Primul număr al Revistei bibliotecii POLONISTICA, din anul 2022.

1. B I B L I O T E C A D E C U L T U R Ă Ș I L I T E R A T U R Ă
B I B L I O T E C A D E C U L T U R Ă Ș I L I T E R A T U R Ă
B I B L I O T E C A D E C U L T U R Ă Ș I L I T E R A T U R Ă
P O L O N Ă
P O L O N Ă
P O L O N Ă
„ A . M I C K I E W I C Z ”
„ A . M I C K I E W I C Z ”
„ A . M I C K I E W I C Z ”
Biblioteca „A. Mickiewicz”
Str. Lech Kaczynski 2/1
tel : 022 72 58 45
Nr. 5
01/2022
P O L O N I S T I C A
P O L O N I S T I C A
P O L O N I S T I C A

2. Polonistica Nr.1, 2022
1 ianuarie – 555 de ani de la nașterea lui Sigismunt I (1467-1548), rege al Poloniei și al Marelui Ducat al
Lituaniei;
2 ianuarie – 25 de ani de la moartea Janinei Kotarbińska (1901-1997), logician și fizician
3 ianuarie – 85 de ani de la nașterea lui Zygmunt Konieczny (1937), compozitor, pianist, aranjor;
5 ianuarie – 95 de ani de la nașterea lui Władysław Ślesicki (1927-2008), regizor de filme documentare și de
lung metraj;
6 ianuarie – 115 ani de la moartea lui Jan Stanisławski (1860-1907), pictor;
7 ianuarie – 140 de ani de la moartea lui Ignacy Łukasiewicz (1822-1882), militant al independenței, farmacist,
pionier al industriei petroliere, constructorul primei lămpi cu petrol;
9 ianuarie – 225 de ani de la formarea în Franța a Legiunilor Poloneze din inițiativa generalului Henryk
Dąbrowski;
11 ianuarie – 55 de ani de la moartea lui Arnold Szyfman (1882-1967), regizor, scriitor, critic de teatru;
15 ianuarie – 140 de ani de la nașterea lui Florian Witold Znaniecki(1882-1958), filosof și sociolog;
17 ianuarie – 290 de ani de la nașterea lui Stanisław August Poniatowski (1732-1798), rege al Poloniei, coautor
al Constituției din 3 Mai;
18 ianuarie – 10 ani de la moartea Jadwigăi Kędzierzawska (1929-2012), regizoare și scenaristă de filme
documentare și pentru tineret;
19 ianuarie – 135 de ani de la nașterea lui Karol Stryjeński (1887-1932), arhitect, sculptor, grafician, militant
social;
20 ianuarie – 100 de ani de la nașterea lui Janusz Przymanowski (1922-1988), scriitor, publicist și scenarist;
21 ianuarie – 110 ani de la nașterea lui Alfred Szklarski(1912- 1992), autor de romane populare pentru tineret;
22 ianuarie – 145 de ani de la nașterea lui Bolesław Leśmian (1877-1937), poet, prozator, eseist, critic literar;
23 ianuarie – 15 ani de la moartea lui Ryszard Kapuściński (1932-2007), scriitor, publicist, numit „împăratul
reportajului”;
26 ianuarie – 25 de ani de la moartea Mirei Zimińska-Sygietyńska (1901-1997), regizoare, pedagog,
cofondatoare a ansamblului „Mazowsze”;
28 ianuarie – 335 de ani de la moartea lui Johannes Hevelius (1611-1687), astronom din Gdańsk, matematicia
29 ianuarie – 105 de ani de la moartea lui Władysław Biegański(1857-1917), medic, filosof, logician;
31 ianuarie – 155 de ani de la nașterea lui Mariusz Zaruski (1867-1941), general de brigadă, alpinist, navigator,
scriitor, pictor, creatorul Serviciului de Salvare în Munții Tatra (Salvamont).
În acest număr:
Calendar cultural aniversar: Ianuarie 1
2022 – Anul romantismului polonez 2
Personalități polone: Patronii anului cultural în
Polonia – 2022 3 - 4
Romantism, de A. Mickiewicz (fragment) 4
Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor
Holocaustului 5
Poezia poloneză pentru cititorul român: „Să părăsim orașul”, de
Kazimierz Wierzynski
6
Recomandă o carte: „Mizeria”, de Wojciech Kuczok 6
Gătește cu accent polonez: Medovic Polonez 7
Calendar cultural aniversar: Ianuarie
1

3. Anul 2022, marchează împlinirea a 200 de ani din această epocă și acesta este un motiv important pentru a
reaminti despre memoria noastră spirituală, pe care ne-au lăsat-o eroii romantici, artiștii și intelectualii.” Tot
în cadrul acestei rezoluții, se mai specifică că: „Fără lucrările de seamă ale romanticilor polonezi, nu am fi
ceea ce suntem astăzi”, iar operele din „Balade și romanțe”, va fi lecturată în cadrul Lecturii Naționale –
2022, ediția a XI-a, (Campanie Națională de Lectură, inițiată în Polonia în 2012 de către Președintele
Poloniei).
Acum 200 de ani, au văzut pentru prima dată lumina zilei, o serie de poezii fără de care este greu de
imaginat ultimele două secole, și anume: Romantism, Întoarcerea tații, Șwitezianka, Pani Twardowska ș.a.
După debutul lui Mickiewicz cu operele sale, a urmat o perioadă fără precedent în istoria poloneză, s-a
născut o eră creată de artiști, gânditori și activiști politici străluciți, care într-o perioadă de captivitate
națională au creat o țară a libertății spirituale. Au fost inițiate o serie de programe de independență și în
același timp, au ridicat nivelul literaturii, al muzicii și picturii poloneze, la rangul culturii europene.
Era romantismului polonez, se datorează realizărilor glorioase în literatură ale lui Adam Mickiewicz, Juliusz
Słowacki, Zygmunt Krasiński și Cyprian Norwid; în muzica lui Fryderyk Chopin și Stanisław Moniuszko, în
picturile lui Piotr Michałowski și Jan Matejko. Acești artiști au fost artiști polonezi și mondiali, arătând valorile
poloneze în contextul lor universal. Fără lucrările lor și ale lui Maurycy Mochnacki, Aleksander Fredro,
Antoni Malczewski, Seweryn Goszczyński, Wincenty Pol, Józef Ignacy Kraszewski, Teofil Lenartowicz,
Kornel Uzczewski, Artur Grottger, Maria Szymanowska și Narcyza Żmichowska, polonezii nu ar fi cine sunt
astăzi.
În istoria poporului polonez, s-a remarcat că literatura și cultura romantismului, au modelat dimensiunea
spirituală și profilul polonezilor de-a lungul timpului. Au fost dezvoltate și păstrate cele mai importante
trăsături care le-au permis să supraviețuiască, chiar și după cele mai dramatice încercări de distrugere a
națiunii. Onoarea, curajul, patriotismul, atașamentul față de tradiție, empatia față de soarta celorlalți și
disponibilitate de sacrificiu, deschidere către alte culturi și angajamentul față de libertate – acesta este
sloganul romantismului comunității naționale.
Acum 200 de ani (1822), Adam Mickiewicz și-a
publicat primul său volum de poezie „Balade și
romanțe”, moment care a marcat începutul erei
romantismului în literatura poloneză.
Cu acest prilej, Seimul Republicii Polone, a decis
că anul 2022 va fi Anul Romantismului Polonez,
iar în declarația deciziei parlamentare, citim
următoarele fraze: „Memoria romantismului
polonez, este memoria celor mai importante
evenimente care definesc identitatea noastră
națională.
2022 – ANUL ROMANTISMULUI POLONEZ
Polonistica Nr.5, 2022
2
Polonezii, consideră că tot din romantism a crescut conceptul religios – modern,
al lui Ioan Paul al II-lea, dar și mișcarea „Solidaritate”, acțiune unică în istoria
lumii. Memoria romantismului polonez este, așadar, amintirea celor mai
importante simboluri și evenimente care definesc identitatea națională. Ian anul
2022 este bicentenarul acestei epoci, și este un prilej minunat de a reaminti
despre memoria spirituală lăsată poporului polonez, de către eroii romantici.

4. P E R S O N A L I T Ă Ț I P O L O N E
Polonistica Nr.5, 2022
3
Patronii anului cultural în Polonia - 2022
ANUL MARIEI KONOPNICKA
(23 mai – 180 de ani de la naștere)
Seimul l-a onorat pe unul dintre cei mai remarcabili scriitori, apreciind realizările
sale literare și contribuția sa la activitatea patriotică. A fost cea mai remarcabilă
reprezentantă a trendului stilizării cântecelor populare, folosind un limbaj poetic,
inspirate de frumusețea naturii. A creat versuri și cântece pe teme patriotice și
sociale. A făcut un mare progres în literatura poloneză pentru copii, ridicând
domeniu scrisului pe culmile măiestriei. Prin operelor sale literare, a protestat
împotriva politicii anti poloneze și a nedreptății sociale. A luptat pentru drepturile
femeilor și i-a ajutat pe cei închiși de către autoritățile ruse, din motive politice.
Pe lângă Anul Romantismului Polonez, Seimul Republicii Polone, a adoptat o rezoluție, în temeiul căreia
anul 2022 a fost declarat, anul unui șir de personalități poloneze, care au devenit patronii culturali ai acestui
an. Ca patroni ai anului 2022, au fost numite următoarele nume sonore: Maria Konopnicka, Józef Rufin
Wybicki, Maria Grzegorzewska, Wanda Rutkiewicz, Ignacy Łukasiewicz și Józef Mackiewicz.
ANUL MARIEI GRZEGORZEWSKA
(100 de ani de la înființarea Institutului Național de Educație Specială, în prezent
Academia de Educație Specială Maria Grzegorzewska, din Varșovia)
Maria Grzegorzewska este unul dintre cei mai remarcabili educatori polonezi,
creatorul educației speciale din Polonia. Ea a scris motto-ul vieții sale afirmând: „Nu
există invalizi – există doar oameni”. Lucrările sale sunt o sursă de inspirație pentru
cercetătorii și specialiștii în pedagogie specială academică și practică educațională,
terapeutică și de reabilitare. Ea a dat o valoare deosebită muncii profesorului –
educator, pe care l-a văzut ca pe un om bogat pe interior, carismatic și empatic.
ANUL JÓZEF RUFIN WYBICKI
(10 martie – 200 de ani de la moarte, 29 septembrie – 275 de ani de la naștere, 225 de ani
de la crearea „Cântecului Legiunilor Poloneze din Italia”)
Autor al „Cântecului legiunilor poloneze din Italia”, care este imnul național polonez din
1927, Józef Wybicki a fost membru al Seimului de mai multe ori și a luat parte la
lucrările privind punerea în aplicare a Constituției din 3 mai. A participat la pregătirile
secrete pentru Insurecția Kościuszko. Mai târziu, a participat la crearea legiunii
poloneze din Italia, alături de generalul Jan Henryk Dąbrowski.

5. 4
Romantism
Polonistica Nr.5, 2022
ANUL ROMANTISMULUI POLONEZ
(200 de ani de la publicarea colecției „Balade și romanțe” de Adam
Mickiewicz).
Ocazia de a sărbători romantismul polonez în 2022, este aniversarea a
200 de ani de la publicarea lucrării „Balade și romanțe” de Adam
Mickiewicz, care a marcat începutul romantismului polonez.
ANUL WANDA RUTKIEWICZ
(12 mai – 30 de ani de la moartea)
Unul dintre cei mai remarcabili alpiniști din lume. La 16 octombrie 1978, ea a urcat pe
muntele Everest ca prima persoană din Polonia și a treia femeie din lume. Ea a fost, de
asemenea, prima femeie din lume care a escaladat cu succes vârful K2 din Himalaya. A
dispărut pe 12 mai 1992 în drum spre Kanchenjunga, iar trupul ei nu a fost găsit.
ANUL IGNACY ŁUKASIEWICZ
(8 martie – 200 de ani de la naștere)
Ignacy Łukasiewicz, a fost creatorul industriei petroliere globale. El face parte din
grupul onorabil de polonezi, a căror activitate a avut un impact mare și pozitiv asupra
dezvoltării polonezilor și a întregii lumi. Procesul de distilare a țițeiului inițiat de
Łukasiewicz stă la baza multor ramuri ale industriilor chimice, cosmetice și tehnologii
moderne de astăzi.
ANUL JÓZEF MACKIEWICZ
(1 aprilie – 120 de ani de la naștere)
Józef Mackiewicz, a fost unul dintre cei mai mari scriitori polonezi din istorie. Este
cunoscut pentru romanele sale documentare: „Nu ai voie să vorbești cu voce tare” și
„Drumul spre nicăieri”. A luptat în războiul polono – bolșevic și fiind opozant al regimului
comunist, este nevoit să se exileze în Germania, unde rămâne pentru restul vieții. Din
2002, în Polonia se acordă Premiul pentru Literatură Józef Mackiewicz, oferit pentru
opere remarcabile.
„Ascultă, copilă!” a strigat deodată
Un bătrân ce vorbi către gloată:
„În ochiul și-n ocheanul meu puteți crede,
Aicea, în preajmă, nimic nu se vede.
Astea duhuri, de cei de prin crîșme-s scornite,
Numai din nerozie plăsmuite.
Copila asta nu știe ce spune
Iar gloata calcă peste-nțelepciune.”
„Fata simte - i-am spus cu sfială -
Iar cei mulți cred statornic și drapt;
Simțiri și credință mai iute nu-nșală
Decît sticla și-un ochi de-nțelept.
Tu știi moartele-adevăruri, neștiute de cei mulți;
Vezi lumea într-un fir de colb și-n scânteierea dintr-o stea,
Dar nu știi viile-adevăruri, minunea n-ai s-o poți vedea!
Aibi inimă, și-n inimi să te uiți!”
ROMANTISM
- fragment -
4
S-a născut o epocă în care au fost creați artiști, gânditori și activiști politici geniali, care, într-o situație de
captivitate națională, au creat o țară a libertății spirituale, au dezvoltat programe de independență și, în
același timp, au ridicat literatura, muzica și pictura poloneză la rangul culturii europene.

6. Polonistica Nr.5, 2022
Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor
Holocaustului
5
„Într-o bună zi, acest război groaznic se va termina, totuși. Într-o bună zi vom fi, totuși, din nou
oameni, nu doar evrei...” Anne Frank
Holocaustul – cea mai mare crimă a umanității
Polonia – prima țară care a simțit toată greutate celui de – al Doilea Război Mondial și în special a
holocaustului. Trupele germane au trecut frontiera cu Polonia pe data de 1 septembrie 1939, iar primele măsuri
germane anti – evreiești, s-au inceput chiar din primele zile, implicând o politică de expulzare a evreilor din
teritoriile poloneze, anexată la Al Treilea Reich.
Mai târziu, în cele mai mari orașe ale Poloniei, au fost formate ghetouri, unde moartea prin foamete și boală a
devenit intensă. Polonezii încercau să-i ajute pe evreii din ghetouri, le-au transmis alimente și medicamente care
la acea vreme le erau vitale. Așadar, în Varșovia, până la 80% din alimentele consumate în ghetouri, au fost
aduse ilegal. Totodată pe teritoriul Poloniei au fost construite lagăre de exterminare, unde au fost transportate și
condamnate la moarte peste 90% din populația evreiască a Europei.
Înainte de război, în Polonia erau 3 500 000 de evrei, aproximativ 10% din populația Poloniei, iar genocidul a luat
viețile a trei millioane de evrei polonezi, jumătate din toți evreii uciși în timpul Holocaustului.
Când ne amintim de victimele Holocaustului din Europa, nu putem uita și de victimele regimului nazist în
Moldova. Până în 1940 în Republica Moldova a trăit o comunitate mare de evrei, aproximativ 12% din populaţie,
adică fiecare al nouălea locuitor al ţării era evreu. În vara anului 1941, când trupe germane au trecut frontiera cu
URSS, pe teritoriul actual al RM au fost formate 49 de lagăre de concentrare şi ghetouri.
Unul din cele mai aglomerate ghetouri a fost în Chișinău, unde încercau să supraviețuiască 25 000 de evrei, iar
în vara anului 1944, a fost eliberat ghetoul din Chișinău, aici au fost găsite doar șase persoane.
În total pe teritoriul Moldovei au fost uciși 270 000 evrei, o mare parte din ei, fiind aduși din Ukraina și România.
De pe urma crimelor regimului nazist au avut de suferit nu numai evreii, dar şi romii, homosexualii sau
persoanele cu handicap. Potrivit cercetătorilor, în Moldova au fost exterminaţi peste 50 000 de romi, conform aşa
numitei teorii rasiste, erau popoare care nu aveau dreptul la existenţă. Romii erau consideraţi ca un popor care
se află la cel mai jos nivel al acestei piramide naziste.
La data de 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (Polonia) a
fost eliberat de către armata sovietică și această data a rămas în istorie drept Ziua Internațională a
Comemorării Victemelor Holocaustului.
Anual biblioteca de cultură și literature poloneză „A. Mickiewicz”, informează comunitate despre ororile
Holocaustului și cât de necesar este să ne cunoaștem trecutul pentru ca istoria să nu se repete.
În acest an, când se împlinesc 77 de ani de la eliberarea evreilor din lagăre, biblioteca a organizat o serie de
evenimente de comemorare a victemelor holocaustului, împreună cu elevii din clasele gimnaziale ale LT „C.
Sibirschi” și Gimnaziul nr. 42 din Chișinău. Elevii au aflat lucruri neștiute despre ghetouri și lagăre de
concentrare din Polonia și Moldova, le-am prezentat mai multe cărțile despre Holocaust în literatura universală,
dar și filme ecranizate pe baza acestor istorii din cărți. Pentru ostașii din cadrul Armata Națională, am realizat un
film documentar la această temă: „Holocaust – durere fără de sfârșit”.
În această perioadă, în incinta bibliotecii a fost organizată expoziția de carte „Holocaust printre pagini”, fiind
expuse cărți cu această tematică și anume: „Jurnalul Annei Frank”; „Bibliotecara de la Auschwitz” de Antonio G.
Iturbe; „Alegerea Sofiei” de William Styron; „Băiatul cu pijamale în dungi” de John Boyne, dar și cărți cu același
subiect, semnate de autori polonezi: „Pianistul” de Władysław Szpilman, „Acuarele” de Lidia Ostałowska, s.a.

7. Polonistica Nr.5, 2022
POEZIA POLONEZĂ PENTRU CITITORUL
ROMÂN
„Să părăsim orașul”
Să părăsim orașul, casele, zidurile
Și s-o pornim spre cerul azuriu
Acolo sunt pietre și-i vântul
ce ne va șterge de pe față praful străzilor murdare.
Să ne scăldăm și apoi pe mal
Trupurile să ni le încălzim la soare;
Soarele ne va înnegri pielea
Și apa va zvoni, va zvoni într-una.
O cerule cald, o apelor, vântule,
Liniște, somnul închide pleoapele,
Ca noi sunt acum visele!
Cum mai visează inima!
Kazimierz Wierzynski
RECOMANDĂ O CARTE
6
Mizeria (2003), este un roman parțial autobiografic, prin care tânărul
autor polonez se alătură npului val de prozatori central-europeni, care-
și exorcizează, în povestiri și romane, copilăria coșmărească, dar
aureolată uneori de o ironică nostalgie. Figura tiranică a tatălui,
„bătrânul K.” (aluzie transparentă la prozele lui Kafka), soț, tată și artist
ratat, printre ale cărui metode educative biciul deține un rol privilegiat,
este o modalitate indirectă de a descrie autoritarismul arbitrar al
regimului comunist și atmosfera sufocantă, marcată de constrângeri de
tot felul, a „coloniei penitenciare” în care naratorul romanului își petrece
copilăria și adolescența. Ironia necruțătoare a scriitorului polonez atinge
limita superioară a finalului cărții: o „apocalopsă veselă” care minează
temeliile trecutului, făcând ca întregul eșafodaj de iluzii, dezamăgiri și
frustări să se prăbușească precum un castel din cărți de joc, deși
umbra sa va întuneca pentru todeauna viața protagonistului.
„Mizeria este povestea iadului de acasă, istorisită de un copil care și-a
lăsat trecutul în urmă, privindu-l acum mai mult sau mai puțin ca pe un
exponat de muzeu, și totuși fără a înceta să se simtă într-u câtva copil.”
Despre autor: Wojciech Kuczok, s-a născut în 1972, fiind un cunoscut poet, prozator, scenarist și critic de
film din Polonia. A debutat în 1996 cu o plachetă de versuri, urmată de volumele de proză scurtă Povestiri
auzite și Pielea și osul. În 2004 i s-a decernat prestigiosul premiu NIKE pentru primul său roman, Mizeria,
tradus în numeroase limbi și stând la baza filmului Urmele de bici, laureat al festivalului de la Gdynia. Un an
mai târziu, wojciech Kuczok a publicat un alt volum de povestiri (Povestiri dighizate), impunându-se în
literatura central - europeană prin rafinamentul său stilistic și rigoarea cu care își construiește narațiunile.
„Mizeria”, de Wojciech Kuczok

8. Medovik polonez
GĂTEȘTE CU ACCENT POLONEZ
Polonistica Nr.5, 2022
7
Fie o masa de sărbătoare sau una mai obișnuită, de pe masa polonezilor nu
lipsesc niciodată deserturile. Ajunși în pragul Sărbătorilor de iarnă, majoritatea
dintre noi răscolesc blogurile de rețete culinare pentru a descoperi tortul perfect
pentru masa lor festivă. În rețeta ce urmează, vă prezentăm unul din cele mai
populare torturi pe care le pregătesc gospodinele poloneze, un desert simplu
de preparat, dar cu un gust pe care nu îl veți uita prea curând – Medovik
polonez. Această prăjitură se topește în gură, este pregătită din cele mai
naturale ingrediente pe care ni le-a dăruit natura, la bază fiind mierea și
smântâna.
Ingrediente:
Ingrediente:
*100 gr unt
*½ pahar de zahăr
*3 ouă
*1 pahar de miere
*1 linguriță bicarbonat
*¼ linguriță de sare
*2-3 pahare de făină
*450 ml frișcă
*600-700 gr smântână
*½ pahar de zahăr
*Vanilie
Mod de preparare:
Pregătim aluatul la baie de aburi. Într-un vas termorezistent punem toate ingredientele în afară de făină
și le amestecăm ușor, apoi vasul îl punem peste un alt vas în care fierbe apa.
Amestecăm continuu conținutul, timp de 5 minute, sau până s-au topit și încorporăm toate ingredientele.
Luăm vasul de pe baia de aburi adăugăm făina și frământăm aluatul care mai apoi va merge la frigider
pentru min 8 ore.
Încălzim cuptorul la 200°
Împărțim aluatul în 8 biluțe egale sau în dependență de mărimea foilor dorite
Pregătim hârtia de copt, peste care presurăm făină
Hârtia de copt o punem în tava care va merge la cuptor cu fiecare foaie de tort
Coacem pe rînd foile câte 4-5 minute până devin rumene
Tăiem fiecare foaie și îi dăm diametrul dorit, resturile le uscăm bine în cuptor și le folosim la decorarea
tortului.
Batem frișca puțin după care adăugăm treptat și zahărul
Adăugăm smântâna și batem până la îngroșare (smântâna și frișca ar trebui să fie reci)
Adăugăm vanilia
Cu crema obținută ungem fiecare foaie, între ele mai puteți pune nuci sau vișine
Decorați la preferință.
Aluatul
Foile
Crema
Să aveți pofte dulci!

9. Biblioteca „A. Mickiewicz”
Str. Lech Kaczynski 2/1
tel : 022 72 58 45
email: biblioteca.mickiewicz@gmail.com
https://blogpolonistica.wordpress.com/
https://www.facebook.com/biblioteca.adammickiewicz
https://twitter.com/BibMickiewicz
https://www.instagram.com/biblioteca.mickiewicz/
Program de lucru:
Luni - Vineri (9:00 - 17:00)
Duminică (10:00 - 18:00)
Sâmbătă - zi fără program
Polonistica Nr.5, 2022
A realizat: Svetlana Gumeni, Șef Filială