Infarctul miocardic acut poate fi definit din diferite perspective în funcţie de caracteristicile clinice, electrocardiografice (ECG), biochimice şi patologice.
Infarctul miocardic acut poate fi definit din diferite perspective în funcţie de caracteristicile clinice, electrocardiografice (ECG), biochimice şi patologice.
SISTEMUL CIRCULATOR este format din inimǎ, vasele sangvine și limfatice care alcǎtuiesc o unitate funcționalǎ coordonatǎ și permanent adaptatǎ nevoilor organismului. Inima este un organ situat ȋn mediastin, orientat cu vȃrful la stȃnga, ȋn jos și ȋnainte, și cu baza ȋn sus, la dreapta și ȋnapoi.
SISTEMUL CIRCULATOR este format din inimǎ, vasele sangvine și limfatice care alcǎtuiesc o unitate funcționalǎ coordonatǎ și permanent adaptatǎ nevoilor organismului. Inima este un organ situat ȋn mediastin, orientat cu vȃrful la stȃnga, ȋn jos și ȋnainte, și cu baza ȋn sus, la dreapta și ȋnapoi.
4. sistemul Purkinje – trifascicular
ram drept – compact, ram stang – compact 1- 2 cm apoi 2
fascicule: anterior si posterior (superior si inferior):
Fasciculul stang anterior – catre m papilar antero - superior
Fasciculul stang posterior – catre m papilar postero - inferior
Blocurile fasciculare
5. Activarea normala a peretelui liber VS se propaga simultan din
2 situsuri (la niv insertiilor m. papilari)
Intrucat frontul de unda se deplaseaza in directii opuse vectorii
se anuleaza reciproc
Blocarea unuia din cele 2 fascicule – AS sau PI – face ca
depolarizarea sa se propage de nivelul unui singur situs,
anularea vectorilor nu se mai produce si morfologia complexului
QRS se modifica
Blocurile fasciculare
6. Criterii de diagnostic HBAS
1. Deviatie axiala stanga (≥ - 30 grade (-45))
2. Unde q in derivatiile DI, aVL
3. Unde r in derivatiile DII, III, aVF
4. Durata normala QRS
5. Deflexiune intrinsecoida tardiva in aVL (>45 ms)
6. Voltaj QRS crescut in derivatiile membrelor
DI, aVL
DII, D III, aVF
Sept
Perete lateral VS
Blocul fascicular anterior
Vector initial orientat
inferior si la dreapta
8. Criterii de diagnostic HBPI
1. Deviatie axiala dreapta (≥ 120 grade)
2. Unde r in derivatiile DI, aVL
3. Unde q in derivatiile DII, III, aVF
4. Durata normala QRS
5. Deflexiune intrinsecoida tardiva in aVF (>45 ms)
6. Voltaj QRS crescut in derivatiile membrelor
7. Absenta criteriilor de HVD
DI, aVL
DII, D III, aVF
Sept
Perete lateral VS
Blocul fascicular posterior
Vector initial orientat
superior si la stanga
10. BRD + BFA, BRD+ BFP, pe acelasi ECG sau pe inregistrari diferite
QRS>120ms
Blocul bifascicular
11. R sau R’ in V1
r, S in DII, III, aVF
QRS >120 ms
Ax QRS -45 – 120 grade
BRD + BFA
BRD + BFP
BRD in V1
r, S in D I, aVL
QRS >120 ms
Ax QRS > 90 grade
Blocul bifascicular
16. Aritmia = prezenta altui ritm decat cel sinusal
normal
Bradiaritmia = ritm cu frecventa < 60bpm
Tahiaritmia = ritm cu frecventa > 100bpm
Mecanismele de producere a aritmiilor:
- automatism
- reintrare
Aritmii
17. • Nodul sinusal
• Celulele Purkinje de la
nivel atrial
• Fasciculul comun His
• Ramurile fasciculului His
• Celulele Purkinje din
endocardul ventricular
Aritmii prin automatism
18. Conditii pentru initierea reintrarii:
1. Inomogenitate electrofiziologica/ diferente in
conducere si/sau refractaritate/ in 2 sau mai
multe regiuni ale cordului conectate intre ele
printr-un circuit inchis
2. Bloc unidirectional pe o cale
Aritmii prin reintrare
19. 3. Conducere lenta pe o cale alternativa, permitand caii
initial blocate sa isi recupereze excitabilitatea
4. Reexcitarea caii initial blocate pentru completarea
buclei de activare
Circuitul repetitiv al impulsului in aceasta bucla poate
determina aparitia unei tahiaritmii
Aritmii prin reintrare
20. • Unde P pozitive in I, II, aVF
• Interval P-P/R-R constant
• Frecventa
• complex QRS ingust
• P:QRS 1:1
• Interval P-R normal si constant
Aritmii sinusale
29. • P precoce cu morfologie diferita de cea a undei P a
ritmului de baza: negativ in DI, II, aVF, bifid,
aplatizat, difazic
• QRS ingust
• R-R’ + R’-R < 2RR
Aritmii atriale
31. • complex QRS ingust
• Unda P inversata
Ritmuri atriale ectopice
32. • Cel putin 3 morfologii diferite de unda P
• Frecventa ventriculara < 100 bpm
Ritm atrial migrator - wandering
33. • Cel putin 3 morfologii diferite de unda P
• PP, PR, RR variabile
• Frecventa ventriculara > 100 bpm (100-150 bpm)
Tahicardia atriala multifocala
34. • Frecventa atriala regulata 200-400 bpm
• Unde F in “dinti de fierastrau”, fara interval
izoelectric
• Raport F/QRS variabil, cel mai adesea 2:1
• Transmitere 1:1 pe cale accesorie
• Tip I 240-350 bpm, caudo-cranial/cranio-caudal,
• Tip II 340-430 bpm
Flutter atrial
37. • Ritm neregulat, absenta undelor P
• Oscilatii neregulate – unde f 400-700bpm
• Frecventa ventriculara de obicei > 100 bpm (>200 bpm in
caz de preexcitatie)
Fibrilatia atriala
42. • Ritm regulat (dupa primele complexe) cu unde P diferite de cele ale
ritmului sinusal normal / asemanatoare
• Frecventa atriala de obicei intre 100 si 180 bpm, QRS ingust
• PR initial normal, modificari de ST, T
• “warm - up” phenomenon
• frecventa variaza in functie de tonusul autonom
• nu raspunde la manevre vagale / overdrive
Tahicardia atriala prin automatism
43. • Ritm regulat cu unde P diferite de cele ale ritmului sinusal normal /
asemanatoare
• Frecventa cardiaca de obicei intre 120 si 240 bpm
• Initiata de o extrasistola atriala
• P-ul tahicardiei difera de cel al extrasistolei initiale si e variabil
• PR initial normal
• nu exista “warm - up” phenomenon
Tahicardia atriala prin reintrare
44. • Ritm regulat cu unde P diferite de cele ale ritmului sinusal normal
• Frecventa atriala de obicei intre 150 si 250 bpm
• Interval izoelectric intre undele P in toate derivatiile
• BAV grad II tip 2:1/3:1
• Frecvent cauzata de intoxicatia digitalica
• Dg diferential cu FlA (frecventa atriala >250/min, fara interval
izoelectric intre undele F)
Tahicardia atriala paroxistica cu bloc
45.
46. • Unda P
– Poate lipsi
• Acoperita de QRS
– Daca e vizibila
• negativa in I, II, and aVF
• negativa dupa QRS
Aritmiile jonctionale
54. • Reintrare la nivelul nodului AV
• Debuteaza cu o extrasistola atriala care depolarizeaza
calea normala
Tahicardia AV nodala reintranta
(AVNRT)
55. 1. Tipica: slow-fast (ortodromica), cu unda P
inglobata in QRS sau retrograda cu RP<70 ms
2. Atipica: fast-slow (antidromica)- 5-10%, unda P
negativa in DII,III, aVF precede QRS
Tahicardia AV nodala reintranta
(AVNRT)
85. Spectru clinic larg:
- angina stabila
- angina instabila
- IM fara supradenivelare de ST (NSTEMI)
- IM cu supradenivelare de ST (STEMI)
Boala cardiaca ischemica
86. • Tipic 3 tipuri de modificari ECG:
– Ischemie – modificarile de unda T
– Leziune – se modifica segmentul ST si unda T
– Necroza – se modifica complexul QRS, segmentul
ST si unda T
Boala cardiaca ischemica
87. • Repolarizarea intarziata – zona in suferinta ramane
electric mai negativa fata de miocardul normal
• Vectorul “fuge” de teritoriul ischemiat
• Ischemie subendocardica – unde T ample, ascutite, simetrice,
pozitive
• Ischemie subepicardica - unde T negative, ascutite simetrice
• Asociere – subendocardica si subepicardica – T normala,
aplatizata, difazica, negativa de mica amplitusine
Ischemia - modificari ECG
88. • Repolarizare intarziata, depolarizare intarziata
• Miocardul normal – depolarizat – electronegativ –
miocardul in suferinta este electropozitiv
• Vectorul vine spre teritoriul lezat
• Leziunea subepicardica – supradenivelare de ST
• Leziunea subendocardica – subdenivelare de ST
Leziunea – modificari ECG
91. E lectrolytes
L eft bundle branch block
E arly repolarization
V entricular hypertrophy
A neurysm (ventricular)
T rauma (contusion)
I njury (pericarditis, myocarditis, AMI, pancreatitis)
O sborne waves (hypothermia)
N on-occlusive vasospasm
S yndrome (Brugada)
Supradenivelare de ST - cauze
94. • Tesut inert electric
• Vector care fuge de zona de necroza
• Alterarea depolarizarii – prima parte a QRS
• Unda Q patologica
Criterii:
– Amplitudine peste 25% din cea a undei R
care ii urmeaza
– Durata peste 40 ms
– Scaderea amplitudinii undelor R – cel mai
des in precordiale – progresia lenta a undei R
de la V1 – V3-V4
Necroza – modificari ECG
96. 1 year
Unda Q
ST supradenivelat
Inversare de unda T
IMA – modificari ECG in evolutie
97. Criterii AHA/ACC :
- 1mm in oricare 2 derivatii contigue (sensibilitate
crescuta)
- 1 mm in 2 derivatii contigue ale membrelor sau 2 mm in
derivatiile anteroseptale (specificitate crescuta)
Supradenivelare de ST
101. • Yellow indicates V1,
V2, V3, V4
– Anterior infarct with ST elevation
– Left Anterior Descending Artery
(LAD)
– V1 and V2 may also indicate septal
involvement which extends from
front to the back of the heart along
the septum
– Left bundle branch block
– Right bundle branch block
– 2nd
Degree Type2
– Complete Heart Block
Localizare - anterioara
105. • Derivatii precordiale drepte V1, V2, V3r, V4r….
– Obligatorii in toate cazurile de IM inferior (se
asociaza in aprox 40% cazuri)
Localizare – infarct de VD
106. • Red indicates leads
I, AVL, V5, V6
– Lateral Infarct with
ST elevations
– Left Circumflex
Artery
– Rarely by itself
Localizare - laterala
108. • Green indicates leads V1,
V2
– Posterior Infarct with ST
depressions and/ tall R wave
– RCA and/or LCX Artery
• Understand Reciprocal changes
– The posterior aspect of the
heart is viewed as a mirror
image and therefore
depressions versus elevations
indicate MI
– Rarely by itself
Localizare posterioara
