Curs 25: Evaluarea:
Definiții, obiective, funcții
Catedra de Psihologie Clinică
Agendă
 Delimitări terminologice
 Definiri ale evaluării
 Funcțiile evaluării
 Obiectivele evaluării
 Tipuri de evaluare
Evaluarea:
Delimitări terminologice
Definiţie: Act de valorizare ce intervine în toate activitățile
umane, se referă la sistemul de învățământ dar se află în
relație strânsă cu mecanismele sistemului social,
generând informații cu funcție autoreglatoare, pentru
creșterea eficienței instruirii.
Poate fi concepută la două niveluri (Nicola, 1992) :
 Economic: eficiența – prin prisma raportului dintre resursele

materiale și financiare puse la dispoziție de către societate
și rezultatele învățământului
 Pedagogic: prin prisma raportului dintre obiectivele propuse
și rezultatele obținute
Evaluarea:
Delimitări terminologice
Eficienţa învăţământului:
Interesează prin prisma obținerii rezultatelor promovate
de sistemul educațional:
 Aptitudini
 Atitudini
 Comportamente
Evaluarea:
Delimitări terminologice
Sensul termenului evaluare: are diverse conotații, criteriul lor
fiind realitatea educațională la care se referă: evaluarea
Sistemului
A instituției de învățământ
A curriculumului
A profesorilor, a studenților

Scallon (1988): trei planuri de semnificație
epistemică:
 A concepe o procedură de evaluare
 A face practic o evaluare
 A exprima o evaluare
Evaluarea:
Delimitări terminologice
Reluând o sugestie a lui H. Pieron, Gilbert de
Landcheere (1971) precizează că evaluarea are
întotdeauna un raport direct sau indirect cu
progresul în extensie și calitate al învățării și
definește:
 Docimologia: știința care are drept obiect studiul sistematic

al examenelor, sistemul de notare, comportamentul
examinatorilor și examinaților
 Docimantica: tehnica examenelor
 Doxologia: studiul sistematic al rolului pe care evaluarea îl are
în educația școlară
Evaluarea:
Delimitări terminologice
Barbier (1985) face distincția între control și evaluare:
 Controlul: derularea unui șir de operații ce generează
informații asupra funcționării corecte a unei activități
formative
 Evaluarea: șir de operații ce au ca scop producerea unei
judecăți axiologice asupra activității de formare:
 Evaluarea implicită: judecata axiologică se explicitează

doar prin efectele sale
 Evaluarea spontană: judecata se explicitează doar prin
enunțare și formulare
Evaluarea: Definiții
Stufflebeam et al. (1980): trei grupe de definiții pentru evaluare:
 Evaluare = măsură:



Avantaje: măsurare precisă, date tratate matematic
Dezavantaje: abordare strict instrumentală, oarecare inflexibilitate

 Evaluare = congruență:




Avantaje: se raportează la o acțiune puternic integrată în sistemul de
învățământ, feedback imediat furnizând date asupra procesului și a
produsului
Dezavantaje: rolul prea tehnic al evaluatorului, evaluarea se
transformă într-o acțiune secvențială

 Evaluare = judecare:



Avantaje: concretizări practice ușoare, lărgirea variabilelor
Dezavantaje: implicărutină, i se pot contesta fideliattea și
obiectivitatea
Evaluarea: Abordare diacronică
 Prima perioadă (sf. Sec XIX – primele decenii sec. XX):
 Mijloc primordial: testul
 Trecerea spre standardizare
 A doua perioadă: perfecționarea seturilor de teste
 A treia perioadă:
 Patronată de H. Pieron, părintele docimologiei
 Debutează în deceniul al treilea al sec. XX
 Încercarea de a descoperi elevul ca totalitate
Definiții: Docimologia
 Studiul sistematic al examenelor
 Analiza științifică a:
 Modurilor de notare
 Variabilelor implicate în notare
 Mijloacelor apte să asigure obiectivitatea evaluării
 Are în vedere mai ales două funcții ale evaluării:
 Certificarea: când nota trebuie să ateste nivelul de
competență în raport cu un standard
 Prognosticarea: mai ales în cadrul concursurilor
Definiții: evaluarea academică
 Procesul prin care se obțin informațiile necesare în

managementul studenților
 Presupune stabilirea unui obiectiv clar și aprecierea
rezultatelor:
Informații de rezultat: procentul reușitei studenților la probele
de evaluare
 Informații de referință: trebuie definite riguros, deoarece
servesc drept etalon și condiționează aprecierea informațiilor de
rezultat


 Setul de caracteristici individuale de care trebuie să se țină

cont atunci când evaluarea vizează compararea rezultatelor
cu o normă, precum și raportarea lor la mijloacele variabile
care ar putea să o explice sau să o clarifice
Evaluarea academică
Două momente distincte:
Măsurarea rezultatelor:
 Cuantificarea rezultatelor academice
 Implică o determinare obiectivă prin concentrarea unor

achiziții

Aprecierea academică:
 enunțarea unor judecăți de valoare
 conferirea unor semnificații rezultatelor observabile sau
măsurabile într-un cadru de referință axiologic
Evaluarea academică
Examenul:
 Evaluare de confirmare ce influențează parcursul academic
 Presupune aprecierea rezultatelor sau a competențelor

achiziționate pe o anumită durată de timp

Concursul:
 Manifestarea competenței în confruntarea cu ceilalți
 Pronunțat caracter selectiv
 Rol prognostic și de decizie în traseul ulterior al

candidatului
Importanța și funcțiile evaluării
 Control al cunoștințelor
 Cale de perfecționare a învățământului
 Mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra

obiectivelor educaționale
 Scopul: perfecționarea procesului instructiv – didactic
Se pot stabili cel puțin trei funcții ale evaluării:
 Verificarea sau identificarea achizițiilor informaționale
 Perfecționarea căilor de formare a cunoștințelor prin

identificarea celei mai facile căi de educație și instrucție
 Recunoașterea socială a schimbărilor operate prin procesul
de instrucție asupra indivizilor
Funcțiile evaluării
În funcție de obiectivele specifice ale evaluării, se pot
descrie și alte funcții ale evaluării:
Constatarea optimizării condițiilor de derulare a
activității instrucționale
Prognosticarea nevoilor viitoare ale factorului uman
implicat în procesul instructiv
Decizie asupra poziției într-o ierarhie sau nivel de
pregătire
Comunicare didactică în cadrul binomului profesorstudent
Informarea societății asupra stadiului pregătirii
tineretului academic
Obiectivele evaluării
 Conștientizarea relației obiective – rezultate
 Cu cât obiectivele sunt mai clare, cu atât rezultatele sunt





mai ușor de interpretat
În evaluare nu se evaluează indivizii în totalitatea
personalității lor
Obiectivele cognitive sunt cel mai bine interpretate
analitic
O evaluare analitică poate fi, însă, inoperantă pentru
capacitatea de sinteză
Evaluarea de tip prospectiv:
 Evaluarea proiectului didactic
 Funcțiile evaluării se adaptează pe măsura derulării

procesului instrucțional
Exigențele evaluării
 Extinderea evaluării de la verificarea și aprecierea

rezultatelor la evaluarea procesului ce a dus la acele
rezultate
 Evaluarea complexă a conținutului, metodelor,
obiectivelor învățământului
 Diversificarea tehnicilor de evaluare
 Indicarea gradului de acuratețe a acestor tehnici

Cursul 25

  • 1.
    Curs 25: Evaluarea: Definiții,obiective, funcții Catedra de Psihologie Clinică
  • 2.
    Agendă  Delimitări terminologice Definiri ale evaluării  Funcțiile evaluării  Obiectivele evaluării  Tipuri de evaluare
  • 3.
    Evaluarea: Delimitări terminologice Definiţie: Actde valorizare ce intervine în toate activitățile umane, se referă la sistemul de învățământ dar se află în relație strânsă cu mecanismele sistemului social, generând informații cu funcție autoreglatoare, pentru creșterea eficienței instruirii. Poate fi concepută la două niveluri (Nicola, 1992) :  Economic: eficiența – prin prisma raportului dintre resursele materiale și financiare puse la dispoziție de către societate și rezultatele învățământului  Pedagogic: prin prisma raportului dintre obiectivele propuse și rezultatele obținute
  • 4.
    Evaluarea: Delimitări terminologice Eficienţa învăţământului: Intereseazăprin prisma obținerii rezultatelor promovate de sistemul educațional:  Aptitudini  Atitudini  Comportamente
  • 5.
    Evaluarea: Delimitări terminologice Sensul termenuluievaluare: are diverse conotații, criteriul lor fiind realitatea educațională la care se referă: evaluarea Sistemului A instituției de învățământ A curriculumului A profesorilor, a studenților Scallon (1988): trei planuri de semnificație epistemică:  A concepe o procedură de evaluare  A face practic o evaluare  A exprima o evaluare
  • 6.
    Evaluarea: Delimitări terminologice Reluând osugestie a lui H. Pieron, Gilbert de Landcheere (1971) precizează că evaluarea are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul în extensie și calitate al învățării și definește:  Docimologia: știința care are drept obiect studiul sistematic al examenelor, sistemul de notare, comportamentul examinatorilor și examinaților  Docimantica: tehnica examenelor  Doxologia: studiul sistematic al rolului pe care evaluarea îl are în educația școlară
  • 7.
    Evaluarea: Delimitări terminologice Barbier (1985)face distincția între control și evaluare:  Controlul: derularea unui șir de operații ce generează informații asupra funcționării corecte a unei activități formative  Evaluarea: șir de operații ce au ca scop producerea unei judecăți axiologice asupra activității de formare:  Evaluarea implicită: judecata axiologică se explicitează doar prin efectele sale  Evaluarea spontană: judecata se explicitează doar prin enunțare și formulare
  • 8.
    Evaluarea: Definiții Stufflebeam etal. (1980): trei grupe de definiții pentru evaluare:  Evaluare = măsură:   Avantaje: măsurare precisă, date tratate matematic Dezavantaje: abordare strict instrumentală, oarecare inflexibilitate  Evaluare = congruență:   Avantaje: se raportează la o acțiune puternic integrată în sistemul de învățământ, feedback imediat furnizând date asupra procesului și a produsului Dezavantaje: rolul prea tehnic al evaluatorului, evaluarea se transformă într-o acțiune secvențială  Evaluare = judecare:   Avantaje: concretizări practice ușoare, lărgirea variabilelor Dezavantaje: implicărutină, i se pot contesta fideliattea și obiectivitatea
  • 9.
    Evaluarea: Abordare diacronică Prima perioadă (sf. Sec XIX – primele decenii sec. XX):  Mijloc primordial: testul  Trecerea spre standardizare  A doua perioadă: perfecționarea seturilor de teste  A treia perioadă:  Patronată de H. Pieron, părintele docimologiei  Debutează în deceniul al treilea al sec. XX  Încercarea de a descoperi elevul ca totalitate
  • 10.
    Definiții: Docimologia  Studiulsistematic al examenelor  Analiza științifică a:  Modurilor de notare  Variabilelor implicate în notare  Mijloacelor apte să asigure obiectivitatea evaluării  Are în vedere mai ales două funcții ale evaluării:  Certificarea: când nota trebuie să ateste nivelul de competență în raport cu un standard  Prognosticarea: mai ales în cadrul concursurilor
  • 11.
    Definiții: evaluarea academică Procesul prin care se obțin informațiile necesare în managementul studenților  Presupune stabilirea unui obiectiv clar și aprecierea rezultatelor: Informații de rezultat: procentul reușitei studenților la probele de evaluare  Informații de referință: trebuie definite riguros, deoarece servesc drept etalon și condiționează aprecierea informațiilor de rezultat   Setul de caracteristici individuale de care trebuie să se țină cont atunci când evaluarea vizează compararea rezultatelor cu o normă, precum și raportarea lor la mijloacele variabile care ar putea să o explice sau să o clarifice
  • 12.
    Evaluarea academică Două momentedistincte: Măsurarea rezultatelor:  Cuantificarea rezultatelor academice  Implică o determinare obiectivă prin concentrarea unor achiziții Aprecierea academică:  enunțarea unor judecăți de valoare  conferirea unor semnificații rezultatelor observabile sau măsurabile într-un cadru de referință axiologic
  • 13.
    Evaluarea academică Examenul:  Evaluarede confirmare ce influențează parcursul academic  Presupune aprecierea rezultatelor sau a competențelor achiziționate pe o anumită durată de timp Concursul:  Manifestarea competenței în confruntarea cu ceilalți  Pronunțat caracter selectiv  Rol prognostic și de decizie în traseul ulterior al candidatului
  • 14.
    Importanța și funcțiileevaluării  Control al cunoștințelor  Cale de perfecționare a învățământului  Mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra obiectivelor educaționale  Scopul: perfecționarea procesului instructiv – didactic Se pot stabili cel puțin trei funcții ale evaluării:  Verificarea sau identificarea achizițiilor informaționale  Perfecționarea căilor de formare a cunoștințelor prin identificarea celei mai facile căi de educație și instrucție  Recunoașterea socială a schimbărilor operate prin procesul de instrucție asupra indivizilor
  • 15.
    Funcțiile evaluării În funcțiede obiectivele specifice ale evaluării, se pot descrie și alte funcții ale evaluării: Constatarea optimizării condițiilor de derulare a activității instrucționale Prognosticarea nevoilor viitoare ale factorului uman implicat în procesul instructiv Decizie asupra poziției într-o ierarhie sau nivel de pregătire Comunicare didactică în cadrul binomului profesorstudent Informarea societății asupra stadiului pregătirii tineretului academic
  • 16.
    Obiectivele evaluării  Conștientizarearelației obiective – rezultate  Cu cât obiectivele sunt mai clare, cu atât rezultatele sunt     mai ușor de interpretat În evaluare nu se evaluează indivizii în totalitatea personalității lor Obiectivele cognitive sunt cel mai bine interpretate analitic O evaluare analitică poate fi, însă, inoperantă pentru capacitatea de sinteză Evaluarea de tip prospectiv:  Evaluarea proiectului didactic  Funcțiile evaluării se adaptează pe măsura derulării procesului instrucțional
  • 17.
    Exigențele evaluării  Extindereaevaluării de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului ce a dus la acele rezultate  Evaluarea complexă a conținutului, metodelor, obiectivelor învățământului  Diversificarea tehnicilor de evaluare  Indicarea gradului de acuratețe a acestor tehnici