2. Toţi copiii sunt la un moment dat copii problemă şi toate
familiile au probleme. Dar în cazul unor copii şi a unor
familii, problemele sunt atât de dificile, încât au nevoie de
ajutor.
Scopul acestei activităţi nu este obţinerea unui copil sau a
unei familii fără probleme, acest lucru nici nu ar fi posibil. Ne
propunem să activăm acele abilităţi, care să permită
reducerea acestor probleme.
Scopul nostru este să oferim familiei dumneavoastră
posibilitatea de a rezolva cu succes sarcinile cu care se
confruntă copiii dumneavoastră, în ciuda dificultăţilor.
Această activitate se adresează părinţilor copiilor care au
dificultăţi în a-şi controla comportamentul, iar aceste
dificultăţi se pot manifesta sub forma unor crize de furie
accentuate şi frecvente, a comportamentelor agresive, a
impulsivităţii accentuate, a neliniştii pronunţate sau a unor
probleme de concentrare.
Activitatea nu va fi ca o carte de reţete care oferă o
soluţie pentru fiecare problemă.
3. ASPECTE IMPORTANTE ÎN
DIAGNOSTICAREA TULBURĂRII DE
HIPERACTIVITATE
A.Neatenţia
•De multe ori întâmpină dificultăţi când trebuie să-şi menţină atenţia
concentrată la teme sau la joc, pentru un timp mai îndelungat.
•De cele mai multe ori când alţii vorbesc dă impresia că nu ascultă.
•Respinge activităţile care îi soicită efort mintal
•Deseori nu observă detaliile, iar în realizarea temelor de acasă sau
al altor activităţi fac greşeli datorate neatenţiei.
•Pierde adesea obiecte care sunt necesare realizării temelor sau
activităţilor
•Se lasă uşor distraşi de stimulii exteriori
•Este uituc în activităţile zilnice
4. B.Hiperactivitatea
•De multe ori se ridică în clasă sau în alte situaţii în care ar trebui să stea pe scaun
•Aleargă sau se caţără în situaţii în care aceste comportamente nu sunt adecvate
•Deseori îşi mişcă mâinile şi picioarele sau nu-şi găseşte locul pe scaun
•Are dificultăţi când trebuie să se joace sau să facă diferite activităţi în linişte
•De multe ori este agitat sau are o activitate motorie exagerată care nu poate fi
influenţată prin reguli sociale sau prin observaţiile părinţilor.
C.Impulsivitatea
•Deseori răspunde fără să aştepte ca întrebarea să fie complet formulată
•Are dificultăţi în a-şi aştepta rândul la joc sau în alte activităţi de grup
•Îi întrerupe şi îi deranjează frecvent pe ceilalţi
•Vorbeşte foarte mult, fără să îi pese de constrângerile sociale
•Are comportamente dominante şi agresive faţă de ceilalţi
•Nu respectă regulile şi cerinţele
CAUZE
•Complicaţii în timpul sarcinii, naşterii sau în perioada de sugar
•Factori ereditari
•Componente ale alimentaţiei
5. ASPECTE IMPORTANTE ÎN
DIAGNOSTICAREA TULBURĂRII DE
TIP OPOZIŢIONAL
• Are crize de furie sau se enervează repede, comparativ cu copiii de aceeaşi
vârstă
• Se ceartă des cu adulţii
• Frecvent se împotriveşte în mod activ regulilor sau cerinţelor adulţilor sau
refuză să le urmeze
• Îi agasează pe ceilalţi în mod intenţionat
• Atribuie altora vina pentru greşelile proprii
• Este des iritat sau se lasă uşor provocat de ceilalţi
• Este în mod frecvent gălăgios şi se enervează uşor
• Este frecvent răutăcios şi dornic de răzbunare
CAUZE
• Trăsăturile temperamentale
• Manifestările hiperactive
• Faze critice de dezvoltare
• Probleme în familie
• Probleme în afara familiei
6. • În familiile în care există copii cu probleme comportamentale,
părinţii au adesea sentimentul că trebuie să îi ameninţe, să îi
pedepsească mereu, că trăiesc evenimente predominant negative
si că abia împărtăsesc momente plăcute. Copiii se simt adesea la
fel, au sentimentul că părinţii se ceartă cu ei mereu si sunt
nemulţumiţi.
Acest dezechilibru între experienţele pozitive si negative duce
la formarea unor expectanţe negative atât la părinţi, cât si la copii.
Atenţia părinţilor si a copilului se centrează asupra evenimentelor
negative, si desi experienţele pozitive au loc în continuare, ele
abia mai sunt percepute. Scopul ar trebui să fie acela de a orienta
în mod constient atenţia asupra evenimentelor pozitive si de a
discuta despre lucrurile plăcute. În acest fel nu vrem să „vorbim
frumos” despre problemele existente, ci încercăm corectarea
perspectivei unilaterale, conform căreia există doar probleme si
nu există nimic plăcut despre care se poate discuta.
7. Regula 1
• Orientaţi-vă atenţia asupra evenimentelor pozitive.
Fiţi atenţi pe parcursul zilei la evenimentele care vă fac să fiţi
mulţumit de copilul dumneavoastră, să vă bucuraţi si să fiţi
mândru de el.
• Gândiţi-vă si la calităţile sau la anumite abilităţi speciale, de
exemplu:
· este îndrăgit de colegii de scoală;
· este sportiv;
· stie să spună glume;
· este uneori foarte drăgăstos;
· este deschis faţă de necunoscuţi;
· este bun la construcţii Lego;
· este bun la matematică.
8. Regula 2
• Fiţi atenţi si la nimicuri sau la lucrurile „de la
sine înţelese”. Gândiţi-vă la acele lucruri care pe
parcursul unei zile vă trezesc mulţumirea. Gândiţi-vă în
special la nimicuri si la asa numitele lucruri ce sunt „de
la sine înţelese” în viaţa de zi cu zi, de exemplu:
· este bine dispus dimineaţa si vă salută voios;
· îsi pregăteste singur micul-dejun;
· se bucură de un anumit fel de mâncare;
· povesteste mult despre ce i s-a întâmplat la scoală;
· se descalţă mereu de papucii murdari.
9. Regula 3
• Fiţi atenţi la momentele în care situaţiile de obicei
dificile decurg mai puţin problematic. Atunci când
situaţii de obicei dificile decurg mai puţin problematic
trebuie să constientizaţi acest lucru. Mulţi părinţii spun
că mereu apare comportamentul problematic, desi acest
lucru se întâmplă de fapt în cazuri foarte rare.
• De obicei se întâmplă ca situaţii dificile să decurgă
mai puţin problematic, de exemplu temele să fie
efectuate cu mai puţină rezistenţă si mai puţină ceartă
decât de obicei, sau să fie mai puţin agitat în timpul
mesei. Deoarece aceste situaţii nu sunt cotidiene, ar
trebui să le observaţi.
10. Regula 4
• Apreciaţi situaţiile în care copilul dumneavoastră se
comportă mai puţin problematic. Este important să îi arătaţi
copilului ce vă place la el, ce vă face să vă bucuraţi si cu ce
sunteţi mulţumiţi.
• Nu este vorba de imnuri de laudă la fiecare nimic, este
destul dacă daţi aprobator din cap, dacă îi mângâiaţi crestetul sau
dacă îi spuneţi pur si simplu „bine” sau „frumos”. Deoarece îi
împărtăsiţi copilului dumneavoastră atât de frecvent ceea ce nu vă
place, acesta trebuie să stie si aspectele pe care le apreciaţi la el!
Atunci când situaţii dificile (de exemplu realizarea temelor)
decurg mai puţin problematic, părinţii au tendinţa de a percepe
acest comportament ca dovadă a faptului că el este posibil, si sunt
făcute observaţii critice cum ar fi „De ce nu se întâmplă
întotdeauna asa ?”. Acest lucru este perceput de către copil ca o
dojană, si astfel o experienţă pozitivă este schimbată în opusul ei.
Dacă un eveniment decurge mai puţin problematic este suficient
să îi spuneţi copilului că de data aceasta lucrurile au mers mai
bine decât de obicei.
11. Regula 5
• Notaţi-vă seara evenimentele pozitive de pe parcursul
zilei. Acordaţi-vă în fiecare seară cinci până la zece minute,
pentru a parcurge mental ziua respectivă si pentru a vedea ce a
decurs bine si de ce anume v-aţi bucurat..
Regula 6
• Discutaţi cu copilul despre evenimentele pozitive ale zilei.
În fiecare seară timp de câteva minute discutaţi cu copilul despre
ce aţi realizat peste zi si ce v-a bucurat. Asezaţi-vă seara lângă el
în pat si discutaţi pe scurt despre asta. Fiţi însă atenţi să nu
începeţi cu listarea evenimentelor negative, cărora să le
contrapuneţi evenimentele pozitive. Dacă în timpul zilei au apărut
probleme la începutul discuţiei puteţi să spuneţi într-o propoziţie
că unele lucruri nu au decurs atât de bine, iar apoi să insistaţi
asupra evenimentelor pozitive. Dacă la un moment dat nu vă veţi
simţi în stare să purtaţi o astfel de discuţie, pentru că v-aţi supărat
foarte tare din cauza lui, atunci mai bine renunţaţi.
12. 1. Elaborarea planului de puncte
Regula 1
• Selectaţi un comportament problematic care
urmează a fi schimbat! Descrieţi comportamentele
problematice ale copilului dumneavoastră într-un mod cât
mai concret, inclusiv situaţiile în care apare de obicei.
Gândiţi-vă că problemele comportamentale pot fi cu atât mai
uşor modificate cu cât sunt descrise într-un mod mai concret
şi cu cât se limitează la anumite contexte. Este recomandat să
începeţi prin abordarea celei mai dificile probleme.
Uneori a motiva copilul prin laudă, a rezolva problemele în locul
său şi a respecta regulile sau cerinţele nu este suficient. În acest
caz trebuie stabilit un program mai eficient, pentru a creşte
frecvenţa comportamentului corespunzător. Un astfel de program
care şi-a dovedit eficienţa este planul de puncte.
13. Regula 2
• Descreţi cât mai concret posibil acest comportament şi contextul în
care apare! Nu notaţi pur şi simplu „este neascultător” sau „este un
neastâmpărat”, ci de exemplu „nu se ridică dimineaţa din pat imediat ce s-a
trezit şi nu începe să se îmbrace” sau „îşi deranjează sora la teme intrând în
camera ei”. Problemele mai puţin concrete şi mai generale pot fi deseori
descompuse în mai multe probleme concrete care apar în anumite situaţii.
Gândiţi-vă apoi cât de frecvent apare comportamentul problematic în situaţiile
cu pricina (întotdeauna – în jumătate din cazuri – în mai puţin de jumătate din
cazuri – aproape niciodată).
Regula 3
• Descrieţi modul în care ar trebui să arate un comportament
neproblematic în situaţia respectivă! Descrieţi cum ar trebui să se comporte
copilul în situaţiile menţionate pentru ca dumneavoastră să apreciaţi
comportamentul său ca fiind neproblematic. Încercaţi să descrieţi acest
comportament cât mai concret. Pentru exemplele menţionate mai sus
formulările ar putea fi: „Copilul meu rămâne pe perioada destinată efectuării
temelor în afara camerei surorii lui şi nu face gălăgie ca să nu o deranjeze” sau
„Copilul meu se ridică din pat cel mult la cinci minute de la trezire, se îmbracă,
se spală şi la 7.30 îşi serveşte micul dejun”. Definirea exactă a
comportamentelor este importantă pentru acordarea punctelor.
14. Regula 4
• Selectaţi recompensa imediată! Gândiţi-vă împreună cu copilul ce
anume urmează să primească în cazul în care se comportă în mod
corespunzător în situaţia respectivă. În acest caz sunt utile abţibilduri sub
formă de puncte sau imagini pe care copilul le lipeşte pe fişa cu contul său de
puncte
Regula 5
• Stabiliţi comportamentele pentru care există o recompensă imediată!
Stabiliţi cu copilul comportamentele pentru care va primi un punct. În
exemplul oferit mai sus copilul ar putea primi dimineaţa un punct în cazul în
care a realizat totul în 20 de minute. Aţi putea stabili să primească câte un
punct dacă reuşeşte să se ridice din pat la cinci minute după ce s-a trezit fără să
aştepte să fie rugat de prea multe ori; în al doilea rând dacă s-a şi spălat; în al
treilea rând dacă s-a îmbrăcat fără să i se spună; după care dacă la douăzeci de
minute de la trezire este spălat, îmbrăcat şi pregătit pentru micul dejun. În acest
caz copilul ar putea primi patru puncte în fiecare dimineaţă. Această
segmentare a problemelor complexe în mai mulţi paşi este importantă pentru
ca recompensa să fie oferită pentru fiecare comportament în parte. Treceţi
comportamentul aşteptat şi punctajul stabilit pentru realizarea lui în regulile de
joc ale Planului de puncte
15. Regula 6
• Realizaţi cu copilul o listă cu dorinţe pentru recompense suplimentare.
Punctele nu sunt suficiente pentru modificarea unor comportamente problematice foarte
puternic înrădăcinate. De aceea este bine să stabiliţi împreună recompensele acordate
pentru un anumit număr de puncte. Pentru aceasta este bine să treceţi în lista de
recompense cât mai multe lucruri de care copilul dumneavoastră s-ar bucura. Notaţi
toate recompensele propuse, chiar şi pe cele cu care nu sunteţi de acord. Dorinţele
extrem de costisitoare ca de exemplu o bicicletă sau un calculator nu trebuie să apară pe
această listă. Nu vă limitaţi doar la domeniul material ci şi la unele privilegii şi
activităţi, câteva exemple ar fi: să se joace cu părinţii, să i se citească ceva, să se joace
fotbal cu tata, să meargă la înot, la cinematograf, să rămână treaz mai mult timp decât
de obicei, să mănânce hamburgeri. O altă posibilitate o constituie recompensele care îi
pot fi oferite în etape, ca de exemplu piese Lego sau de puzzle. Copilul trebuie încurajat
să-şi exprime cât mai multe dorinţa pentru ca lista să cuprindă recompense cu valori
diferite, recompense mai mari şi recompense mai mici.
Regula 7
• Stabiliţi numărul de puncte necesare recompenselor suplimentare. Selectaţi
acum acele recompense cu care sunteţi de acord. Luaţi în considerare atât recompense
mai mici şi mai mari. Va trebui să alegeţi cel puţin patru recompense mari. Discutaţi cu
copilul numărul de puncte necesar obţinerii fiecărei recompense. Cea mai mica
recompensă va fi obţinută de copilul dumneavoastră dacă într-o zi a acumulat mai mult
de jumătate din punctajul posibil. Cu cât este mai mare valoarea recompensei cu atât
numărul de puncte necesar va fi mai ridicat. Notaţi numărul de puncte necesar fiecărei
recompensă pe fişa cu regulile de joc ale planului de puncte
16. Modul de aplicare a planului de puncte
Regula 1
• Plasaţi regulile de joc ale planului de puncte şi contul de puncte, într-
un loc cât mai vizibil!
• Este recomandat un loc în camera copilului sau în bucătărie. Mulţi copii
nu doresc ca planul de puncte să fie vizibil musafirilor, de aceea stabiliţi
împreună locaţia acestuia.
Regula 2
• Amintiţi-i copilului de planul de puncte! Amintiţi-i copilului la începutul
unei situaţii problematice de planul de puncte şi încurajaţi-l. Numiţi
comportamentul pentru care copilul va primi un punct.
Regula 3
• Oferiţi recompensa imediat după comportamentul adecvat! În cazul în
care copilul s-a comportat adecvat în situaţia respectivă oferiţi-i imediat un
punct, un abţibild pe care să-l poată lipi în locul corespunzător. Lăudaţi-l
pentru că s-a străduit şi arătaţi-i că vă bucuraţi împreună cu el. Dacă copilul nu
a obţinut nici un punct explicaţi-i pe un ton neutru motivul, încurajaţi-l pe
viitor şi trasaţi o linie în locul în care ar fi trebuit trecut punctul.
17. Regula 4
• Discutaţi seara despre cât de bine a funcţionat planul de puncte!
Discutaţi cu copilul seara, înainte ca acesta să meargă la culcare, despre cât de
bine a funcţionat planul de puncte în acea zi, lăudaţi-l încă o dată pentru
reuşita sa şi încurajaţi-l în cazul în care a eşuat. Deseori este bine ca şi tatăl să
fie inclus în discuţie. Copilul are posibilitatea să vă arate pe baza planului de
puncte ceanume a mers bine în ziua respectivă.
Regula 5
• Nu retrageţi puncte! Dacă copilul dumneavoastră se comportă în mod
inadecvat în tipul zilei nu aveţi voie să-i retrageţi punctele acordate. Punctele
odată câştigate nu pot fi retrase sub nici o formă. Nu vă puteţi aştepta ca toate
problemele să se rezolve doar cu ajutorul planului de puncte, acesta are ca ţintă
doar anumite probleme de comportament.
Regula 6
• Nu aveţi expectanţe prea ridicate! Nu vă aşteptaţi să primească de la
început toate punctele. Conform experienţelor noastre în prima săptămână
majoritatea copiilor obţin cam jumătate din numărul total de puncte, ceea ce
reprezintă un mare progres! Dacă nu primeşte în primele trei zile nici un punct
atunci planul de puncte este greşit şi trebuie modificat în cadrul unei şedinţe
18. Regula 8
• Transformaţi punctele în recompense! Copilul poate decide
care din recompense o doreşte în schimbul punctelor obţinute. El
poate schimba fie un număr mai mic de puncte într-o recompensă
mai mică, fie poate economisi puncte pentru una mai mare. Dacă
copilul a obţinut recompensa, punctele care au fost schimbate vor
fi tăiate pe planul de puncte. Recompensa trebuie oferită copilului
dacă acesta a reuşit să adune punctele necesare, aceasta este o
înţelegere importantă!
Regula 9
• Orice început este dificil! Planul de puncte pare a fi o măsură
relativ simplă, deseori însă ea presupune modificarea unor
obişnuinţe puternic înrădăcinate nu doar ale copilului ci şi ale
dumneavoastră, de aceea este mult mai dificil. Este important să
aplicaţi planul de puncte cât mai exact şi să-i oferiţi copilului
punctele câştigate.
19. • Dacă planul de puncte funcţionează de o perioadă de timp într-un mod
satisfăcător îşi poate pierde din atractivitate chiar dacă modificările
comportamentale nu sunt încă stabile, de aceea el trebuie modificat după un
timp.
Regula 1
• Schimbaţi din când în când recompensele! Ocazional se poate întâmpla
ca planul de puncte să-şi piardă din atractivitate, aceasta are loc deoarece
recompensele suplimentare au devenit mai puţin interesante. De aceea trebuie
modificat din când în când! Puteţi alege recompense mai mari pentru care va fi
necesar un număr mai mare de puncte. Această procedură este începutul
finalului planului de puncte, copilul va economisi mai multe punctele şi nu va
primi în fiecare zi o recompensă. Utilizaţi ca recompense mai mari activităţile
cu copilul!
Regula 2
• Extindeţi planul de puncte la alte comportamente problematice! Puteţi
să extindeţi planul de puncte la alte probleme comportamentale în cazul în care
comportamentul pentru care l-aţi iniţiat nu mai apare decât foarte rar.
20. Regula 3
• Nu finalizaţi planul de puncte mult prea repede! În
majoritatea cazurilor modificările cu ajutorul planului de puncte
sunt înregistrate destul de rapid, nu este bine însă să-l încheiaţi
imediat. Gândiţi-vă la faptul că acel comportament problematic
pe care l-aţi putut influenţa prin intermediul planului de puncte s-
a menţinut o perioadă îndelungată de timp. Comportamentul
adecvat trebuie să dureze mai mult timp (cel puţin două luni),
înainte ca dumneavoastră să vă gândiţi la finalizarea planului.
Regula 4
• Încadraţi în planul de puncte recompense mai mari! După
cum s-a descris la regula 1, aceasta este o procedură utilă de
finalizarea progresivă. Pentru aceste recompense mai mari,
copilul trebuie să economisească punctele un timp mai
îndelungat. Recompensele nu sunt oferite atât de frecvent şi astfel
nu se mai află zi de zi în prim plan. Totuşi nu trebuie să uitaţi să-l
lăudaţi pe copil în cazul în care se comportă corespunzător
aşteptărilor dumneavoastră.
21. Regula 5
• Reduceţi numărul de puncte pentru comportamentul adecvat! O altă
modalitate de a finaliza
planul de puncte este reducerea numărului de puncte primit de copil
pentru comportamentul adecvat. În exemplul nostru cu planul de puncte
împotriva lenevitului de dimineaţă, copilul putea primi patru puncte de fiecare
dată în cazul în care s-a îmbrăcat la timp şi fără a i se cere acest lucru în mod
repetat. Dacă timp de câteva săptămâni copilul a obţinut toate punctele sau
aproape toate, atunci planul de puncte poate fi modificat astfel încât copilul să
obţină doar un punct dacă realizează comportamentul vizat. În acest caz însă
trebuie regândit şi numărul de puncte necesar recompenselor suplimentare.
Regula 6
• Finalizarea planului de puncte prin metoda „uitării naturale”!
Majoritatea planurilor de puncte îşi pierd cu timpul din atractivitate. Copiii
uită să-şi schimbe punctele, părinţii uită să le ofere; planul de puncte „dispare”
astfel de la sine. Această situaţie este de dorit atunci când comportamentul
problematic apare foarte rar sau deloc. Planul de puncte şi-a îndeplinit scopul
şi poate fi încheiat. Este important însă să vă lăudaţi copilul în continuare dacă
s-a comportat în mod adecvat, în caz contrar există pericolul reinstalării
vechilor paternuri comportamentale.
22. Desfăşurarea concursului pentru feţe zâmbitoare
Regula 1
• Aşezaţi regulile de joc şi feţele într-un loc cât mai vizibil! Este
recomandat un loc în camera copilului sau în bucătărie, mulţi copii doresc ca
aceste lucruri să nu fie vizibile persoanelor străine. Stabiliţi împreună locaţia
adecvată.
Regula 2
• Amintiţi-i copilului de concurs! Amintiţi-i copilului când începe perioada
de joc şi încurajaţi-l.
Regula 3
• Marcaţi imediat o faţă atunci când manifestă problemele descrise în
planul jocului! Atunci când copilul are un comportament inadecvat prevăzut
de regulile jocului spuneţi-i că una din feţe vă aparţine şi marcaţi-o imediat cu
o mimică tristă (cu colţurile gurii în jos). Este recomandată desenarea unei feţe
neutre şi nu a uneia triste (gura sub formă de linie). Nu realizaţi acest lucru
într-un mod dojenitor, ci într-un mod pe cât posibil neutru! Încurajaţi copilul să
se străduiască din nou,indicând feţele rămase nemarcate.
23. Regula 4
• Discutaţi rezultatul final al concursului pentru feţe zâmbitoare!
Copilul îşi poate desena toate feţele rămase nemarcate ca feţe zâmbitoare.
Număraţi împreună câte feţe aţi câştigat dumneavoastră şi câte copilul şi
anunţaţi câştigătorul. Dacă copilului îi este greu să piardă atunci puteţi să
renunţaţi la anunţarea câştigătorului şi puteţi discuta despre recompensa pe
care ar dori să o primească în schimbul feţelor obţinute. Desigur că punctele
pot fi adunate şi schimbate apoi într-o recompensă mai mare. Lăudaţi-vă
copilul pentru succesele sale şi încurajaţi-l pentru următorul concurs în cazul în
care lucrurile nu au mers prea bine. Este recomandat ca şi tatăl să fie inclus în
discuţii, dacă nu este posibil imediat, e bine şi mai târziu, copilul are astfel
ocazia să-i arate ce anume a funcţionat.
Regula 5
• Respectaţi regulile de joc! Puteţi să vă marcaţi o faţă doar atunci când
comportamentul problematic apare în perioada de joc stabilită. Dacă copilul
manifestă aceste comportamente în afara perioadei de joc nu puteţi marca nici
una. Dacă pe parcursul jocului apar alte probleme comportamentale care nu au
fost menţionate, nu puteţi să marcaţi feţe.
24. Regula 6
• Transformaţi feţele zâmbitoare în recompense! Copilul
poate decide ce recompense doreşte pentru feţele zâmbitoare
câştigate. După ce copilul şi-a primit recompensa, feţele
zâmbitoare schimbate vor fi tăiate de pe planul jocului. Gândiţi-
vă că recompensele trebuie oferite în mod obligatoriu atunci când
copilul a reuşit să adune feţele necesare.
Regula 7
• Nu formulaţi expectanţe prea ridicate! Nu vă aşteptaţi ca
la început să nu marcaţi nici o faţă. Conform experienţei noastre
în prima săptămână majoritatea copiilor obţin cam jumătate din
numărul total de feţe zâmbitoare posibile. Aceasta reprezintă un
mare progres! Dacă copilul nu primeşte în primele trei zile nici o
faţă atunci planul jocului este greşit şi trebuie modificat într-un
timp cât mai scurt în cadrul unei şedinţe terapeutice.
25. Regula 8
• Orice început este dificil! Concursul pentru
feţe zâmbitoare pare a fi o măsură relativ simplă,
deseori însă ea presupune modificarea unor
obişnuinţe puternic înrădăcinate, nu doar în cazul
copilului, ci şi al dumneavoastră, de aceea este
mult mai dificil decât pare iniţial. Este important
să realizaţi concursul cât mai exact şi să-i oferiţi
copilului dumneavoastră punctele câştigate.
26. Nu vă asteptaţi la miracole. Prin
aceste metode atmosfera din familie se
îmbunătăţeste. Uneori se reduc puţin si
problemele sau se obţine o nouă
perspectivă asupra lucrurilor. În urma
aplicării acestor metode nu asteptaţi la
o diminuarea spectaculoasă a
problemelor. Uneori copiilor le vine greu
să accepte un feedback pozitiv.
27. D04: Chestionar adresat părinţilor referitor la situaţii
problematice în familie (P. 1/2)
Numele copilului: ______________ Data:________ Evaluat de:
În cazul situaţiilor prezentate mai jos, apar probleme cu copilul când acesta trebuie
să respecte anumite solicitări, instrucţiuni sau reguli? Dacă răspunsul e da, atunci
încercuiţi mai întâi cuvântul „Da” şi apoi încercuiţi una dintre cifrele alăturate, de la 1
la 9. Cifrele indică cât de gravă este problema din punctul dumneavoastră de vedere. 1
înseamnă că problema are o manifestare redusă în situaţia respectivă, în timp ce 9
înseamnă că problema este foarte accentuată în situaţia respectivă. Dacă în situaţia
prezentată nu apare nici o problemă, încercuiţi cuvântul „Nu” şi treceţi la următoarea
întrebare.
• Situaţia: problematică? cât de gravă?puţin foarte gravă?
1. Când copilul se joacă singur Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
2. Când copilul se joacă cu alţi copii Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
3. În timpul meselor Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
4. La îmbrăcat-dezbrăcat Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
5. Când trebuie să facă duş sau baie Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
6. Când vorbiţi la telefon Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
7. Când se urmăresc programe la televizor Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
8. Când vine cineva în vizită Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
9. Când mergeţi undeva în vizită Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10. În public (magazine, localuri, etc.) Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
11. Când mama este ocupată cu treburile casnice Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8
9
12. Când tata este acasă Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7 8 9
13. Când copilul trebuie să rezolve anumite sarcini Nu Da → 1 2 3 4 5 6 7
