1. Socializare
Transmiterea culturii
Disciplinarea și dezvoltarea personală
Selectarea, pregătirea și plasarea indivizilor în
societate
Schimbare și dezvoltare
2. Funcţia 1. Socializarea: pregătirea pentru a
deveni membru productiv al societăţii şi
integrarea în cultură.
* fiinţa asocială fiinţă socială
- pp interiorizarea treptată a modelelor de
comportare, atitudinilor, valorilor spaţiului
social în care trăieşte.
3. Stadiul socializării primare (inculturaţie)
- este procesul de dobândire a modelelor de
bază ale comportamentului uman
- are drept agenţi, într-o primă fază (primară),
părinţii, rudele (“alţii semnificativi” pentru
copil), iar într-o a doua etapă (secundară), şi
alte instanţe de socializare cu care familia
cooperează, cum ar fi grădiniţa, vecinii,
grupul de joacă, alte familii ş.a.
4. Socializarea secundară
- are drept agenţi diferite instituţii sociale, cea
mai importantă fiind şcoala,
- conţinutul ei este legat de învăţarea rolurilor
instituţionale,
- iar principalul ei rezultat este dobândirea
unei pluralităţi de “eu-ri sociale”.
5. FUNCȚIILE FAMILIEI
(N. MITROFAN, Dicţionar al vieţii de familie, EDP)
de socializare primară;
informaţional formativă (influenţe directe de
tipul răspunsului la întrebări, explicaţii,
informaţii, dar şi indirect, prin mediul
informaţional din familie);
psihomorală (prin modelele de conduită
oferite de părinţi, dar şi prin discuţiile
purtate cu copiii pe marginea unor conduite
curente sau problematice);
6. socio-integrativă (implicarea copiilor în
activitatea familială, acordarea autonomiei
de acţiune, dar şi printr-un climat familial
dominat de relaţii de încredere şi sprijin
reciproc, conlucrare între generaţii);
cultural- integrativă (prin implicarea
copiilor în viaţa culturală şi prin mediul
cultural al familiei).
7. FUNCŢIILE MASS-MEDIA
informare (informaţii politice, ştiinţifice etc.)
culturalizare (mijlocire a “întâlnirii” cu
poezia, teatrul, artele plastice etc.)
socializare (stimulare a interacţiunii sociale)
educaţie (de exemplu, programe educative
de tip “teleşcoală” documentare stiinţifice
etc.)
divertisment (întâlniri sportive, spectacole
de divertisment etc).
8. Educaţia tineretului pentru mass-media:
“alfabetizarea vizuală” (1973, Dandis) – face
copilul capabil să identifice elementele de
persuasiune utilizate în diverse tipuri de
produse mass-media;
“educaţia pentru ecran” (1970, Schillacci,
Culkin) – analiza critică a efectelor
expresive ale mişcărilor camerei TV, ale
luminilor, montajului, dialogurile şi
scenariul ;
“antrenarea privirii critice” (“material
didactic” ce va fi supus unei analize critice).
9. 1. Care dintre institutiile educative enumerate
anterior considerati ca detine un rol esential azi in
educarea tinerelor generatii? Argumentati!
2. Discutaţi despre influenţa mediului educativ
familial asupra performanţelor şcolare ale copiilor.
3. Realizaţi un chestionar pentru părinţi prin care
să obţineţi informaţii relevante pentru mediul
socio-educativ pe care îl creează aceştia copiilor în
familie.
10. Funcţia 2. Transmiterea culturii.
- Prin educaţie, membrii unei societăţi îşi
însuşesc cel puţin un nucleu al cunoaşterii,
un ansamblu de informaţii care să fie
înţeles de toţi şi împărtăşit tuturor.
- Transmiterea culturii a constituit, la rândul
ei, obiectul unor controverse, fiecare grup
dorind să impună programele sale, un
anumit curriculum sau valori.
11. Despre ce controverse referitoare la
transmiterea culturii credeți ca este vorba?
Dispuneţi de fapte care să evidenţieze că
educaţia pe care aţi primit-o a fost
influenţată de apartenenţa dvs. la o anumită
clasă socială, subcultură, rasă sau sex?
Discutaţi cu ceilalţi despre această
problemă.
Ce știți despre rolul educației interculturale?
12. Funcţia 3. Disciplinarea şi dezvoltarea personală.
Membrii oricărei comunitaţi sociale aşteaptă ca
elevii să dobândească deprinderi necesare pentru a
deveni cetăţeni productivi şi care să respecte legile.
- Teoriile funcţionaliste consideră că elevii trebuie
să-şi interiorizeze, pe căi formale şi informale,
valori cum ar fi disciplina, respectul, punctualitatea
şi perseverenţa.
- Metodele de educaţie a unor oameni disciplinaţi au
generat dileme şi controverse, atât în lumea şcolii,
cât şi în societatea contemporană.
13. Ce metode eficiente de educare a disciplinei
la tineri recomandați? Argumentați!
Formulați câteva principii / căi directoare
(personale) de educație pentru generațiile
actuale de tineri.
◦ Ex. Copiii de azi pot fi educați pentru prezent (și
mai puțin pentru viitor).
14. Funcţia 4. Selectarea, pregătirea şi
plasarea indivizilor în societate.
- importanţa cunoştinţelor acumulate şi
meritelor personale probate în şcoală,
atunci când se pune problema plasării
tinerilor în şcoli / domenii de
activitate / slujbe / societate.
15. Criticii susţin că prin politicile educaţionale
şi prin practicile de selectare a unor elevi
pentru nivelurile superioare de învăţământ,
se urmăreşte, de fapt, “reproducerea” unei
anumite ierarhii sociale, chiar dacă anumite
preocupări, cum ar fi aşa-numita “testare
obiectivă”, dau aparenţa “egalităţii” cu care
sunt trataţi toţi copiii.
16. 1. Consideraţi că inegalitatea în educaţie este
inevitabilă? Argumentaţi punctul dvs. de
vedere.
2. Care sunt dovezile acestei inegalități?
3. Care sunt categoriile de persoane
defavorizate? Argumentați!
17. Funcţia 5. Schimbare şi dezvoltare.
- Educaţia populaţiei a devenit unul dintre
factorii ce condiţionează creşterea
economică în societăţile dezvoltate
contemporane.
- Nivelul de educaţie şi de formare
profesională a populaţiei, capacitatea de a
învăţa şi de a crea tehnologii mai bune
constituie aşa-numitul “capital uman”,
considerat la fel de important pentru
dezvoltarea unei societăţi ca şi capitalul
fizic ori resursele ei naturale.
18. Ce măsuri de politică educațională ați
recomanda pentru a stimula creșterea
economică?
19. Mai recent, decalajele funcţionale dintre
educaţie şi celelalte sectoare sociale s-au
amplificat îndeosebi ca urmare a apariţiei unor
noi fenomene economice:
mondializarea şi competitivitatea
economicului;
dereglarea structurală a pieţei muncii şi
marginalizarea tinerilor
20. Cum explicați fenomenul de marginalizare a
tinerilor pe piața muncii?
21. Educaţia contemporană se află în criză pentru
că nu poate pune la dispoziţia pieţei muncii,
în ritmurile cerute şi la un nivel calitativ
adecvat, oameni cu un nivel de pregătire de
acest tip, pe măsura nevoilor actuale.
22. Care sunt faptele ce pot fi observate în şcolile
din comunitatea dvs. şi care confirmă – după
părerea dvs. – “criza şcolii”?
