1. Diagnoza, intervenţia şi
Diagnoza, intervenţia şi
prevenţia anxietăţii la copii şi
prevenţia anxietăţii la copii şi
adolescenţi
adolescenţi
Pet
Petrovai Domnica
rovai Domnica
Bălaj Anca
Bălaj Anca
Ciuca Amalia
Ciuca Amalia
2. De unde pornim?
De unde pornim?
ANXIETATEA
NORMAL PATOLOGIC
•
• “Ce
“Ce este
este frica
frica şi
şi ce
ce este
este anxietatea?”
anxietatea?” Film
Film 1
1.
. Film
Film 2
2.
.
•
• Frica
Frica –
– reacţia
reacţia naturală
naturală a
a organismului
organismului la
la un
un pericol
pericol prezent
prezent.
.
•
• Anxietatea
Anxietatea –
– reacţia
reacţia la
la un
un pericol
pericol posibil,
posibil, o
o frică
frică anticipativă
anticipativă.
.
3. Anxietatea de la normal la patologic
Anxietatea de la normal la patologic
•
• Anxietatea
Anxietatea poate
poate creşte
creşte performanţele
performanţele noastre
noastre.
.
•
• Anxietate
Anxietate patologică
patologică –
– INTENSITATE
INTENSITATE şi
şi DURATĂ
DURATĂ.
.
•
• Frica
Frica exagerată
exagerată şi
şi nejustificată
nejustificată în
în raport
raport cu
cu pericolul
pericolul real
real şi
şi care
care devine
devine cronică
cronică -
-
--
--înseamnă
înseamnă tulburare
tulburare de
de anxietate
anxietate.
.
•
• Semne
Semne specifice
specifice:
: evitarea
evitarea excesivă
excesivă a
a stimulilor
stimulilor consideraţi
consideraţi periculoşi,
periculoşi, reacţii
reacţii
fiziologice
fiziologice crescute
crescute nejustificate,
nejustificate, atenţie
atenţie focalizată
focalizată pe
pe pericole
pericole şi
şi îngrijorări
îngrijorări faţă
faţă
de
de viitor,
viitor, frica
frica faţă
faţă de
de frică
frică –
– lipsa
lipsa de
de control
control a
a fricii
fricii.
.
4. •
• Cum
Cum normalul
normalul devine
devine patologic?
patologic?
a
a.
. genetica
genetica şi
şi temperamentul
temperamentul nostru
nostru
b
b.
. prin
prin învăţare
învăţare –
– experienţe
experienţe directe,
directe, indirecte
indirecte sau
sau informare
informare.
. exemple
exemple
c
c.
. experienţe
experienţe de
de viaţă
viaţă negative
negative –
– lipsa
lipsa de
de control
control –
– nelinişte,
nelinişte, nesiguranţă
nesiguranţă cronică
cronică.
.
d
d.
. stresul
stresul –
– suprasolicitări
suprasolicitări care
care scad
scad resursele
resursele personale
personale.
.
e
e.
. stimuli
stimuli cu
cu potenţial
potenţial ridicat
ridicat de
de pericol
pericol -
- lipsa
lipsa mamei,
mamei, străini,
străini, păianjeni,
păianjeni, şerpi,
şerpi,
cuţite
cuţite etc
etc.
.
cuţite
cuţite etc
etc.
.
Frica
Frica şi
şi anxietatea
anxietatea -----
----- arsenalul
arsenalul speciei
speciei umane
umane în
în faţa
faţa pericolelor
pericolelor.
.
Devin
Devin patologice
patologice când
când intensitatea
intensitatea creşte
creşte exagerat,
exagerat, apar
apar în
în contexte
contexte neadecvate
neadecvate
şi
şi se
se cronicizează
cronicizează.
.
Scopul nostru este readucerea anxietăŃii la
nivelul normalului şi nu eliminarea acesteia.
5. Caracteristicile fricii în funcţie de vârstă
Caracteristicile fricii în funcţie de vârstă
Vârsta Aspectele dezvoltării Frica şi anxietatea
0-6 luni Reglarea biologică Frica de zgomote puternice
Frica de pierdere a suportului
6-18 luni Permanenţa obiectului
Formarea relaţiei de ataşament
Frica de străini
Anxietatea de separare
2-3 ani Explorarea lumii externe
Gândire magică
Frica de animale
Frica de creaturi imaginare
3-6 ani Autonomie
Autocontrol
Frica de întuneric
Frica de furtuni
Frica de pierdere a persoanei de îngrijire
Frica de pierdere a persoanei de îngrijire
6-10 ani Adaptare şcolară
Operaţiile concrete: inferenţa
relaţiilor cauză –efect şi anticiparea
evenimentelor negative
Frica de şcoală
Îngrijorare
Preocupări legate de rănirea corpului şi
pericolul fizic
10-12 ani Înţelegerea socială
Prieteniile
Preocupări şi frământări sociale
13-18 ani Identitatea
Operaţiile formale
catastrofarea simptomelor fizice
Schimbări fizice
Relaţii sexuale
Anxietatea socială
Panica
Warren & Sroufe (2004); Ollendick & March (2004)
6. Tulburările de anxietate
Tulburările de anxietate
Tulburarea de anxietate Caracteristici esenţiale
Fobia specifică Teama pronunţată şi persistentă de obiecte şi situaţii specifice. Tipuri frecvente: animale,
injecţii, mediul înconjurător, altele.
Tulburarea de panică Prezenţa unui atac de panică recurent şi neaşteptat (ex. perioade de frică intensă,
însoţite de simptome somatice şi cognitive).
Apar preocupări persistente legate de posibilitatea de a face un nou atac precum şi
îngrijorări cu privire la implicaţiile sau consecinţele atacului de panică.
Agorafobia Anxietatea legată de prezenţa în locuri sau situaţii din care este dificil să ieşi sau în care
nu poţi primi ajutorul de care ai nevoie (de pildă în cazul în care ar surveni un atac de
panică sau apar simptome specifice).
Fobia socială Teama pronunţată şi persistentă de situaţii sociale sau care presupun performanţă.
8-12% dintre copii prezintă tulburări de anxietate .
Fobia socială Teama pronunţată şi persistentă de situaţii sociale sau care presupun performanţă.
Tulburarea obsesiv-compulsivă Obsesii recurente şi/sau compulsii.
Obsesiile sunt idei persistente, gânduri, impulsuri sau imagini trăite ca fiind intruzive şi
inadecvate, ceea ce generează o anxietate pronunţată.
Compulsiile sunt comportamente sau acte mentale repetitive care au scopul de a reduce
anxietatea.
Stresul posttraumatic Urmează expunerii la un eveniment traumatic extrem care determină o frică intensă,
neajutorare sau groază. Persoana dezvoltă un tipar caracteristic al simptomelor care
include: retrăirea ev. traumatic, evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma, o
activare crescută psihofiziologică.
Tulburarea de anxietate generalizată Anxietate şi îngrijorare excesive şi de durată în legătură cu anumite evenimente sau
activităţi.
Tulburarea de anxietate de separare Anxietate excesivă ce apare în legătură cu separarea de casă sau de persoanele de care
copilul este ataşat.
American Psychiatric Association (2000)
7. Importanţa abordării problemelor de anxietate
Importanţa abordării problemelor de anxietate
•
• Reprezintă
Reprezintă cea
cea mai
mai frecventă
frecventă formă
formă de
de psihopatologie
psihopatologie (Barret
(Barret şi
şi
Turner,
Turner, 2001
2001)
).
.
•
• Interferează
Interferează semnificativ
semnificativ cu
cu funcţionarea
funcţionarea academică
academică şi
şi
interpersonală
interpersonală (Last,
(Last, Hanson
Hanson şi
şi Hanson,
Hanson, 1997
1997)
).
.
•
• Reprezintă
Reprezintă un
un risc
risc crescut
crescut pentru
pentru tulburări
tulburări comorbide
comorbide (Cole
(Cole şi
şi colab
colab.
.
•
• Reprezintă
Reprezintă un
un risc
risc crescut
crescut pentru
pentru tulburări
tulburări comorbide
comorbide (Cole
(Cole şi
şi colab
colab.
.
1998
1998)
).
.
•
• Are
Are o
o evoluţie
evoluţie cronică
cronică –
– probleme
probleme de
de anxietate
anxietate la
la vârsta
vârsta adultă
adultă
(Barret
(Barret şi
şi Turner,
Turner, 2001
2001)
).
.
ImportanŃa identificării timpurii a problemelor de anxietate şi
oferirea unor intervenŃii terapeutice adecvate (Spence, 1998)
8. Prevalenţa tulb. de anxietate
Prevalenţa tulb. de anxietate
Tulburare de anxietate Prevalenţa Gen Vârsta
Anxietatea de separare 3.5-12.9%
Mai frecventă la fete, dar fără
diferenţe semnificative
Puncte critice între 5 şi 6 ani, 7 şi
9 ani, 12 şi 14 ani.
Tulburarea de
anxietate generalizată
2.9-12.4% Rezultate mixte
Mai frecventă în preadolescenţă
şi adolescenţă
Anxietatea
socială
1.1-6.3% Rezultate mixte
Mai frecventă în preadolescenţă
şi adolescenţă
Fobiile specifice 3.4%-9.2% Distribuţie egală Distribuţie egală
Fobiile specifice 3.4%-9.2% Distribuţie egală Distribuţie egală
Tulburarea
obsesiv-compulsivă
0.8-4%
Mai frecventă în rândul
baieţilor
Mai frecventă în adolescenţă
Tulburarea de
panică
4.7%
Mai frecventă în rândul
fetelor
Mai frecventă în adolescenţă
Tulburarea de
stress posttraumatic
1-3%
Mai frecventă în rândul
fetelor
Rezultate mixte
Chorpita, 2007 apud Mash şi Barkeley, 2007
9. De
De ce sunt
ce sunt anxioşi copiii?
anxioşi copiii?
Vulnerabilitate genetică
Vulnerabilitate genetică
1.
1. Temperament
Temperament –
– modul în care copilul reacţioneză la stimuli şi situaţii noi
modul în care copilul reacţioneză la stimuli şi situaţii noi
2.
2. Inhibiţia comportamentală
Inhibiţia comportamentală
3.
3. Emoţionalitatea negativă
Emoţionalitatea negativă –
– instabilitate psihologică şi predilecţie pentru
instabilitate psihologică şi predilecţie pentru
Vulnerabilitate Evenimente stresante
3.
3. Emoţionalitatea negativă
Emoţionalitatea negativă –
– instabilitate psihologică şi predilecţie pentru
instabilitate psihologică şi predilecţie pentru
experienţe emoţionale negative.
experienţe emoţionale negative.
4.
4. Sensibilitatea faţă de anxietate
Sensibilitatea faţă de anxietate –
– frica de anxietate, de senzaţiile fizice.
frica de anxietate, de senzaţiile fizice.
Influenţele mediului
Influenţele mediului –
– ataşamentul nesigur, comportamentele parentale
ataşamentul nesigur, comportamentele parentale
(critica, hiperprotecţia, rejecţia, controlul maternal, modelarea comport.
(critica, hiperprotecţia, rejecţia, controlul maternal, modelarea comport.
anxioase, reacţia la anxietatea copilului).
anxioase, reacţia la anxietatea copilului).
10. De
De ce sunt
ce sunt anxioşi copiii?
anxioşi copiii?
Factori de protecţie Factori de menţinere
Controlul voluntar (control atenţional) Biasarea atenţională
Controlul perceput Biasarea interpretării
Autoeficacitatea Biasarea memoriei
Mecanisme de coping şi apărare -
atitudinea proactivă
Gândirea emoţională
Reglarea emoţională Gândirea neg. disfuncţională: îngrijorarea,
erori cognitive, evaluarea neg. a sinelui ,
perfecţionism, fuziunea gând-acţiune
Suport social Comportamente disfuncţionale: evitare,
reasigurare etc.
Normalizarea exprimării emoţionale
11. Comorbidităţi şi diagnostic diferenţial
Comorbidităţi şi diagnostic diferenţial
•
• Importanţa
Importanţa identificării
identificării comorbidităţilor
comorbidităţilor –
– implicaţii
implicaţii pentru
pentru:
: tipul
tipul
de
de intervenţie,
intervenţie, intensitatea
intensitatea ei,
ei, durata,
durata, necesitatea
necesitatea unei
unei abordări
abordări
multinivelare
multinivelare etc
etc.
.
•
• Diagnostic
Diagnostic diferenţial
diferenţial –
– în
în funcţie
funcţie de
de vârstă
vârstă
1
1.
. preşcolari
preşcolari –
– anxietate
anxietate difuză,
difuză, frici
frici de
de animale
animale şi
şi creaturi
creaturi
imaginare,
imaginare, îngrijorări
îngrijorări legate
legate de
de starea
starea fizică
fizică.
. Nu
Nu e
e posibilă
posibilă
imaginare,
imaginare, îngrijorări
îngrijorări legate
legate de
de starea
starea fizică
fizică.
. Nu
Nu e
e posibilă
posibilă
stabilirea
stabilirea unui
unui diag
diag.
. diferenţial
diferenţial.
.
2
2.
. şcoala
şcoala primară
primară –
– nu
nu e
e uşor
uşor de
de stabilit,
stabilit, există
există oarecare
oarecare
suprapunere
suprapunere dar
dar totuşi
totuşi este
este posibil
posibil de
de realizat
realizat.
.
3
3.
. adolescenţi
adolescenţi –
– lucrurile
lucrurile stau
stau similar
similar cu
cu situaţia
situaţia adulţilor
adulţilor –
– este
este
recomandat
recomandat să
să se
se facă
facă diag
diag.
. diferenţial
diferenţial.
.
12. Comorbidităţi
Comorbidităţi
Relaţiile existente între tulb. de anxietate.
AGO – agorafobie; ASP – anx. de separare
FSO – fobia socială; FS – fobie specifică;
TAG – anxietate generalizată; TP – panică.
TOC – tulburare obsesiv-compulsivă.
Exemple comorbidităţi
Exemple comorbidităţi:
:
ASP
ASP –
– 79% au tulburări asociate: TAG, refuz şcolar, tulburări de învăţare, OCD, panică, FSO.
79% au tulburări asociate: TAG, refuz şcolar, tulburări de învăţare, OCD, panică, FSO.
TAG
TAG –
– 93% au tulburări asociate; 75% o tulb. de anx, 56% depresie, 21% tulb. de externalizare
93% au tulburări asociate; 75% o tulb. de anx, 56% depresie, 21% tulb. de externalizare
Curry, March, & Hervey, 2004 apud Ollendick & March, 2004
13. Metode de intervenţie
Metode de intervenţie
Expunere
ANXIETATEA
Restructurare
cognitivă
Relaxare
Management
comportamental
14. Testarea realităţii sau Expunerea
Testarea realităţii sau Expunerea
•
• Metoda presupune expunerea intenţionată şi repetată la stimulii (obiecte,
Metoda presupune expunerea intenţionată şi repetată la stimulii (obiecte,
situaţii, senzaţii, persoane) care provoacă anxietate sau frică şi menţinerea
situaţii, senzaţii, persoane) care provoacă anxietate sau frică şi menţinerea
acestui contact până când persoana se convinge în mod direct că nu apar
acestui contact până când persoana se convinge în mod direct că nu apar
consecinţele extrem de negative de care se teme, iar nivelul de anxietate
consecinţele extrem de negative de care se teme, iar nivelul de anxietate
scade simţitor.
scade simţitor.
•
• Foarte simplu spus înseamnă “a te confrunta cu propriile temeri şi a învăţa
Foarte simplu spus înseamnă “a te confrunta cu propriile temeri şi a învăţa
pe propria piele că frica nu este justificată în acele situaţii”.
pe propria piele că frica nu este justificată în acele situaţii”.
•
• Versiuni
Versiuni de
de expunere
expunere:
: în
în imaginar,
imaginar, prin
prin tehnici
tehnici de
de realitate
realitate virtuală,
virtuală, in
in vivo
vivo.
.
•
• Expunere
Expunere gradată,
gradată, desensibilizare
desensibilizare progresivă,
progresivă, implozivă,
implozivă, expunere
expunere
interoceptivă
interoceptivă.
.
15. Testarea realităţii sau Expunerea
Testarea realităţii sau Expunerea
•
• Pregătirea pentru expunere
Pregătirea pentru expunere
1.
1. Explicarea raţionamentului tehnicii
Explicarea raţionamentului tehnicii –
– film
film Evitarea patologica
Evitarea patologica.
.
2.
2. Setarea expectanţelor
Setarea expectanţelor –
– Grafic 2
Grafic 2.
. Animaţie expunere
Animaţie expunere.
.
3.
3. Prezentarea unor jurnale de expunere
Prezentarea unor jurnale de expunere –
– ce
ce-
-ai simţit, cum au
ai simţit, cum au
3.
3. Prezentarea unor jurnale de expunere
Prezentarea unor jurnale de expunere –
– ce
ce-
-ai simţit, cum au
ai simţit, cum au
făcut faţă alte persoane cu probleme similare.
făcut faţă alte persoane cu probleme similare. (
(colectie
colectie)
)
16. Testarea realităţii sau Expunerea
Testarea realităţii sau Expunerea
Expunerea propriu
Expunerea propriu-
-zisă
zisă
Expunerea gradată.
Expunerea gradată.
Planificarea expunerii. Stabilirea ierarhiei fricii.
Planificarea expunerii. Stabilirea ierarhiei fricii.
Expunere reală
Expunere reală.
.
Expunere fobie socială
Expunere fobie socială.
.
Exemplu fişă de expunere
Exemplu fişă de expunere.
.
17. Testarea realităţii sau Expunerea
Testarea realităţii sau Expunerea
Expunerea interoceptivă (TP)
Expunerea interoceptivă (TP)
=
= simularea sau inducerea panicii în mediu controlat. Expunerea la
simularea sau inducerea panicii în mediu controlat. Expunerea la
propriile senzaţii fiziologice.
propriile senzaţii fiziologice.
Exerciţii specifice
Exerciţii specifice:
:
Hiperventilare
Hiperventilare (1
(1-
-2 min); învârtit cu scaunul (1 min); respirat printr
2 min); învârtit cu scaunul (1 min); respirat printr-
-
Hiperventilare
Hiperventilare (1
(1-
-2 min); învârtit cu scaunul (1 min); respirat printr
2 min); învârtit cu scaunul (1 min); respirat printr-
-
un pai (2 min); alergare pe loc (1
un pai (2 min); alergare pe loc (1-
-2 min); ţinerea respiraţiei (15
2 min); ţinerea respiraţiei (15-
-30
30
sec); a sta într
sec); a sta într-
-un loc aglomerat şi călduros (5 min); acoperirea
un loc aglomerat şi călduros (5 min); acoperirea
capului cu ceva (5 min); a bea ceva fierbinte sau a mânca ceva
capului cu ceva (5 min); a bea ceva fierbinte sau a mânca ceva
picant; ridicare bruscă, repetată de pe scaun (5
picant; ridicare bruscă, repetată de pe scaun (5-
-12 ori);
12 ori);
scuturarea capului (30 sec); holbarea foarte puternică (3 min)
scuturarea capului (30 sec); holbarea foarte puternică (3 min)
Fişă de expunere
Fişă de expunere
Exemplificare
Exemplificare.
.
18. Management comportamental
Management comportamental
•
• Model ABC comportamental
Model ABC comportamental
determină menŃin
Antecedente
Antecedente –
– date
date neurobiologice,
neurobiologice, inf
inf.
. biografice,
biografice, context
context fi
fizic
zic (când,
(când,
unde,
unde, cu
cu cine)
cine) etc
etc.
.
Consecinţe
Consecinţe –
– care
care cresc
cresc frecvenţa
frecvenţa unui
unui comportament
comportament (întăriri)
(întăriri) şi
şi care
care
scad
scad frecvenţa
frecvenţa unui
unui comportament
comportament (pedepse
(pedepse şi
şi penalizări)
penalizări);
;
imediate
imediate sau
sau pe
pe termen
termen lung
lung
19. Management comportamental
Management comportamental
•
• Ţinta
Ţinta:
: comportamentul părintelui
comportamentul părintelui –
– comportamentul copilului
comportamentul copilului
•
• PAŞI
PAŞI:
:
1.
1. Evaluarea
Evaluarea şi
şi analiza
analiza funcţională
funcţională a
a situaţiei
situaţiei curente
curente
2.
2. Crearea
Crearea şi
şi menţinerea
menţinerea unei
unei relaţii
relaţii pozitive
pozitive cu
cu copilul
copilul.
.
3.
3. Normalizarea
Normalizarea reacţiilor
reacţiilor -
- oferirea
oferirea de
de explicaţii
explicaţii şi
şi informaţii
informaţii despre
despre
problemele
problemele cu
cu care
care se
se confruntă
confruntă.
.
4.
4. Intervenţie
Intervenţie la
la nivel
nivel de
de antecedente
antecedente:
: stabilirea
stabilirea de
de reguli,
reguli, aranjarea
aranjarea
4.
4. Intervenţie
Intervenţie la
la nivel
nivel de
de antecedente
antecedente:
: stabilirea
stabilirea de
de reguli,
reguli, aranjarea
aranjarea
mediului,
mediului, stabilirea
stabilirea unui
unui program
program săptămânal,
săptămânal, dezvoltarea
dezvoltarea
autoeficacităţii,
autoeficacităţii, dezvoltarea
dezvoltarea motivaţiei
motivaţiei pentru
pentru schimbare,
schimbare, modelarea
modelarea
comportamentelor
comportamentelor dezirabile
dezirabile etc
etc.
.
5.
5. Intervenţie
Intervenţie la
la nivelul
nivelul consecinţelor
consecinţelor comportamentale
comportamentale
a.
a.întărirea
întărirea comportamentelor
comportamentelor de
de confruntare
confruntare a
a fricii,
fricii, de
de tolerare
tolerare a
a
incertitudinii
incertitudinii şi
şi a
a disconfortului
disconfortului
b.
b.reducerea
reducerea şi
şi penalizarea
penalizarea comportamentelor
comportamentelor de
de evitare,
evitare, de
de
îngrijorare,
îngrijorare, efectuarea
efectuarea compulsiilor
compulsiilor etc
etc.
.
20. Analiza PIS
Analiza PIS-
-NIS
NIS
Caracteristicile consecinţelor:
Caracteristicile consecinţelor:
•
• Pozitiv
Pozitiv –
– Negativ
Negativ
•
• Imediat
Imediat –
– Viitor
Viitor
•
• Sigur
Sigur –
– Nesigur
Nesigur
•
• Puterea consecinţelor:
Puterea consecinţelor:
PIS/NIS
PIS/NIS ---
---PIN
PIN-----
-----PVS/NVS/
PVS/NVS/NIN
NIN----
----PVN/NVN
PVN/NVN
Ex
Ex:
: Vasilică
Vasilică –
– bunica
bunica (clătite),
(clătite), bunicul
bunicul (bătaie)
(bătaie) şi
şi mersul
mersul cu
cu văcuţa
văcuţa
Fricile,
Fricile, anxietatea
anxietatea sunt
sunt întărite
întărite sigur
sigur şi
şi imediat
imediat.
.
21. Tehnici de reducere a unui comportament
Tehnici de reducere a unui comportament
•
• Pedeapsa
Pedeapsa –
– copilul
copilul primeşte
primeşte ceva
ceva ce
ce el
el consideră
consideră a
a fi
fi
negativ/neplăcut,
negativ/neplăcut, ca
ca urmare
urmare a
a efectuării
efectuării unui
unui comportament
comportament
indezirabil
indezirabil.
.
•
• Cost
Cost-
-response
response procedure
procedure sau
sau penalizarea
penalizarea (sancţiunea)
(sancţiunea) –
–
copilului
copilului i
i se
se retrag
retrag anumite
anumite întăriri
întăriri de
de care
care a
a beneficiat,
beneficiat, ca
ca urmare
urmare a
a
efectuării
efectuării unui
unui comportament
comportament indezirabil
indezirabil.
.
•
• Extincţia
Extincţia –
– comportamentul
comportamentul negativ
negativ nu
nu mai
mai este
este întărit
întărit.
. Eliminăm
Eliminăm
•
• Extincţia
Extincţia –
– comportamentul
comportamentul negativ
negativ nu
nu mai
mai este
este întărit
întărit.
. Eliminăm
Eliminăm
consecinţele
consecinţele pozitive
pozitive ale
ale acestuia
acestuia.
. Ex
Ex.
. chiulul
chiulul.
.
•
• Pedeapsa
Pedeapsa nu
nu funcţionează
funcţionează aproape
aproape deloc
deloc în
în anxietate
anxietate –
– creşte
creşte
emoţionalitatea
emoţionalitatea negativă,
negativă, duce
duce la
la şi
şi mai
mai multă
multă inhibiţie
inhibiţie şi
şi sensibilitate
sensibilitate;
;
se
se pierde
pierde ideea
ideea de
de colaborare,
colaborare, de
de confruntare
confruntare împreună
împreună a
a problemelor
problemelor
de
de anxietate
anxietate.
.
•
• Frica
Frica şi
şi anxietatea
anxietatea reprezintă
reprezintă în
în sine
sine pedepse
pedepse pentru
pentru comportamentele
comportamentele
de
de confruntare
confruntare cu
cu stimulii
stimulii –
– anxiogeni
anxiogeni.
. Extincţia
Extincţia fricii
fricii=
=expunere
expunere.
.
22. Management comportamental în clasă
Management comportamental în clasă
•
• Aprecierea
Aprecierea şi
şi evaluarea
evaluarea efortului
efortului şi
şi a
a progresului
progresului personal
personal şi
şi nu
nu doar
doar a
a
performanţelor
performanţelor în
în raport
raport cu
cu ceilalţi
ceilalţi.
. Stimularea
Stimularea colaborării
colaborării şi
şi mai
mai puţin
puţin a
a
competiţiei
competiţiei distructive
distructive.
.
•
• Luarea
Luarea în
în considerare
considerare a
a opiniilor
opiniilor şi
şi propunerilor
propunerilor elevilor
elevilor.
. Negocierea
Negocierea anumitor
anumitor
activităţi,
activităţi, teme
teme sau
sau sarcini
sarcini.
. Ex
Ex.
.,
, atunci
atunci când
când se
se stabilesc
stabilesc regulile
regulile clasei
clasei.
.
•
• Conştientizarea
Conştientizarea elevilor
elevilor în
în privinţa
privinţa abilităţilor
abilităţilor pe
pe care
care le
le au
au şi
şi care
care sunt
sunt utile
utile şi
şi
necesare
necesare pentru
pentru diferite
diferite contexte
contexte sau
sau sarcini
sarcini.
.
•
• Sprijinirea
Sprijinirea elevilor
elevilor în
în stabilirea
stabilirea de
de obiective
obiective realiste
realiste.
.
•
• Oferirea
Oferirea de
de feedback
feedback şi
şi atenţia
atenţia faţă
faţă de
de feedback
feedback-
-ul
ul primit
primit de
de la
la elevi
elevi.
. Promovarea
Promovarea
ideii
ideii că
că din
din greşeli
greşeli se
se învaţă
învaţă.
.
•
• Promovarea
Promovarea respectului
respectului reciproc,
reciproc, dar
dar şi
şi a
a acceptării
acceptării necondiţionate
necondiţionate faţă
faţă de
de sine,
sine,
dar
dar şi
şi a
a celorlalţi
celorlalţi.
.
•
• Recompensarea
Recompensarea sistematică
sistematică a
a comportamentelor
comportamentelor pozitive
pozitive (atenţie,
(atenţie, laudă,
laudă,
recompense
recompense specifice)
specifice) şi
şi penalizarea
penalizarea celor
celor neadecvate
neadecvate (ignorarea,
(ignorarea, pedepsele
pedepsele
naturale)
naturale).
.
•
• Normalizarea
Normalizarea reacţiilor
reacţiilor şi
şi oferirea
oferirea de
de modele
modele pentru
pentru comportamente
comportamente noi
noi.
.
23. Relaxarea
Relaxarea
•
• Relaxarea
Relaxarea înseamnă
înseamnă eliberarea
eliberarea voluntară
voluntară a
a tensiunii
tensiunii musculare
musculare sau
sau a
a
tensiunii
tensiunii psihice
psihice.
.
•
• Relaxarea
Relaxarea aduce
aduce beneficii
beneficii maxime
maxime atunci
atunci când
când este
este practicată
practicată cu
cu
regularitate
regularitate şi
şi implementată
implementată de
de îndată
îndată ce
ce apar
apar primele
primele semne
semne de
de tensiune
tensiune
şi
şi anxietate
anxietate.
.
•
• Practicarea
Practicarea relaxării
relaxării aduce
aduce cu
cu sine
sine o
o serie
serie de
de modificări
modificări benefice
benefice la
la nivel
nivel
•
• Practicarea
Practicarea relaxării
relaxării aduce
aduce cu
cu sine
sine o
o serie
serie de
de modificări
modificări benefice
benefice la
la nivel
nivel
fiziologic
fiziologic:
:
–
– Reducerea tensiunii musculare
Reducerea tensiunii musculare
–
– Reducerea tensiunii arteriale
Reducerea tensiunii arteriale
–
– Reducerea ritmului cardiac
Reducerea ritmului cardiac
–
– Reducerea ratei metabolisnului şi a consumului de oxigen
Reducerea ratei metabolisnului şi a consumului de oxigen
–
– Scăderea nivelului de hormoni care măresc răspunsul de tip anxios
Scăderea nivelului de hormoni care măresc răspunsul de tip anxios
–
– Reducerea ratei transpiraţiei
Reducerea ratei transpiraţiei
–
– Reducerea ratei respiraţiei.
Reducerea ratei respiraţiei.
24. Relaxarea
Relaxarea
•
• Alte beneficii:
Alte beneficii:
reducerea
reducerea anxietăţii
anxietăţii generalizate,
generalizate, reducerea
reducerea frecvenţei
frecvenţei şi
şi a
a severităţii
severităţii
atacurilor
atacurilor de
de panică,
panică, prevenirea
prevenirea acumulării
acumulării stresului,
stresului, creşterea
creşterea
productivităţii
productivităţii şi
şi a
a energiei,
energiei, îmbunătăţirea
îmbunătăţirea capacităţii
capacităţii de
de concentrare
concentrare şi
şi a
a
memoriei,
memoriei, reducerea
reducerea insomniilor
insomniilor şi
şi a
a oboselii,
oboselii, somn
somn mai
mai adânc
adânc şi
şi mai
mai
bun,
bun, creşterea
creşterea abilităţii
abilităţii de
de conştientizare
conştientizare a
a propriilor
propriilor emoţii
emoţii etc
etc.
.
Metode
Metode de
de relaxare
relaxare:
:
•
• respiraţie
respiraţie abdominală
abdominală lentă,
lentă,
•
• imagerie
imagerie dirijată,
dirijată,
•
• relaxare
relaxare progresivă,
progresivă,
•
• training
training autogen
autogen etc
etc.
.
25. Relaxarea
Relaxarea –
– Controlul respiraţiei
Controlul respiraţiei –
– Respiraţia abdominală
Respiraţia abdominală
•
• Hiperventilaţia şi efectele ei
Hiperventilaţia şi efectele ei
•
• =
= respiraţie mai rapidă şi mai profundă decât este necesar
respiraţie mai rapidă şi mai profundă decât este necesar
pentru organism
pentru organism ----
---- scăderea cantităţii de dioxid de carbon din
scăderea cantităţii de dioxid de carbon din
celule şi automat a cantităţii de oxigen care ajunge să fie utilizat
celule şi automat a cantităţii de oxigen care ajunge să fie utilizat
de către celule.
de către celule.
26. Relaxarea
Relaxarea –
– Controlul respiraţiei
Controlul respiraţiei –
– Respiraţia abdominală
Respiraţia abdominală
•
• Rezultatele
Rezultatele hiperventilaţiei
hiperventilaţiei :
: ameţeală,
ameţeală, senzaţia
senzaţia de
de leşin,
leşin, stare
stare de
de
confuzie,
confuzie, vedere
vedere înceţoşată,
înceţoşată, senzaţia
senzaţia de
de irealitate,
irealitate, intensificarea
intensificarea ritmului
ritmului
cardiac,
cardiac, senzaţia
senzaţia de
de sufocare,
sufocare, amorţeală
amorţeală şi
şi furnicături
furnicături în
în extremităţi,
extremităţi, mâini
mâini
reci
reci şi
şi umede,
umede, rigiditate
rigiditate musculară
musculară.
.
•
• Hiperventilaţie
Hiperventilaţie prelungită
prelungită:
: senzaţia
senzaţia intensă
intensă de
de vertij
vertij (se
(se învârte
învârte totul
totul cu
cu
noi),
noi), ameţeală
ameţeală şi
şi greaţă,
greaţă, incapacitatea
incapacitatea de
de a
a respira
respira cu
cu uşurinţă,
uşurinţă, dureri
dureri
intense
intense în
în piept,
piept, paralizia
paralizia temporară
temporară a
a unor
unor muşchi
muşchi din
din diverse
diverse părţi
părţi ale
ale
intense
intense în
în piept,
piept, paralizia
paralizia temporară
temporară a
a unor
unor muşchi
muşchi din
din diverse
diverse părţi
părţi ale
ale
corpului,
corpului, pierderea
pierderea temporară
temporară a
a conştiinţei
conştiinţei –
– leşin,
leşin, groaza
groaza că
că ceva
ceva rău
rău se
se va
va
întâmpla
întâmpla:
: un
un infarct,
infarct, un
un atac
atac cerebral
cerebral sau
sau chiar
chiar moartea
moartea.
.
•
• Respiraţia
Respiraţia abdominală
abdominală versus
versus toracică
toracică.
. Film
Film Filip
Filip.
.
•
• Tehnica
Tehnica încetinirii
încetinirii ritmului
ritmului respirator
respirator .
. Film
Film.
.
27. Relaxarea musculară progresivă
Relaxarea musculară progresivă
•
• tehnică
tehnică de
de relaxare
relaxare ce
ce presupune
presupune tensionarea
tensionarea şi
şi relaxarea
relaxarea principalelor
principalelor
grupe
grupe de
de muşchi
muşchi.
. Prin
Prin exerciţii
exerciţii succesive
succesive de
de relaxare/tensionare
relaxare/tensionare
copilul/adolescentul
copilul/adolescentul învaţă
învaţă să
să-
-şi
şi relaxeze
relaxeze musculatura,
musculatura, se
se reduce
reduce
activarea
activarea sistemului
sistemului nervos
nervos autonom
autonom (
( trăirea
trăirea unei
unei stări
stări de
de calm)
calm).
.
•
• Exemplificare
Exemplificare:
: partea
partea I
I şi
şi partea
partea a
a II
II-
-a
a.
.
•
• Exemplificare
Exemplificare:
: partea
partea I
I şi
şi partea
partea a
a II
II-
-a
a.
.
28. Restructurarea cognitivă
Restructurarea cognitivă
•
• Combaterea perfecţionismului. Tehnica contrapunctului.
Combaterea perfecţionismului. Tehnica contrapunctului.
•
• Excelenţă versus Perfecţionism.
Excelenţă versus Perfecţionism.
EXCELENŢĂ PERFECŢIONSIM
Excelenţa înseamnă asumarea riscului. Perfecţionismul înseamnă frică.
Excelenţa înseamnă efort. Perfecţionismul înseamnă furie şi frustrare.
Excelenţa presupune deschidere şi Perfecţionismul înseamnă necesitatea de a
Excelenţa presupune deschidere şi
acceptare a faptului că poţi greşi.
Perfecţionismul înseamnă necesitatea de a
avea mereu dreptate.
Excelenţa înseamnă spontaneitate. Perfecţionismul înseamnă control.
Excelenţa înseamnă implicare. Perfecţionismul înseamnă presiune.
Excelenţa înseamnă încredere. Perfecţionismul înseamnă îndoială.
Excelenţa este o călătorie. Perfecţionismul este o destinaţie.
Excelenţa înseamnă acceptare. Perfecţionismul înseamnă judecată,
evaluare.
Excelenţa înseamnă a încuraja. Perfecţionismul înseamnă a critica.
29. Aplicaţii creative
Aplicaţii creative
•
• Ineficienţa intervenţiilor „corect teoretic, prost aplicat practic”
Ineficienţa intervenţiilor „corect teoretic, prost aplicat practic”
•
• Aplicarea tehnicilor prin poveşti, jocuri şi metafore.
Aplicarea tehnicilor prin poveşti, jocuri şi metafore.
•
• Mecanisme de coping împotriva anxietăţii.
Mecanisme de coping împotriva anxietăţii. Exemple
Exemple.
.
•
• Metafore pentru înţelegerea situaţiei proprii. Psihoeducaţie.
Metafore pentru înţelegerea situaţiei proprii. Psihoeducaţie.
Metafora lupei
Metafora lupei
Metafora alarmei
Metafora alarmei
Fuga de probleme
Fuga de probleme –
– Fuga de noi
Fuga de noi.
.
30. Utilizarea poveştilor
Utilizarea poveştilor
•
• O modalitate de învăţare şi implicit de modelare comportamentală
O modalitate de învăţare şi implicit de modelare comportamentală -
-
nouă, interesantă, captivantă şi mai uşor de înţeles şi de reţinut.
nouă, interesantă, captivantă şi mai uşor de înţeles şi de reţinut.
“Teach me and I will forget.
“Teach me and I will forget.
Show me and I remember.
Show me and I remember.
But involve me and I will understand.”
But involve me and I will understand.”
Variante
Variante de
de utilizare
utilizare (particularizări
(particularizări în
în funcţie
funcţie de
de vârstă,
vârstă, abilităţile
abilităţile
copiilor)
copiilor):
:
•
• Lectura
Lectura unor
unor poveşti
poveşti gata
gata făcute
făcute
•
• Lectura
Lectura unor
unor poveşti
poveşti gata
gata făcute
făcute
•
• Poveşti
Poveşti cu
cu scenarii
scenarii alternative
alternative –
– se
se subliniază
subliniază consecinţele
consecinţele dezirabile
dezirabile
şi
şi cele
cele indezirabile,
indezirabile, pe
pe termen
termen scurt
scurt dar
dar şi
şi lung
lung;
;
•
• Poveşti
Poveşti cu
cu scenarii
scenarii deschise
deschise –
– copiii
copiii sunt
sunt cei
cei care
care continuă
continuă şi
şi
finalizează
finalizează povestea
povestea.
.
Exemplu
Exemplu:
: Esecuri
Esecuri faimoase
faimoase.
. Poveste
Poveste de
de drum
drum.
.
31. Dezvoltarea acceptării necondiţionate şi a încrederii
Dezvoltarea acceptării necondiţionate şi a încrederii
•
• Exerciţii concrete
Exerciţii concrete
•
• Metafora palmei
Metafora palmei
•
• Criticăm/lăudăm comportamente şi nu persoanele în general
Criticăm/lăudăm comportamente şi nu persoanele în general
•
• Administrăm
Administrăm consecinţele
consecinţele negative
negative astfel
astfel încât
încât să
să nu
nu afecteze
afecteze
relaţiile
relaţiile emoţionale
emoţionale cu
cu cel
cel pedepsit
pedepsit (ex
(ex.:
.: “relaţiile
“relaţiile dintre
dintre noi
noi rămân
rămân
neschimbate,
neschimbate, dar
dar fiindcă
fiindcă ai
ai făcut
făcut X
X va
va trebui
trebui să
să suporţi
suporţi pedeapsa
pedeapsa Y)
Y).
.
neschimbate,
neschimbate, dar
dar fiindcă
fiindcă ai
ai făcut
făcut X
X va
va trebui
trebui să
să suporţi
suporţi pedeapsa
pedeapsa Y)
Y).
.
•
• Focalizarea
Focalizarea şi
şi construirea
construirea pe
pe aspectele
aspectele pozitive
pozitive ale
ale interacţiunii
interacţiunii unui
unui
copil
copil cu
cu anxietate
anxietate;
; aprecierea
aprecierea atenţiei,
atenţiei, a
a planificării,
planificării, capacitatea
capacitatea de
de
autoanaliză,
autoanaliză, precauţia
precauţia acestor
acestor copii
copii şi
şi utilizarea
utilizarea acestor
acestor calităţi
calităţi
pentru
pentru progresul
progresul copilului
copilului afectat
afectat şi
şi al
al clasei
clasei
•
• Utilizarea
Utilizarea şi
şi modelarea
modelarea folosirii
folosirii limbajului
limbajului responsabilităţii/mesaje
responsabilităţii/mesaje de
de
tip
tip “eu”
“eu”–
– consecinţele
consecinţele acţiunilor
acţiunilor lor
lor asupra
asupra prop
propr
riei
iei persoane,
persoane, a
a
adultului,
adultului, a
a colegilor
colegilor
•
• “Eu
“Eu şi
şi cu
cu mine”
mine”
32. Aplicaţii creative
Aplicaţii creative -
- Dezvoltarea motivaţiei pentru schimbare
Dezvoltarea motivaţiei pentru schimbare
•
• Discurs motivaţional 1
Discurs motivaţional 1
•
• Discurs motivaţional 2
Discurs motivaţional 2
•
• Discurs 3
Discurs 3
•
• Discurs 3
Discurs 3
•
• Despre decizii
Despre decizii
•
• Trăiţi viaţa din plin
Trăiţi viaţa din plin
33. Sugestii pentru adulţi
Sugestii pentru adulţi
•
• Dezvoltaţi
Dezvoltaţi-
-vă
vă propria
propria toleranţă
toleranţă la
la frustrare
frustrare
•
• Nu
Nu vă
vă aşteptaţi
aşteptaţi la
la prea
prea mult,
mult, prea
prea repede
repede;
; lucrurile
lucrurile vor
vor
evolua
evolua sinusoidal
sinusoidal.
.
•
• Nu
Nu încercaţi
încercaţi să
să lucraţi
lucraţi cu
cu toate
toate problemele
problemele în
în acelaşi
acelaşi
timp
timp –
– paşi
paşi mici
mici dar
dar siguri
siguri
timp
timp –
– paşi
paşi mici
mici dar
dar siguri
siguri
•
• Lucraţi
Lucraţi în
în echipă
echipă.
. Colaborarea
Colaborarea şi
şi consecvenţa
consecvenţa sunt
sunt cheia
cheia
reuşitei
reuşitei.
.
