puţin două săptămâni
înainte de începerea bibliotecii. Ar trebui să aveţi un număr suficient de
bibliotecari astfel încât biblioteca să se desfăşoare fără probleme. Din
experienţa proprie, pentru o bibliotecă vie în Bucureşti care durează 3
zile şi în care sunt aşteptaţi în jur de 300 de cititori, am avea nevoie de
aproximativ 5 bibliotecari pe zi. Doi bibliotecari sunt recomandaţi să
stea la masa de împrumut, un bibliotecar la masa de returnare a cărţii şi
cel puţin doi bibliotecari care întâmpină cititorii. Aceştia le explică cum
se desfăşoara biblioteca, îi direcţionează către cataloage şi le explică cele
mai relevante aspecte despre fiecare carte. Comunicarea între bibliotecari
trebuie să fie foarte bună. În orice moment bibliotecarii trebuie să ştie care
cărţi sunt disponibile, cât mai durează pentru fiecare carte să se elibereze,
ce titluri sunt disponibile, etc.

44
Instrumentele cu care bibliotecarii trebuie să ştie să lucreze sunt:
- cataloagele cu cărţi
- listele finale cu datele de contact ale cărţilor
- permisele de împrumut
- listele de împrumut cărţi
- listele de returnare cărţi
- lista de înscriere a cititorilor, care conţine datele de contact ale
cititorilor
- lista de returnare a cărţilor
- fişele de descriere a bibliotecii pentru cititorii noi
- diplome de participare pentru cărţi (care se înmânează cărţilor
atunci când se termină biblioteca)
O parte din aceste instrumente le găsiţi în anexa ghidului. Toate aceste
instrumente au fost dezvoltate de Asociaţia A.R.T. Fusion şi pot fi folosite
în organizarea unei Biblioteci Vii cu acordul Asociaţiei A.R.T. Fusion şi cu
menţionarea elementelor de vizibilitate specifice (vezi subcapitolul IV.J)

45
IV F. Întâlnirea de pregătire a cărţilor
Una dintre activităţile foarte importante pe care fiecare organizator de
bibliotecă va trebui se le ia în calcul este organizarea unei întâlniri cu
cărţile cu câteva zile înainte să înceapă Biblioteca Vie.
Scopul acestei întâlniri este:
î de a ne asigura că fiecare carte înţelege obiectivele bibliotecii,
modul de desfăşurare, regulile bibliotecii, rolul bibliotecarilor, paşii
după care se va desfăşura biblioteca propriu-zisă
î de a se cunoşte mai bine cărţile între ele şi mai ales cu bibliotecarii
î de a clarfica orice întrebare care ar putea veni din partea cărţilor
î de a crea un cadru de cunoştere, confort şi siguranţă pentru cărţi
Probabil întâlnirea este foarte greu să se întâmple chiar în locaţia în care
se va desfăşura biblioteca. Cel mai probabil s-ar putea întâmpla la sediul
organizaţiei dumeavoastră dacă va fi destul de încăpător, sau chiar într-o
locaţie închiriată dacă bugetul proiectului permite. Ce trebuie reţinut
este că întâlnirea trebuie să se întâmple într-o locaţie destul de liniştită,
astfel încât să fie uşor facilitată comunicarea. Dacă aţi mai organizat
evenimente de bibliotecă vie, ar fi bine să puteţi invita o fostă carte,
un fost bibliotecar şi eventual un fost cititor care să povestească din
experienţa lor. Ora de desfăşurare a întâlnirii ar fi bine să fie seara, cel
puţin după programul de lucru al cărţilor. Este foarte greu să aduceţi
cărţile în timpul zilei. Durata de desfăşurare a întâlnirii nu ar trebui să fie
mai mare de două ore. Oamenii ar trebui să fie aşezaţi în cerc astfel încât
să reuşească să se cunoscă cât mai bine.
Materialele pe care le sugerăm a fi pregătite pentru întâlnire:
î o agendă a întâlnirii pe care o trimiteţi cărţilor înainte să vină la
întalnire, dacă este posibil
î o listă cu toate cărţile care vor participa la Biblioteca Vie care
să cuprindă: titlul cărţii, numele “autorului”, datele de contact
(e-mail), orarul în care va participa la bibliotecă

46
î catalogul varianta draft - astfel încât cărţile să poată să mai
facă corecturi sau îmbunătăţiri dacă doresc
î rezultatele evaluărilor de la alte biblioteci (dacă aţi mai
desfăşurat şi o altă bibliotecă înainte)
î lista echipei de coordonare a bibliotecii împreună cu datele lor
de contact care vor fi date cărţilor
î acorduri de voluntariat pentru cărţi
î protocol: suc, ceai, biscuiţi, etc
Mai jos aveţi o propunere de agendă pentru o întâlnire a cărţilor:
 Bine aţi venit / Mulţumiri de participare
 Prezentarea organizatorilor şi a rolurilor echipei în organizare
 Prezentarea metodologiei Bibliotecii Vii:
- De ce se organizează?
- Ce ar trebui să obţinem în urma unei Biblioteci Vii?
- Rezultate de la alte Biblioteci Vii Organizate (în cazul în care aţi organizat
alte biblioteci). Dacă nu aţi mai organizat alte biblioteci atunci recomandăm
să prezentaţi rezultatele din cadrul acestui proiect precum: păreri ale
cărţilor şi ale cititorilor din cadrul chestionarelor, numărul de participanţi
de la alte biblioteci, alte titluri de cărţi.
 Rolul cărţilor în cadrul biliotecii vii
- Prezentarea cărţilor împreună cu titlurile pe care le vor avea în
bibliotecă
- descrierea rolului cărţilor
- mesajul pe care cărţile ar trebui să se concentreze
- prezentarea catalogului şi a modului în care va fi folosit
- orele de lucru ale bibliotecii şi orele de sosire ale cărţilor
- întrebări legate de rolul cărţilor
- provocări cu care ar putea să se intersecteze cărţile
 Prezentarea bibliotecarilor
- prezentarea bibliotecarilor şi a experienţei acestora (dacă există)
- programul bibliotecarilor

47
- modul de poziţionare al bibliotecarilor şi al zonelor în cadrul bibliotecii
- explicarea procedurii pe care o vor face bibliotecarii
- aşteptările bibliotecarilor de la cărţi
 Prezentarea fostelor cărţi sau a foştilor bibliotecari
 Timp pentru aspecte administrative
- aşteptările organizatorilor
- anunţat când va avea loc întâlnirea de evaluare a cărţilor la finalul
bibliotecii
- corecturi în cataloage
- întrebări finale din partea cărţilor
- semnarea unor acorduri de voluntariat din partea cărţilor
- oferirea de materiale printate pentru cărţi cu datele organizatorilor,
orele de sosire şi alte detalii administrative
 Timp informal pentru cunoaşterea cărţilor cu
organizatorii şi bibliotecarii
 Mulţumiri pentru participare
Provocări care pot să apară în organizarea întâlnirii:
Pot să apară situaţii în care pot să fie prea puţine cărţi care pot să participe
la întâlnirea cărţilor. Acest lucru se poate datora fie faptului că nu a fost
promovată îndeajuns de bine importanţa întâlnirii sau poate este o perioadă
mai nepotrivită, în care cărţile chiar nu pot să participe. Ce se poate face
pentru a evita aceste situatii:
7 Să alegi ca ziua de întâlnire să nu cadă într-o zi de sărbătoare
sau în care se întâmplă şi alte evenimente în care cărţile ar putea
să fie implicate
7 Să alegeţi o ora bună de întâlnire (ora 18.00 poate fi considerată
o oră bună)
7 Să menţionaţi chiar din formularul de înscriere că va avea loc o
întâlnire a cărţilor, în ce dată şi la ce oră şi că este o condiţie foarte
importantă a participării la bibliotecă în calitate de carte

48
7 Să trimiteţi toate informaţiile relevante pentru cărţi înainte, precum:
descrierea bibliotecii, recomandări pentru cărţi, varianta draft a
catalogului spre corecturi, etc.
7 Să sunaţi cărţile cu o săptămână înainte să le informaţi de
importanţa acestei întâlniri şi să trimiteţi agenda întâlnirii
7 Pentru cărţile care totuşi nu au reuşit să participe să trimiteţi un
proces verbal al întâlnirii sau eventual să vă stabiliţi o întâlnire
personală cu ele în următoarea zi, pentru măcar o oră
7 Dacă nu este posibilă o altă întâlnire atunci rugaţi acele cărţi
să sosească cu măcar o jumătate de oră înainte de începerea
bibliotecii, astfel încât să aveţi timp să le prezentaţi elementele
esenţiale ale bibliotecii, cât şi celelalte cărţi
7 Să rămâneţi în permanent contact cu cărţile. Să îi informaţi cu
privire la fiecare aspect care apare în cadrul bibliotecii ca: a mai
apărut un articol în presă, s-a mai înscris o carte în bibliotecă, etc.
De reţinut în urma acestui subcapitol este că această întâlnire este
foarte important a se organiza chiar dacă pot să apară diferite
provocări în organizarea ei. Dacă reuşiţi să aveţi minim 70% din cărţi
prezente la întâlnirea cărţilor este un indicator de succes.

49
IV G. Promovarea Bibliotecii Vii
Promovarea este unul dintre aspectele esenţiale ale Bibliotecii Vii. Este
esenţial să vă stabiliţi o strategie de promovare a Bibliotecii Vii folosind
diferite canale de promovare. Din experienţa noastră, ptomovarea
bibliotecii se poate realiza prin diferite metode, precum:
7 afişe, flyere, insigne
7 trimitere de comunicate de presă
7 realizarea de parteneriate media
7 campanie de stradă cu echipă de voluntari
7 trimitere de anunţuri pe grupe de discuţii
7 participări la emisiuni TV, etc
Dar inainte de toate este foarte important să daţi o identitate vizuală
evenimentului vostru. În fiecare ţară s-au folosit diferite logo-uri şi slogane
pentru biblioteca ca: “ Nu judeca o carte după coperţile sale” sau “Nu mă
judeca, citeşte-mă”.
Relaţia cu presa
Experienţa noastră ne-a aratăt că lucrul cu presa a fost mai uşor decât în
cadrul altor proiecte. Subiectul a fost considerat ca fiind atractiv şi foarte
nou chiar şi pentru presă. Foarte multe din comunicate de presă au fost
preluate. În acest sens, este foarte important să pregătiţi un comunicat
de presă în care să fie prezentat foarte clar ce reprezintă Biblioteca Vie,
astfel încât mesajul să nu fie denaturat. Este important să reiasă că intrarea
la Biblioteca Vie este liberă şi mai ales că presa este invitată să participe. În
anexa ghidului puteţi să vizualizaţi un model de comunicat de presă folosit
în cadrul proiectului Biblioteca Vie în România.
Realizarea materialelor promoţionale
Am constatat că materialele de promovare au avut importanţă foarte
mare în aducerea publicului în cadrul bibliotecii şi mai ales la crearea unei
atmosfere profesionale în cadrul bibliotecii.

50
Mijloacele de promovare pe care le-am folosit au fost: afişe, fluturaşi,
insigne cu Biblioteca Vie, tricouri pentru cărţi, trimiterea de anunţuri pe
grupuri de discuţii şi către vechi vizitatori ai bibliotecii sau participanţi la
alte proiecte ale organizaţiei.
Mijlocul cel mai eficient de promovare au fost anunţurile trimise pe grupuri
de discuţii sau pe adrese de e-mail, anunţurile postate pe site-ul asociaţiei
împreună cu descrierea cărţilor.
La locaţia bibliotecii, un rol deosebit l-au avut tricourile cărţilor şi ale
bibliotecarilor. Acestea au atras atenţia cititorilor şi au avut un impact
foarte mare. În acest sens recomandăm, dacă bugetul permite, pentru
fiecare eveniment să aveţi tricouri, chiar dacă sunt făcute şi de mână. Este
important ca tricourile să rămână cărţilor ca un instrument de motivare a
lor, dar şi ca mijloc de diseminare a metodei.
Se pot organiza de asemenea campanii de promovare stradală cu un grup de
10 voluntari îmbrăcaţi în tricouri cu ”cărţi vii” care circulă cu fluturaşe şi le
distribuie. Se pot organiza flashmob-uri cu grupuri mai mari de voluntari care
vor distribui în ambele contexte fluturaşi cu informaţii despre bibliotecă.
Alături puteţi vizualiza un anunţ despre bibliotecă, care cuprinde
informaţiile cele mai relevante pe care trebuie să le subliniaţi într-un fluturaş
referitoare la: ce este biblioteca, cum funcţionează, regulile bibliotecii,
orarul bibliotecii şi elemente de atragere a atenţiei.
Alte aspecte de reţinut despre promovare din experienţa noastră:
î Cel mai eficient mijloc de promovare este din prieten în
prieten. Odată ce cineva a participat ca şi cititor, i-a
plăcut cu siguranţă, şi a doua sau a treia zi va mai
veni cu cel puţin 3 prieteni. De aceea, este important ca
biblioteca să se desfăşoare cel puţin pe perioada a 3-4
zile ca să puteţi să simţiţi efectele promovării din om în
om. Nu recomandăm biblioteci de câteva ore şi mai ales
cu mai puţin de 12-15 titluri de carte.
î Este foarte important ca la împrumut sau retunare să
aveţi pregătită lista cu datele de contact ale cititorilor,

51
www.artfusion.ro
Asociaţia A.R.T. Fusion
Organizator: Parteneri:
designed by Blue Media Studio
Luna Bibliotecii Vii este acum în
(localitatea)
Te aşteptăm
(zilele)
Orele
La
( locaţia)
Organizator
Mai multe informaţii;
www.artfusion.ro
Vino la Biblioteca Vie,
locul în care“cărţile vorbesc
şi te provoacă la cunoaştere”!
De ce să participi?
Pentru că o să cunoşti“CĂRŢI VII”- oameni extraordinari
care iţi spun poveşti reale!
Pentru că de multe ori diferenţele dintre oameni duc la pu-
nerea de etichete, crearea de prejudecăţi, care în cele din
urmă duc la discriminare, suspiciune şi excludere!
Pentru că tu o să « auzi cărtile » şi o să poti să vezi altfel !
L I V I N G L I B R A R Y

52
Biblioteca vie
Living library
Luna cartilor vii
Bucuresti,
Timisoara, Arad
Medias, Miercurea-Ciuc, Targu-Mures, Bacau, Piatra Neamt, Tulcea, Craiova,
Proiect initiat de : Sustinut financiar de: Gazduit de : A.R.T. Fusion este organizatie contact:
astfel încât să vă creaţi o bază de date de cititori constanţi
către care puteţi să trimiteţi informaţii despre bibliotecile
care vor urma. Am observat că cine a participat o dată,
va veni şi a doua oară şi eventual cu mai mulţi prieteni.
î E esenţial să folosiţi mijloace creative de promovare şi
mai ales comunicarea din om în om. Din chestionarele de
evaluare a reieşit că un număr mare de participanţi au
venit pentru că au auzit de la prieteni.
î Menţineţi în permanenţă legătura cu presa.
î Încercaţi să ”lipiţi” organizarea unei biblioteci şi de alte
evenimente pentru că astfel puteţi să ajungeţi la un
număr şi mai mare de cititori. A.R.T Fusion a organizat
biblioteci în cadrul altor proiecte ale organizaţiei - Have
a Lemon! Taste Diversity!, în cadrul ONG Fest, alte
târguri şi evenimente, etc
În capitolul “Elemente de identitate vizuala” puteţi să observaţi
instrumentele de vizibilitate şi modul în care acestea trebuie folosite
atunci când organizaţi o bibliotecă în România.

54
Te-ai gândit vreodată la propriile prejudecăţi și
stereotipuri despre alţi oameni? Te-ai gânditi vreodată
că alţi oameni ar putea să aibă prejudecăţi despre
tine? Dacă ai prejudecăţi despre musulmani sau
evrei, controlori de bilete, preoţi sau psihologi,
feministe sau homosexuali, foşti deţinuţi, ţigani sau
persoane cu dizabilităţi, dar nu ai avut niciodată
şansa să vorbeşti cu ei, să aflii care este de fapt
viaţa lor, atunci eşti gata să îţi intâlneşti faţă în
faţă propriile prejudecăţi şi stereotipuri. Vino să fii
cititor în Biblioteca Vie, unde cărţile pot vorbi!
Cum funcţionează Biblioteca Vie?
• Biblioteca Vie e plasată în perioada ...... în .... desfăşurată pe
parcursul “Lunii Cărţilor Vii” din cadrul proiectului BIBLIOTECA
VIE.
• Când vei sosi pentru prima dată, un biliotecar te va întâmpina
cu un catalog de cărţi şi cu un permis de bibliotecă; devenind
cititor vei accepta politica Bibliotecii Vii şi regulile de funcţionare;
• Din catalogul de cărţi poţi să alegi o carte pe care doreşti să o
citeşti. Multe cărţi sunt disponibile în diferite limbi;
• În cazul în care cartea pe care vrei să o citeşti este într-o limbă
pe care nu o cunoşti putem să iţi oferim şi un dicţionar viu;
• În cazul în care cartea pe care vrei să o citeşti este deja
împrumutată de un alt cititor, poţi să alegi o altă carte sau să
revii după 50 de minute;
• Poţi să petreci 50 de minute cu cartea ta, după care trebuie să o
aduci înapoi la bibliotecă;
• Serviciile bibliotecii sunt gratuite;

55
Care sunt regulile pentru cititorii din Biblioteca Vie?
• Doar cititorii înregistraţi, care au citit şi acceptat regulile pot să
împrumute cărţi.
• Doar o singură carte poate fi împrumută o dată.
• Nu poţi să rezervi o carte în avans – acest lucru se face doar
la faţa locului.
• O carte poate fi împrumutată pentru 50 de minute şi trebuie să
fie returnată în timp la bibliotecă, în secţia de împrumut.
• Cititorii pot să prelungească timpul de împrumut cu maxim 10 de
minute, anunţând direct în zona de împrumut şi cu aprobarea
cărţii;
• Cititorii trebuie să returneze cărţile în aceeaşi stare fizică şi
mentală în care au fost imprumutate. Este interzis să aduci daune
cărţii, să o îndoi sau să îi rupi pagini, să îi aduci daune care să
îi afecteze demnitatea în orice formă. Cititorul este responsabil
pentru păstrarea cărţii în condiţiile în care a primit-o.
• Cititorul acceptă şi posibilitatea părăsirii conversaţiei de către
carte dacă aceasta simte că cititorul o tratează într-un mod total
nepotrivit sau îi răneşte demnitatea.
Orar Biblioteca Vie!
Biblioteca Vie este deschisă în perioada ....... între orele ..........,
ultima oportunitate de a împrumuta cartea fiind ora .........
Biblioteca Vie este organizată de Asociaţia A.R.T Fusion pe
parcursul Lunii CărtilorVii din cadrul proiectului BIBLIOTECA VIE.
Proiectul BIBLIOTECA VIE este o iniţiativă a
Asociatiei A.R.T. Fusion realizat cu sprijinul financiar al
Comisiei Europene prin Programul Tineret in Acţiune.
BIBLIOTECA VIE este un proiect ce îşi propune să atragă atenţia
asupra acceptării diversităţii pentru că, de multe ori, diferenţele dintre
oameni nu sunt valorificate ca fiind resurse, pentru că de cele mai multe
ori aceste diferenţe duc la punerea de etichete, crearea de prejudecăţi,
care în cele din urmă duc la discriminare, suspiciune şi excludere.

56
IV H. Desfăşurarea efectivă a Bibliotecii Vii
După toate pregătirile, iată că soseşte şi ziua în care se va desfăşura
Biblioteca Vie. În acest subcapitol vom descrie pas cu pas ce se va
întâmpla în zilele efective de implementare ale bibliotecii.
Presupunem că biblioteca se va deschide la ora 16.00, aveţi la dispoziţie
spaţiul de la ora 10.00, aşadar, până atunci recomandăm:
î La ora 10.00 să aveţi o ultimă întâlnire cu echipa de proiect
prin care se prezintă încă o dată care sunt rolurile şi sarcinile
fiecărei persoane în prima zi şi până la sfârşitul bibliotecii
î Vă asiguraţi că sunt făcute şi puse în cutii toate documentele
într-un număr suficient: permise, cataloage, listele de împrumut,
listele de returnare, listele de prezenţă cititori (date de contact),
copii cu regulile bibliotecii pentru cititori, diplome pentru cărţi,
listele cu orarul cărţilor pe fiecare zi şi datele lor de contact
î Vă asiguraţi că aveţi suficiente materiale consumabile precum:
pixuri, markere, foi colorate, pahare de plastic, farfurii, scotch,
pungi de gunoi, capsatoare, etc
î Vă asiguraţi că aveţi pregătite echipamentele tehnice ca: laptop
şi boxe pentru muzică în fundal, prelungitoare, corturi, scaune,
mese, etc
î Vă asiguraţi că sunt cumpărate şi aduse la faţa locului
materialele pentru protocol ca: apa, ceai, fursecuri, biscuiţi, etc.
î Vă asiguraţi că aţi împachetat materialele de vizibilitate la
faţa locului: câteva afişe, bannere (se pot face şi pictate pe
pânză albă), fluturaşi, insigne, tricourile pe mărimi pentru cărţi, etc.
î Vă asiguraţi că aţi pregătit şi alte materiale care pot fi citite de
cititori la faţa locului cât aşteaptă cataloagele ca: broşuri, afişe,
fluturaşi, cărţi de la alte proiecte pe tematica diversităţii, etc.
î Vă asiguraţi că aveţi mijloace de transport pentru a ajunge la
faţa locului în timp util

57
Dacă biblioteca începe la ora 16.00, recomandăm ca cel târziu la ora 12.00
să fiţi la faţa locului şi împreună cu voluntarii să începeţi amenajarea locaţiei.
În amenajarea locaţiei este foarte util să fie foarte clar delimitate rolurile,
cine ce face: cine amenajează mesele, scaunele, cine posteză materialele de
vizibilitate, cine se asigură că sala este curată, cine se ocupă de protocol,
cine amenajează echipamentele tehnice şi mai ales unde. Este important să
aveţi o schiţă a aşezării spaţiului dinainte stabilită.
Recomandarea pentru aşezarea sălii ar fi prin delimitarea clară a unor zone
prin bannere:
 Zonă de recepţie:
Este zona unde se poate afla protocolul şi de unde oamenii sunt direcţionaţi
spre zona de împrumut. Aici este nevoie de 1 sau 2 voluntari care pot
distribui foi cu o scurtă descriere a bibliotecii si regulile de împrumut,
pentru a scurta timpul de stat la rând la secţia de împrumut. Voluntarii din
zona de recepţie vor circula din când în când printre cărţi şi îi vor servi cu
apă, sucuri sau ce au nevoie. Tot în zona de recepţie, pot fi postate boxe
cu muzica pentru a crea o atmosferă relaxantă, voluntarii asigurându-se în
acelaşi timp de curăţirea permanentă a spaţiului bibliotecii.

58
 Zona de citire / ”lounge”:
Este o zonă destul de mare în care sunt aşezate câte 2 sau 4 scaune în grup.
Numărul de scaune îl estimaţi in funcţie de numărul de cărţi pe care le aveţi
şi cititori pe care îi estimaţi. De obicei această zonă este foarte aproape de
zona de împrumut. Aşezarea scaunelor se face astfel încât să existe spaţiu
suficient de citire între grupurile de cititori.
 Zona de documentare / cataloage:
Aceasta zonă poate fi aranjată cu câţiva metri în faţa spaţiului de împrumut.
Este locul în care cititorii interacţionează cu bibliotecarii care sunt pregătiţi
să îi informeze despre existenţa cataloagelor, regulile bibliotecii şi cărţile
care sunt disponibile în acel moment. Se vor aşeza scaune pe care cititorii
se pot aşeza, dar şi o masă mică pe care sunt aşezate cataloagele. Aici
bibliotecarii nu trebuie să uite să îi informeze pe cititori că odată ce au
terminat de consultat cataloagele trebuie să le aşeze în locul de cataloage.
De asemenea, ei trebuie să fie foarte atenţi la nevoile şi curiozităţile
cititorilor. Pot fi situaţii când aveţi cititori care nu ştiu ce carte să aleagă,
şi atunci bibliotecarii îi pot direcţiona către cărţi care sunt libere în
acel moment - dar fără a forţa. Bibliotecarii trebuie să fie foarte abili şi
comunicativi în această zonă. Atunci când oferă explicaţii cititorilor e
recomandat să se poziţioneze astfel încât să nu se supraaglomereze zona
din faţa împrumutului.
 Zona de împrumut:
În zona de împrumut este indicat să avem 2 bibliotecari, iar pe o masă
mai mare să fie aşezate într-o foarte mare ordine materialele necesare
împrumutului. Puteţi să scrieţi cu litere mari titlurile cărţilor pe foi colorate
şi să le lipiţi deasupra zonei de împrumut sau în zona de documentare. Dacă
aveţi decoruri de bibliotecă aici pot fi aşezate (rafturi, cărţi, tricouri, etc).
Rolul bibliotecarilor în această zonă este să împrumute cărţile care deja
au fost alese de cititor în timp ce se decideau asupra lor în zona de
documentare/cataloage. Aici cititorii vin, bibliotecarii trebuie să le
ureze bun venit, să întrebe ce carte au ales, să reverifice disponibilitatea
cărţii, iar dacă nu este disponibilă să anunţe cititorul în cât timp se va
elibera. Dacă cartea este disponibilă, se va completa un permis nominal
pe care sunt trecute, numele cititorului, titlul cărţii împrumutate, ora
de împrumut, ora de returnare şi numărul permisului de bibliotecă.

59
Acelaşi permis poate fi folosit pentru a împrumuta maxim 4 cărţi pe zi.
Datele din permis vor fi trecute şi în fişa de împrumut. Se va înmâna permisul
de împrumut, şi un alt bibliotecar va merge să “aducă” cartea. Se va face
cunoştinţă cărţii cu cititorul (dar nu în faţa secţiei de împrumut pentru a
nu provoca aglomeraţie) şi vor fi direcţionaţi spre un loc liber unde se pot
aşeza. Se va preciza cărţii timpul până la care este împrumutată, şi i se vor
preciza cititorului încă o dată regulile. În cele din urmă li se va ura succes.
Este foarte important ca bibliotecarul de la zona de documentare cu cei
de la zona de împrumut să comunice foarte bine, astfel încât să se ştie în
orice moment ce cărţi sunt libere sau împrumutate, şi până la ce oră. Aceste
aspecte sunt foarte importante!
 Zona de returnare:
Este zona în care va fi aşezată o masă la maxim 2-3 metri de zona de
împrumut. Aici va fi un bibliotecar care va avea pregătite: fişe de returnare,
listă de contacte pentru cititori, chestionare de evaluare pentru cărţi şi
cititori şi pixuri. Cititorul trebuie să returneze cartea împreună cu permisul
în cazul în care nu-l mai foloseşte. Dacă va mai refolosi permisul atunci va
râmâne la el. Atunci când returnează cartea i se va mulţumi atât cititorului,
cât şi cărţii. Cititorul va fi rugat să completeze un chestionar de evaluare şi
să se treacă pe lista de prezenţă.
I se va specifica că adresa de e-mail va fi folosită pentru a i se trimite
informaţii despre următoarele biblioteci. Bibliotecarul va întreba cartea
dacă se simte bine şi dacă are nevoie de pauză 10 minute. Dacă da, atunci
se va anunţa la secţia de împrumut că această carte s-a eliberat şi în câteva
minute este disponibilă. Cei de la împrumut îşi vor nota acest lucru şi vor
anunţa mai departe la zona de documentare ce carte s-a eliberat. Din când
în când, bibliotecarul de la zona de returnare mai merge şi comunică cu
cărţile pentru a se asigura că se simt bine. Dacă sunt perioade mai slabe de
împrumut, încearcă să înlesnească comunicarea între cărţi. La sfârşitul fiecărei
zile, chestionarele de la cititori vor fi adunate şi răspunsurile vor fi introduse
într-o bază de date împreună cu adresele de e-mail ale participanţilor.
La sfârşitul zilei, sau a doua zi se recomandă să se trimită o parte din
rezultatele cele mai relevante din chestionare (dar cu titlu confidenţial)
cititorilor care au participat împreună cu mulţumirea de participare. Acest
lucru l-am încercat pentru prima dată în România şi a avut un impact bun
pentru că oamenii au venit din ce în ce mai mulţi şi mai curioşi.

60
 Zona cărţilor:
Este zona în care vor fi cărţile. Acestă zonă poate fi postată în spatele zonei
de împrumut sau lângă pentru a facilita o mai uşoară comunicare cu aceasta.
Cărţile vor primi tricouri de carte cînd vor sosi şi vor fi rugate să folosească
aceste tricouri pentru fiecare zi. Cărţile vor sta pe scaune sau canapele
(după caz) astfel încât să fie uşor vizibile bibliotecarilor. Li se va specifica
cărţilor că în afara timpul în care sunt citite, sunt rugate să stea numai în
zona cărţilor, sau dacă trebuie să plece pentru câteva minute să anunţe
bibliotecarii. Este foarte important ca acest spaţiu să fie amenajat într-un
mod prietenos, să fie protocol pe masă, materiale de citit, etc, astfel încât
ele să se simtă confortabil.
Până la sosirea cărţilor, amenajarea spaţiului şi pregătirea tuturor
materialelelor trebuie să fie finalizată. Dacă biblioteca începe la ora 16.00
este recomandat ca sosirea cărţilor să se facă cu 15 minute mai devreme
pentru a avea timp să mai treceţi încă odată cu ele prin elementele cele
mai importante ale bibliotecii. Dacă sunt câteva cărţi care nu au reuşit să
ajungă la întâlnirea cărţilor, atunci vor încerca să ajungă cu 30 de minute mai
devreme, timp în care le veţi explica separat toate regulile şi aspectele
cele mai importante pe care trebuie să le cunoască o carte.
Alte aspecte de luat în considerare în timpul efectiv al bibliotecii:
î Este posibil ca în prima oră de bibliotecă să nu vină prea mulţi cititori -
e bine să încurajaţi în acest timp interacţiunea dintre cărţi. Am avut de
multe ori situaţii în care cărţile s-au citit unele pe altele în acest interval
î Există de multe ori potenţialul să se producă o aglomerare bruscă
începând cu ora 18.00. În acest sens este nevoie să fiţi pregătiţi în
toate zonele să fluidizaţi mişcarea persoanelor
î Pot exista situaţii în care grupuri de prieteni de 6 - 7 persoane doresc
să citească aceeaşi carte în același timp. Noi nu recomandăm acest
lucru din mai multe motive: nu se poate crea o relaţie intimă de
comunicare între carte şi cititor, fiecare cititor poate să aibă diferite
motive pentru care vrea să citească cartea şi pe care este posibil să
nu le poată expune, cartea poate fi suprasolicitată, etc. Însă există
situaţia în care unele cărţi “ bestselleruri” pot accepta şi mai multe
persoane. Recomandăm bibliotecarilor să fie foarte stricţi cu cărţile în

61
privinţa aceastei reguli, şi numai în cazul în care este o justificare bună
şi cartea este de acord, atunci se pot permite astfel de împrumuturi.
Noi am trecut prin această situaţie când am avut afluxuri foarte
mari de cărţi, dar în cele din urmă a reieşit că şi cărţile sunt obosite
şi cititorii nu au aceeaşi experienţă personală de învăţare
î Dacă simţiţi că anumite cărţi sunt obosite, oferiţi-le mai mult timp
de odihnă
î Puteţi să vă întâlniţi cu cititori dificili (foarte rar, dar se poate întâmpla).
Cititori care prin modul în care comunică pot agresa cărţile. Ca
bibliotecar e bine să fiţi pe poziţie şi să remarcaţi aceste aspecte.
î Pot exista cititori care vin să împrumute cărţi cu alte motive. Ne-am
întâlnit o singură dată cu situaţia în care un cititor împrumută cărţile
femei pentru a sfârşi prin a le invita pe toate în oraş. Cărţile ne-au
atenţionat şi atunci uşor am interzis persoanei respective dreptul de
a mai împrumuta cărţi. Deja depăşise numărul de patru cărţi.
î Dacă biblioteca este deschisă până la ora 21.00 şi timpul de
împrumut este de 50 de minute, se recomandă ca ultimul împrumut
să se facă la ora 20.10-20.20.
î Înainte de plecarea cărţilor acestea pot fi adunate pentru 10 minute
pentru a le cere feedback direct pentru acea zi, fiind rugaţi de
asemenea să completeze un chestionar de evaluare a zilei.
î După ce pleacă toate cărţile, echipa de proiect va rămâne să
aranjeze sala şi materialele pentru a doua zi, să verifice dacă mai
trebuie materiale printate. Una sau două persoane vor trece în
baza de date adresele de e-mail ale cititorilor şi răspunsurile cele
mai relevante din chestionarele de evaluare.
î A doua zi dimineaţa un rezumat al primei zile (nr. cărţi, cititori,
păreri) va fi trimis pe e-mail cititorilor şi cărţilor.
î Feedback-ul cărţilor va fi citit, şi a doua zi, împreună cu bibliotecarii
se va încerca o îmbunătăţire a organizării pe baza feedback-ului
de la cărţi şi echipă.
Bineînteles că ar exista mult mai multe detalii administrative de rezolvat în
situaţia în care biblioteca s-ar derula în cadrul unui festival organizat în care
cărţile sunt cazate şi manâncă în locaţia festivalului. În acest caz, o echipă
pentru aceste detalii administrative trebuie să fie pregătită la orice ora din
zi şi din noapte.

62
Regulile de împrumut ale cărţilor sunt foarte importante şi ele trebuie
urmărite cu mare perseverenţă de către bibliotecari.
1. Doar cititorii înregistraţi, care au citit si acceptat regulile pot să
împrumute cărţi
2. Doar o singură carte poate fi împrumutată o dată
3. Cărţile se împrumută din zona de împrumut şi se înapoiază în
zona de returnare
4. Nu poţi să rezervi o carte în avans – acest lucru se face doar la
faţa locului
5. O carte poate fi împrumutată pentru 50 de minute şi trebuie să fie
returnată în timp la bibliotecă în secţia de returnare
6. Cititorii pot să prelungească timpul de împrumut cu maxim 10 de
minute anunţând direct în zona de împrumut şi cu aprobarea cărţii
7. Cititorii trebuie să returneze cărţile în aceeaşi stare fizică si mentală
în care a fost împrumutată. Este interzis să aduci daune cărţii, să
o îndoi sau să rupi pagini, să îi aduci daune care să îi afecteze
demnitatea în orice formă. Cititorul este responsabil pentru păstrarea
cărţii în condiţiile în care a primit-o
8. Cititorul acceptă şi posibilitatea părăsirii conversaţiei de către
carte, dacă aceasta simte că cititorul o tratează într-un mod total
nepotrivit sau îi răneşte demnitatea

63
IV I. Evaluarea bibliotecii
Evaluarea în contextul biblotecii vii îşi propune două obiective:
N Pe de o parte, să evaluăm evenimentul din punct de vedere
al atingerii obiectivelor bibliotecii pentru cărţi şi cititori
N Pe de altă parte, de a evalua experienţa de organizare a
bibliotecii pentru a îmbunătăţi calitatea următoarei biblioteci
Prin metodele de evaluare propuse ne propunem să culegem date
cantitative ca:
_ Câte persoane au trecut pe la bibliotecă
_ Câte persoane au devenit cititori
_ Câte împrumuturi s-au făcut
_ Câte cărţi au participat în bibliotecă
_ Câte cărţi au participat pe zi în bibliotecă
_ Care au fost cele mai citite cărţi
_ Care au fost cele mai puţin citite cărţi
_ Câte articole au apărut în mass-media
Toţi aceşti indicatori cantitativi pot fi uşor aflaţi prin intermediul
documentaţiei specifice a bibliotecii: permise, listele de prezenţă cititori,
lista de împrumut. Este necesar ca, pe lângă datele cantitative, să culegem
şi datele calitative. Cel mai folosit instrument de culegre a datelor
calitative a fost în toate bibliotecile chestionarul de evaluare al cărţilor şi
chestionarul de evaluare al cititorilor.
În anexa ghidului găsiţi un chestionar8
folosit în cadrul mai multor biblioteci
şi adaptat şi pentru bibliotecile din România. Întrebările din chestionarele
pentru cititori trebuie să fie scurte, la obiect. În zona de returnare, este
bine ca cititorii să fie informaţi că scopul întrebărilor este de a îmbunătăţi
metodologia bibliotecii şi de a produce statistici. Cititorii nu trebuie să îşi
dezvăluie identitatea dacă nu doresc.
8
cover, Directorate of Youth and Sport, Programme “Youth promoting human rights and
social cohesion”, Ungaria, Council of Europe Publishing, 2005

64
În fiecare seară se va înmâna un chestionar cărţilor. Această experinţă este la
fel de importantă şi pentru cărţi. Şi ele vor simţi nevoia să îşi împărtăşească
părerile la sfârşitul fiecărei zile. Organizatorii trebuie să citească răspunsurile
din chestionarele cărţilor şi să reacţioneze la feedback prin imbunătăţire
chiar din a doua zi.
În anexa VI a ghidului puteţi să identificaţi opiniile şi impresiile cărţilor şi
cititorilor extrase din câteva dintre chestionarele de evaluare aplicate în
cadrul bibliotecilor din România.
În România noi am testat şi o altă formă de evaluare “vizibilă”, care a fost
pusă la dispoziţia cărţilor. Pe un perete mai mare, în cadrul bibliotecii am
postat foi mari albe pe care cărţile puteau să scrie impresii sub anumite
categorii de enunţuri : Am aflat, Am înţeles, Simt. Aceste foi au fost aşezate
în zona de recepţie şi înainte de zona de ieşire din bibliotecă, unde cititorii
erau rugaţi să-şi scrie pe scurt părerea pe perete.

Ghidul Biblioteca Vie

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to Ghidul Biblioteca Vie

Similar to Ghidul Biblioteca Vie (20)

More from ART Fusion

More from ART Fusion (9)

Recently uploaded

Recently uploaded (9)

Ghidul Biblioteca Vie