Dezvoltarea competentelor emotionale si sociale ale copiilor in cadrul familiei. Th development of emotional and social competencies in preschoolers within family.

1. COPII FERICIȚI.
PROMOVAREA
INTELIGENȚEI
EMOȚIONALE ÎN
GRĂDINIȚĂ.
- Proiect educativ -
Prof. Psiholog Mitrache Otilia,
C.J.R.A.E.Olt

2. Singura persoană care este educată este
cea care a învățat să învețe și să se
schimbe. Carl Rogers

3. CE COPII SUNT MAI FERICIȚI
ȘI MAI INTELIGENTI
EMOTIONAL?
COMPORTAMENTELE PARENTALE
FAC DIFERENTA!
PROIECT EDUCATIV PENTRU CICLUL
PREŞCOLAR

4. Gottman, psiholog cercetător cu o experiență de
cel puțin 20 de ani în sfera interacțiunilor părinte-copil:
 A condus, împreună cu echipele de la Univ.
Illinois si Washington, două studii în 119 familii,
observând felul în care părinții și copiii
reacționează unii față de alții în situații încărcate
emoțional.
 Copiii din aceste studii au fost urmăriți de la
vârsta de 4 ani până la adolescență. În plus,
cercetătorii urmăresc 130 de cupluri proaspăt
căsătorite pe măsură ce devin părinți.

5. Comportamentele parentale fac
diferenta!
 Studiile echipelor lui Gottman au implicat interviuri în
adâncime cu părinții în care se discută mariajele lor,
reacțiile acestora la experiențele emoționale ale
copiilor și capacitatea lor de conștientizare a rolului
pe care emoția o joacă în viața lor.
 Au fost înregistrate răspunsurile fiziologice ale
copiilor in timpul interacțiunilor stresante părinte-copil.
 Au fost observate și analizate atent reacțiile
emoționale ale părinților la mânia și supărarea
copiilor lor.
 Apoi au fost făcute verificări periodice în aceste
familii pentru a vedea cum s-au dezvoltat copiii lor în
termeni de sănătate generală, realizare academică
dezvoltare emoțională și relații sociale.

6. Rezultate:
 Majoritatea părinților au intrat într-una dintre
următoarele două categorii largi: părinți care le
oferă copiilor îndrumare în ceea ce privește lumea
emoțiilor și părinți care nu fac acest lucru.
 Gottman i-a numit pe părinții din prima categorie:
“antrenori de emoții” deoarece aceștia “ îi învață
pe copii strategii de a face față la coborâșurile și
suișurile vieții…”

7. Rezultate:
Procesul antrenamentului emoțiilor – descoperit de
Gottman si colegii săi în studiile întreprinse – are 5
pași. Astfel, părinții:
 devin conștienți de emoția copilului;
 abordează acea emoție ca pe o oportunitate de
intimitate și învățare;
 ascultă în mod empatic, validând sentimentele
copilului;
 îl ajută pe copil să găsească cuvinte potrivite pentru
a-și putea eticheta emoțiile pe care le încearcă;
 fixează limite în timp ce explorează strategii de
rezolvare a problemei apărute.

8. Efectele “antrenamentului
emotiilor”
Gottman și colegii au descoperit contraste semnificative între
cele două categorii de părinți și copii:
 Copiii ai căror părinți se comportă ca antrenori de emoții au o
sănătate fizică generală mai bună și obțin rezultate
academice mult mai bune față de copiii ai căror părinți nu le
oferă o astfel de ghidare. Mai mult, acești copii “antrenați” se
înțeleg mai bine cu ceilalți, au mai mulți prieteni, mai puține
probleme comportamentale si sunt mult mai puțin predispuși
la acte de violență.  Sunt mai sănătoși emoțional.
 Copiii care sunt “antrenați emoțional” se supără, se mânie
sau se sperie în circumstanțe dificile dar ei par a fi mult mai
capabili să se calmeze, să se îndepărteze de stres și să
continue activitătile productive în care sunt implicați.  Sunt
mai inteligenți emoțional.

9. SCOPUL PROIECTULUI: Promovarea inteligenței
emoționale în educația copiilor.
OBIECTIVE:
1.Informarea părinților cu privire la importanța masivă a
inteligenței emoționale și la posibilitatea de dezvoltare a
acesteia,
2. Identificarea părinților care ar avea nevoie să dezvolte
abilități legate de inteligența emoțională în educația copiilor
lor,
3. Identificarea părinților cu un nivel crescut de inteligență
emoțională,
4. Facilitarea dialogului, schimburilor de experiență între
acești părinți și a învățării colaborative,
5. Formarea, la părinți, a unor abilități emoționale și sociale

10.  BENEFICIARI
- DIRECȚI: părinții copiilor
- INDIRECȚI: copiii ai căror părinți intră în proiect și
educatorii acelor grupe.
 COMPONENTE PROIECT
1. O investigație cu scopul identificării părinților cu
niveluri diferite de inteligență emoțională,
2. “Școala Părinților pentru copii mai fericiți”,
3. Evaluarea impactului proiectului din perspectiva
părinților și copiilor (prin educatori).
4. Raport final.

11. Mod de desfășurare:
 Întâlnire cu directorul unității, anunțarea inițiativei și
obținerea sprijinului în derularea proiectului.
 Promovarea proiectului în rândul părinților prin
realizarea unor invitații cu mesaj atractiv. Anunțarea
primei întâlniri.
 Organizarea și susținerea întâlnirilor: 1 întâlnire/lună.
 Prima intâlnire va fi axată pe stimularea interesului
părinților de a participa în continuare în proiect. Tot în
prima întâlnire va fi aplicat chestionarul destinat
acestora.
 Din a doua întâlnire se urmărește atingerea
obiectivelor proiectului prin derularea sesiunilor de

12. Perioada de desfășurare: Octombrie 2014 – aprilie
2015

13. I. INVESTIGAȚIA – se va realiza pe bază de
chestionar aplicat părinților care răspund invitațiilor de
a participa la întâlniri.
 Chestionarul este atașat dosarului proiectului.

14. II. “Școala Părinților pentru copii mai fericiți”
Conținuturi:
 Conștientizarea și reglarea propriilor emoții în rândul
părinților,
 Conștientizarea emoțiilor copilului și ale celorlalți
membri ai familiei,
 Capacitatea de a folosi emoțiile exprimate de
propriul copil ca pe o oportunitate de apropiere si
învățare reciprocă,
 Dezvoltarea abilității de asistare a copilului în
etichetarea verbală și controlul emoțiilor,

15.  Dezvoltarea abilităților bazale de asistare a copilului
în înțelegerea emoțiilor altora,
 Modalități simple pentru dezvoltarea empatiei la
propriul copil,
 Modalități simple de modelare a comportamentelor
copiilor. Ex. aproximare succesivă, întărire continuă,
modelare, discriminarea (pentru dezvoltarea unui
nou C.)
 Folosirea, de către copil, a afirmațiilor pozitive
despre sine și despre alții,
 Comunicarea asertivă în familie, etc.
 Beneficiile pe care le percep părinții în urma
participării la aceste lectorate (în ultimele două
intâlniri).

16. In demersul de formare de abilități cognitive,
emoționale și sociale de viață este util modelul
secvențial al lui Thompson (2003):
1. prezentarea succintă a deprinderii cognitive,
emoționale sau sociale de format,
2. modelarea comportamentului nou,
3. suscitarea de discuții despre deprinderea modelată,
4. organizarea unui joc de rol între membrii grupului,
5. obținerea feedback-ului de la membrii grupului și
procesarea sa după ce exercițiul este încheiat,
6. încurajarea transferului celor învățate în alte
contexte sociale, emoționale, cognitive.

17.  Activități de încheiere:
1. Evaluarea impactului intervenției prin
chestionare de feedback sau interviu de grup.
2. Scrierea raportului final privitor la
implementarea proiectului.