1. Consilierea carierei prin colaborarea
cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA I
editor: Małgorzata Tarkowska (Polonia)
3. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
3
Echipa de autori:
Răzvan Ardelean (RO)
Laura Ardelean (RO)
Yolanda Deocano (ES)
Christos Giannaulis CY)
Ali Ister (AU)
Nijole Janonyte (LT)
Lambros Kaikitis (CY)
Martin Maier (AU)
Jurate Muriniene (LT)
Evangelos Spanias (CY)
Mercedes Santos (ES)
Paul Schober (AU)
Jurate Stankaityte (LT)
Małgorzata Tarkowska (PL)
Despre autori:
Laura Ardelean (RO)
Lucrează ca profesor şi terapeut prin joc la Fundaţia„Partener” din Braşov, România, care promovează educaţia pentru adulţi
(LifeLong Learning). A participat la numeroase proiecte europene.
Răzvan Ardelean (RO)
Răzvan Ardelean are Masteratul în Consiliere Psihologică şi Educaţională. A condus numeroase proiecte naţionale şi europene
în domeniul educaţiei. Autor de carte educaţională “Lumina” (2004), “Creatorii de turism” (2006). A inventat şi patentat în România
jocul“Şah în 4”. Este autorul unui test original on-line de orientare în carieră. Conduce un colectiv de cercetare în domeniul“Învăţării
accelerate“cunoscutăşica“Învăţareprinsomn”.ÎnprezentestepreşedinteleFundaţieiPartenerdinBraşov,România,carepromovează
educaţia pentru adulţi (LifeLong Learning).
Yolanda Deocano
Pedagog la Universitatea din Sevilla, Spania. Expert în Psiho-Pedagogie, comunicare şi seminarii. Colaborator permanent al
Asociaţiei Annur, a participat la diferite proiecte europene alături de asociaţia menţionată mai sus.
4. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
4
Christos Giannoulis
Şi-a terminat studiile în Ştiinţele Economiei (MBA), a urmat cursurile de Psihologie ABO în RWTH Aachen-Germania. Director
al RCI (Institutul de Cercetare şi Consultanţă), se ocupă de managementul Resurselor Umane şi consultanţă în marketing, planiicare
strategică, sisteme de calitate şi este consultant acreditat al Autorităţilor Guvernamentale din Cipru (Institutul de Tehnologie şi
Autoritatea pentru Dezvoltarea Resurselor Umane). Purtător de cuvânt în conferinţele naţionale şi internaţionale în aria„Consilierea
şcolară şi a carierei”, „Inluenţa Mass-Media asupra părinţilor şi copiilor”, „Colaborarea între părinţi şi profesori în procesul de
învăţare.”
Ali Ister
StudiideEconomieInternaţionalăşiAdministrareaAfacerilor.Activităţiprofesionale:coordonareauneiagenţiidemanagement
a evenimentelor, coordonare, probleme administrative şi relaţii umane pentru o bancă de sânge, director al unei întreprinderi
comerciale din sectorul textil, cercetare, proiecte UE pentru Hafelekar Unternehmensberatung, Insbruck, Austria.
Nijolė Janonytė
Psiholog, din 2004 lucrează ca profesor în Centru de Dezvoltare Profesională Jurbarkas, Kaunas, Lituania. Dezvoltă programe
de predare pentru profesori, susţine seminarii pentru profesori, părinţi şi studenţi. Preocuparea ei principală o reprezintă copiii cu
nevoi deosebite, problemele acestora de integrare şi dezvoltare, la fel şi particularităţile relaţiilor dintre studenţi şi părinţi.
Lambros Kaikitis
Şi-a încheiat studiile în Ştiinţe Politice şi Economie (MBA) şi a obţinut Doctoratul în Ştiinţe Economice şi Politice. Director în
cadrul RCI (Institutul de Cercetare & Consultanţă) Cipru. Experienţa lui în muncă este extinsă, de la a i asociat în departamentul de
cercetare a Institutului de Ştiinţe Politice la universitatea din Aachen, de a participa la multe programe de cercetare, cum ar i„rolul
şi eicienţa televiziunii şi a reclamelor în comportamentul politic şi social al tinerilor”,„problemele politice şi sociale ale imigranţilor
în Germania”.
Martin Maier
Doctor în Filosoie, diplomă de Masterat în Filologie Clasică (Latină), Psihologie, Filosoie şi Pedagogie. Activităţi profesionale:
asistent ştiinţiic şi conferenţiar la Universitatea Innsbruck, Austria, formator pentru orientare vocaţională şi conducător al
departamentului de e-learning la un institut de formare vocaţională, conferenţiar la un colegiu pentru formarea vocaţiei de profesor,
coproprietar al Hafelekar Unternehmensberatung, cercetare, managementul proiectului, proiecte UE.
Jurate Muriniene
Lucrează ca şi consilier educaţional la centrul pentru Consilierea Tinerilor şi a Carierei. Predă managementul carierei, la
UniversitateaVytautas Magnus, dezvoltă şi conduce programe de educare şi orientare în carieră pentru profesori şi studenţi. Consultă
studenţii şi părinţii asupra posibilităţilor de studiu în ţară şi în străinătate.
5. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
5
Evangelos Spanias (CY)
Şi-a terminat studiile în Contabilitate şi Finanţe, la Universitatea de Est din Anglia şi a obţinut MBA la institutul CIIM din Cipru.
Experinţaprofesionalăseextindeîncontabilitate,audit,marketing,management,cercetare,consultanţăînmarketingşimanagement
de proiect. În 2006 a fost numit Consultant în RCI (Institutul de Cercetare şi Consultanţă).
Mercedes Santos
Profesor de Engleză, Universitatea Extremadura, Spania. Colaborator permanent al Asociaţiei Annur, a participat la diferite
proiecte europene alături de asociaţia menţionată mai sus.
Paul Schober
Doctor în Administrarea Afacerilor, studii de jurnalism şi politică, diplomă postuniversitară în Managementul Educaţiei. Director
al Hafelekar Consultancy Ltd., Innsbruck, Austria. Ţine conferinţe la Universitatea Innsbruck şi la Centrul de Management Innsbruck,
seminarii şi cursuri de formare în antrepriză şi educarea adulţilor. Publicaţii în aria cercetării organizaţionale, dezvoltarea resurselor
umane, formarea ucenicilor, antreprenoriat, consilierea carierei şi conceperea curentelor principale..
Juratė Stankaitytė
Lucrează ca psiholog la şcoala Sakiai “Varpas”, Kaunas, Lituania. Predă psihologie, susţine conferinţe, seminarii pentru
instituţiile de pregătire a profesorilor. Domeniul ei special de interes îl reprezintă dezvoltarea competenţelor în managementul
carierei din programele de educaţie. Conduce grupuri de dezvoltare a abilităţilor sociale, participă la proiecte şi programe naţionale
şi internaţionale.
Małgorzata Tarkowska
Şi-a terminat masteratul în Psihologie – psihoterapeut, consilier în dezvoltarea carierei. Conducător al Centrului de Terapii
şi Cursuri Psihologice, Lodz, Polonia. Se ocupă cu psihoterapia şi dezvoltarea carierei clienţilor ei. Proiectează drumuri în carieră,
făcând posibilă înglobarea vieţii profesionale şi a celei private. Furnizează cursuri de formare în domeniul consilierii psihologice
şi de afaceri pentru diverse grupuri profesionale, atât pentru persoanele de la conducere cât şi oentru angajaţi. Cooperează cu
Institutul de Psihologie al Universităţii din Lodz, unde susţine seminarii pentru consilierii profesionali în cadrul programelor de studii
postuniversitare.
10. 10
Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
Introducere
Această carte este scrisă pentru consilierii şcolari şi profesorii diriginţi care decid să nu lucreze numai cu copiii, dar şi cu familiile
acestora. Reprezintă un set de informaţii necesare pentru a putea construi o legătură bună între consilieri şi părinţi, pentru a-i motiva
pe părinţi să acţioneze, să stabilească obiective, să dezvolte abilităţi şi trăsături care să ajute la analizarea carierei şi la deciderea
educaţiei şi a unei meserii viitoare.
Această carte se bazează pe experienţa internaţională a consilierilor din diferite ţări. Constă în exerciţii practice care pot i
folosite în lucrul cu părinţii. Este împărţită în două părţi. În prima parte, consilierului i se oferă instrumente folositoare (exerciţii).
A doua parte îi permite consilierului să-şi dezvolte abilităţile. Poate i tratată ca o modalitate de a învăţa singur sau de a împărţi
experienţele cu ceilalţi.
Acest manual reprezintă o completare a cărţii „Copilul meu îşi alege o carieră”.
11. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
11
PARTEA 1
CAPITOLUL 1
Consilierea de grup pentru părinţi
Consilierea în grup reprezintă un subiect de interes pentru oamenii care doresc să-şi sporească eicienţa în munca de consiliere.
Înliteraturamondialăşiceapolonezăseîntâlnescmulteinformaţiiînlegăturăcuacestlucru(Rogers,1970,Glading,1992şinumeroase
texte prezentate în Broşurile Consilierii Profesionali din anii: 1997, 1998, 1999). Popularitatea acestui subiect are multe rădăcini. În
primul rând, transformarea sistemului economic şi politic a crescut nevoia de consiliere profesională. În al doilea rând, mulţi consilieri
profesionali care şi-au dobândit şi dezvoltat caliicările în ultimii ani, se pot simţi incompetenţi în a lucra cu grupuri deoarece acest
aspect este neglijat pe parcursul educării lor la universitate sau alte cursuri. Mai mult, încă lipsesc publicaţiile care să prezinte metode
ce îi permit consilierului să le folosească în munca sa.
În prezent se creează grupuri în multe instituţii. Au structuri foarte complexe şi trebuie să rezolve anumite probleme (de
exemplu, în consilierea carierei, trebuie să se concentreze asupra obţinerii de abilităţi importante pentru funcţionarea activă pe piaţa
muncii, construind o carieră, dezvăluind părţile puternice ale unei persoane în contact cu alte persoane şi acţionând în roluri sociale
şi de muncă diferite.)
În concluzie, se observă apariţia unei întrebări – ce determină două grupuri similare pregătite prin consiliere să obţină rezultate
diferite. Acest fenomen este destul de complex. Ar putea i efectul diferitelor dinamici de grup care derivă din structura grupului, din
coniguraţia speciică a trăsăturilor sociale şi psihologice a membrilor ei şi modalitatea în care se procesează comunicarea în grup.
Aceste elemente pot i aranjate, avându-se în vedere trei trăsături:
• Interacţiunea, acel lucru care„să apară ceva între oameni”: discuţia, ascultarea, interpretarea, medierea, modalitatea de a face
faţă conlictelor sau începerea unui conlict.
• Procedurile, modul în care un grup face schimb de informaţii, discută şi decide să aleagă cea mai bună soluţie posibilă.
• Conţinutul, problema cu care se confruntă grupul sau problema discutată.
În funcţie de tipul de grup, accentul pus pe aceste trăsături este diferit. În grupurile de învăţare, conţinutul este pe primul loc,
în grupurile de prieteni – interacţiunea, iar procedurile în grupuri se stabilesc asupra unei ţinte speciice (care deseori pornesc din
consilierea carierei). Toate aceste trăsături trebuie să se ale în armonie pentru a putea funcţiona bine.
Grupurile tind să aibă multă putere, ce poate aduce membrilor experienţe noi, să le stimuleze creativitatea şi să conducă la
rezolvarea de probleme interesante. Principalul rol al conducătorului este să se asigure că potenţialul grupului este bine folosit şi
aduce beneicii de durată.
CAPITOLUL 1
Consilierea de grup
pentru părinţi
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)
12. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 1
Consilierea de grup
pentru părinţi
1.1. Cum se pregăteşte un
consilier pentru a lucra cu un
grup
12
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)
1.1. Cum se pregăteşte un consilier pentru a lucra cu un grup
În cadrul proiectului nostru, s-a desfăşurat un seminar care să-i pregătească pe consilieri să lucreze cu părinţii. Principalele
obiective ale acestui seminar au fost:
• Cunoaşterea regulilor pentru a conduce un seminar pentru un grup de părinţi
• Dezvoltarea abilităţilor practice legate de construirea relaţiilor cu părinţii
• Cunoaşterea unor exerciţii din manual
• Cunoaşterea efectelor pe care le au exerciţiile ce urmează a i prezentate părinţilor
• Creşterea responsabilităţii asupra rolului profesiei şi a alegerilor privind munca
• Introducerea obiectivelor pe care le au exerciţiile pentru consilieri şi a obiectivelor în lucrul cu copilul în sistemul familial
• Schimbul de experienţă legat de lucrul cu părinţii
• Cunoaşterea regulilor a sistemului de ordine când se lucrează cu părinţii
Acesta s-a desfăşurat într-un sistem de 20 de ore de seminarii şi 10 ore de muncă independentă. Pe parcursul ultimei întâlniri
participanţii au prezentat rezultatele „muncii lor individuale” şi consideraţiile lor asupra subiectului prezentat. Conform
consilierilor, lucrând într-un asemenea mod a fost foarte folositor. Le-a permis tuturor să înveţe uşor şi să-şi schimbe modul de
a gândi despre rolul lor în lucrul cu tinerii. Mulţi consilieri au airmat că lucrul cu părinţii este esenţial în procesul de consiliere
a copiilor.
1.2. Reguli de conducere a seminariilor pentru părinţi
Obiectivele activităţilor pregătite pentru părinţi sunt:
• Integrarea în grup şi construirea unei„reţele de ajutor”(care va continua şi după programul de formare)
• Cunoaşterea trăsăturilor puternice ca şi consilier pentru copilul său
• Cunoaşterea condiţionărilor în legătură cu dezvoltarea profesională şi înţelegerea alegerilor făcute de copii
• Dezvoltarea relaţiei copil – părinte pentru îmbunătăţirea abilităţilor
• Dezvoltarea abilităţii de a începe un dialog cu copilul pe teme legate de educaţie, alegerea unei şcoli, a unei profesii,
obiective pentru viitor
• Dobândirea de abilităţi pentru auto-motivare, motivarea copilului, încurajarea dezvoltării pasiunilor şi hobby-urilor
• Prezentarea necesităţii de valori ale familiei în perioada de analizare a educaţiei copilului şi a alegerilor legate de muncă
• Dobândirea de abilităţi pentru a acompania copilul pe durata procesului de planiicare a viitorului lor.
Programul de formare poate i organizat pentru părinţi de toate vârstele. Grupurile pot i uniforme (de exemplu, tineri în
vârstă de 16 ani), dar de asemenea, şi grupuri mixte. Oferă şansa de a face un schimb de experienţă, folosind ca exemple
părinţii copiilor mai mari. Înainte de întâlnirea părinţilor trebuie pregătită o ofertă detaliată. Aceasta ar trebui să conţină:
• Obiectivul întâlnirilor
13. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 1
Consilierea de grup
pentru părinţi
13
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)
1.2 Reguli de conducere a
seminariilor pentru părinţi
• Efectele
• Informaţiile pentru care acest program de formare este organizat
• Subiectele întâlnirilor
• Metodele de lucru
• Data, durata şi locul întâlnirilor
• scurtă biograie a persoanei care conduce întâlnirile
Fiecare întâlnire ar trebui să înceapă prin a scrie un contract cu părinţii, stabilind regulile în vigoare pe durata întâlnirilor.
Reguli folositoare pentru lucrul în grup:
Reguli folositoare, ajutătoare pentru lucrul în grup ar trebui stabilite de către participanţi împreună cu liderul. Este folositor
să urmaţi aceşti paşi:
• Aderarea la contract, de exemplu cu privire la timpul de începere şi terminare a lucrului în grup
• Regula discreţiei – se pot folosi informaţiile despre grup privit numai ca un întreg, dar fără a se face referire la anumite
persoane
• Dreptul la opinie
• Dreptul de a experimenta un comportament
• Regula de ascultare reciprocă şi atenţie
• Fiecare ar trebui să se adreseze celorlalţi pe nume
• Fiecare ar trebui să-şi poată împărtăşi liber impresiile sale
Regulile pot i scrise sub forma unui„contract”ce poate i lipit de perete, în sala unde se desfăşoară cursul.
Metoda folosită pe durata acestui curs este ”învăţarea participativă”. Modul în care gândim când intrăm în acest proces este
acela că niciun expert nu are toate răspunsurile, în timp ce iecare dinte noi deţine informaţii şi experienţe personale
valoroase, cu care poate contribui la desfăşurarea cursului.
Iată de ce deschiderea şi dialogul sunt esenţiale în această formă de curs. Noi, ca şi traineri, trebuie să creăm un climat în care
poate avea loc un dialog adevărat.
Cerinţele pentru participarea la curs sunt:
1. Prezenţa: Participarea la toate sesiunile
2. Participare: Disponibilitatea de a i implicat în jocurile de rol, dezbateri etc.
3. Conidenţialitate profesională
4. Pregatirea temelor de casă.
Sfaturi pentru un bun trainer:
1. Modul în care este aranjată camera şi mărimea grupului sunt foarte importante. Trebuie să avem în vedere confortul
participanţilor. Vom alege un loc spaţios, liniştit, atractiv. Camera, holul de la intrare trebuie să confere un sentiment de
intimidate.
2. Cele mai bun aranjamente sunt în cerc sau în forma literei U, astfel încât orice participant să îi poată vedea pe ceilalţi. Este
14. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 1
Consilierea de grup
pentru părinţi
14
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)
important ca scaunele să poată i mutate, ie spre margine - eliberând centrul camerei pentru activitaţile de mişcare, ie
pentru formarea unor echipe sau grupuri de interacţiune mai mici.
3. Fiţi entuziast. În orice grup există oameni cu probleme, sau care vin la întălnire obosiţi, aşa încât iţi pregătit să îi încurajaţi,
să îi ajutaţi să ie entuziaşti.
4. Câştigaţi încrederea participanţilor. Exprimaţi-vă sincer interesul şi preocuparea pentru activitatea grupului cu care lucraţi,
dar şi aprecierea pentru iecare persoană în parte.
5. Creaţi o atmosferă de confort emoţional. Membrii grupului trebuie să ştie că le este permis să aibă opinii diferite şi că
sunt încurajaţi să şi le exprime fără a i judecaţi sau ridiculizaţi de ceilalţi. Încurajaţi respectul pentru punctele de vedere
diferite.
6. Stimulaţi coeziunea grupului. Aceasta se va realiza prin însăşi modul interactiv de lucru, dar trebuie să im atenţi la tratarea
situaţiilor emoţionale care vor apărea: nimeni să nu ie atacat sau jignit pentru opiniile sale, sau pentru apartenenţa la un
anumit gen, categorie socială, etnie, rasă, convingeri religioase sau politice etc. Nimeni nu trebuie să se simtă respins sau
exclus.
7. Încurajaţi interacţiunea grupului. Numiţi persoana care urmează să vorbească pentru ca atenţia grupului să se concentreze
asupra ei. Incurajaţi-i să vorbească şi pe cei mai timizi şi retraşi. Remarcaţi similitudinile, diferenţele între părerile
participanţilor, şi legătura acestora cu subiectul în discuţie
8. Trebuie să aveţi o strategie pentru a împiedica monopolizarea discuţiei de către o singură persoană, şi o alta strategie
pentru a aduce discuţia la subiect atunci cand aceasta deviază.
9. Uneori veţi i pus în situaţia chiar de a întrerupe o persoană care vorbeşte pentru a-i comunica faptul că discuţia a alunecat,
sau să lase şi altora posibilitatea să-şi exprime opinia, sau că, poate fară voie, a jignit pe cineva. Trebuie să iţi pregătit cum
să o faceţi într-un mod delicat.
10. Nu emiteţi aprecieri aprobative (da, ai dreptate!) sau negative (nu, tu nu ai dreptate!) asupra airmatiilor participanţilor,
deoarece în acest fel, de fapt comunicaţi judecăţi de forma ”Eu sunt OK tu eşti OK” versus ”Eu sunt OK tu nu eşti OK”,
punându-vă astfel în poziţia unui ”master”care le ştie pe toate şi care acordă caliicative, în loc să ocupaţi poziţia unui egal,
care are un rol de mediator.
11. Atunci când se ia o decizie, aceasta trebuie rezumată şi prezentată ca atare, pentru a marca faptul că s-a trecut de la etapa
de idei şi că s-a luat o hotărâre.
12. Trebuie să iţi pregătit să vă confruntaţi cu probleme ca: lipsă punctualitate, diferenţe de vârstă, de temperament, de
mediu social sau educaţional, atitudini ostile privitoare la anumite subiecte sau abordări, atitudinea dominantă a unora
dintre participanţi sau retrasă a altora, dependenţa de faptul ca părerea proprie să ie conirmată, lipsă de deschidere etc.
Se recomandă să începeţi lucrul cu iecare grup (inclusiv cel format din părinţi) prin a spune câteva cuvinte despre formatori,
persoanele care vor conduce cursul. Ei pot prezenta câteva metode de a construi relaţii în cadrul grupului. Următorul pas îl
reprezintă exerciţiile de„spart gheaţa”ce urmează a i introduse (vezi capitolul 2.3). Oricum, când folosiţi asemenea exerciţii
este esenţial să prezentaţi părinţilor obiectivul acestora astfel încât să nu le considere proaste sau că nu au legătură cu
subiectul principal al cursului.
1.2 Reguli de conducere a
seminariilor pentru părinţi
15. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 1
Consilierea de grup
pentru părinţi
15
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)
1.3. Exerciţii: Ice-breaking
SURSA: Angier & Aiken. (1999); Neguţescu. (2004).
OBIECTIVE:
De ce utilizăm exerciţiile de tip “ice breaking” (pentru spart gheaţa)?:
Exerciţiile pentru spart gheaţa dau tonul pentru întreg restul întâlnirii. Un start bun poate face ca întregul program să
•
meargă bine; un start defectuos poate compromite întrega întâlnire
Exerciţiile pentru spart gheaţa realizează o tranziţie faţă de restul zilei. Aceasta marchează o schimbare faţă de activităţile
•
obişnuite ale zilei; reprezintă o deplasare spre ceva diferit şi permite participanţilor să se adapteze
Exerciţiile pentru spart gheaţa creează oportinitatea să ne prezentăm unii altora
•
Exerciţiile pentru spart gheaţa conduc la o experienţă de deschidere spre participare pentru noii veniţi în grup; îi ajuta pe
•
aceştia să se simtă mai repede ca iind o parte a grupului. Jocurile implică şi includ pe toţi paticipanţii, ie ca echipă ie
individual.
Exerciţiile pentru spart gheaţa construiesc încrederea de sine şi stima de sine, creează o atmosferă de securitate emoţională
•
şi, cel mai important, securitate emoţională atunci când nu câştigi.
Exerciţiile pentru spart gheaţa creează opotunitatea de a împărtăşi idei şi gânduri într-o atmosferă de siguranţă
•
emoţională.
Exerciţiile pentru spart gheaţa la începutul întâlnirii creează o perioadă de timp pentru întârziaţi, care, astfel nu întrerup
•
întâlnirea.
TIMP: 15-40 min.
MATERIALE: o minge (jocul 1), o eşarfă (jocul 2), scaune (jocul 4), un material pentru legat la ochi (jocul 7)
FORMÂ: joc
Haideţi să vedem câteva jocuri pentru“spart gheaţa”.
EXERCIŢIUL 1:
GHEMUL
DESFĂŞURARE:
Participanţiiseaşeazăîncerc.Trainerulareunghemdesfoarăpecareîlaruncăunuiadintreparticipanţi,întimpceîşispunenumele,
ţinând bine capătul acestuia în mână. Participantul prinde ghemul, ţine de sfoară astfel încât aceasta să stea întinsă şi aruncă ghemul
altui participant, spunându-şi în acelaşi timp propriul nume. Jocul continuă până la epuizarea participanţilor, ghemul desfăşurându-se.
Între participanţi se creează astfel o reţea de sfoară. Acum începe aruncarea inversă a ghemului, pentru a-l strânge. Fiecare participant,
începând cu ultimul, aruncă ghemul înapoi persoanei de la care l-a primit, de data aceasta rostind numele acesteia.
16. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 1
Consilierea de grup
pentru părinţi
16
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)
1.3. Exerciţii: Ice-breaking
EXERCIŢIUL 2:
EŞARFA
DESFĂŞURARE:
Participanţii se aşează în cerc. Trainerul are într-o mână o eşarfă, pe care o leagă în jurul corpului într-un mod speciic,
spunându-şi numele. Apoi dă eşarfa persoanei de lângă el. Aceasta o leagă într-un alt mod, spunându-şi numele. Jocul continuă
până la epuizarea participanţilor, iecare legându-şi într-un mod diferit eşarfa (pe cap, la gât, peste un ochi, ca o brăţară la mână
etc). În acest mod iecare îşi asociază numele cu un anumit mod de a lega eşarfa. În inal eşarfa ajunge la trainer. Acesta şi-o leagă
într-unul din modurile arătate de ceilalţi. Participanţii încearcă să ghicească numele persoanei asociat acelui mod de a lega eşarfa.
Cel care ghiceşte ia eşarfa şi o leagă înr-un mod diferit. Altcineva ghiceşte numele persoanei asociate. Jocul continuă până când
trainerul consideră că au fost reţinute numele persoanelor din grup.
EXERCIŢIUL 3:
FRÂNGHIA
DESFĂŞURARE:
Grupul se împarte în două echipe. Misiunea pe care o au de rezolvat este confecţionarea unei frânghii, pentru salvarea unui
prieten care a căzut într-o prăpastie, prin înnodarea hainelor ce le aparţin. După 5 minute se măsoară frânghiile.
EXERCIŢIUL 4:
CURSA CU SCAUNE
DESFĂŞURARE:
Divideţi grupul în echipe de 5 (sau 6). Fiecare echipă are un număr de 4 scaune (sau 5), cu unul mai puţin decât membrii echipei.
Fiecare echipă se aşează la linia de start alată la unul din capetele sălii. Marcăm o linie de inal la celălalt capăt al sălii. Fiecare echipă
trebuie să-şi transporte toţi membrii, cu scaune cu tot, la linia de inal fără să atingă podeaua între liniile început şi inal. Scaunele nu
pot i mutate prin târâre, ci doar prin ridicare şi plasare. Dacă unul dintre partcicipanţi atinge podeaua, întreaga echipă, cu scaune cu
tot, se aliniază din nou la start şi reîncepe cursa. Învinge echipa ce reuşeşte prima să treacă în întregime, cu scaune cu tot, de linia de
inal.
EXERCIŢIUL 5:
PRĂJITURA UMBLĂTOARE
DESFĂŞURARE:
Grupul se aranjează într-un rând. Primul este trainerul. Acesta iniţiază mişcările, şi întregul grup trebuie să-l imite. El poate să
17. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 1
Consilierea de grup
pentru părinţi
17
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)
1.3. Exerciţii: Ice-breaking
facă un pas înainte, sau lateral, poate să ridice un picior şi să-l coboare, apoi celălalt. Se poate roti la dreapta, stânga sau stânga-
împrejur. Întregul grup trebuie să facă mişcările simultan. Apoi trainerul iese din şir. Grupul trebuie să se mişte în continuare simultan
fără a avea un lider.
EXERCIŢIUL 6:
LIMBA DE CLOPOT
DESFĂŞURARE:
Formaţi grupuri de 6 sau 7 persoane. Un participant stă neclintit în centrul unui cerc. Ceilalţi participanţi îl sprijină cu ambele
mâini. Când participantul din centru este pregătit, cu trupul rigid şi cu ochii închişi, ceilalţi participanţi îl pasează, cu blândeţe de
o parte şi de alta a cercului, ca pe o limbă de clopot. După puţin timp, participanţii îl readuc în poziţia centrală; pe urmă, un alt
participant îi ia locul în mijloc.
EXERCIŢIUL 7:
SĂ-I AJUTĂM PE NEVĂZĂTORI
DESFĂŞURARE:
Este un joc în perechi. Trainerul prezintă codurile:
• Atingere pe umărul drept/ stâng înseamnă“virează la dreapta/stânga”; o altă bătaie uşoară pe acelaşi umăr înseamnă“mai
mult”.
• Atingerea pe spate înseamnă“mergi înainte”;
• O bătaie uşoară, scurtă pe spate înseamnă“stop”;
• O atingere cu degetul pe ceafă înseamnă“mergi înapoi”;
• O mişcare circulară cu degetul aratător pe creştetul capului înseamnă rotire în acea direcţie, până la oprirea degetului, care
înseamnă“stop”.
În iecare pereche unul din parteneri va i legat la ochi şi va i condus prin cameră, printre ceilalţi participanţi, care stau în
spatele lui, de către colegul său, doar cu ajutorul semnelor menţionate. Apoi rolurile se schimbă. Faceţi alte perechi pe urmă.
La început putem folosi doar câteva din exerciţiile prezentate. Exerciţiile pentru “spart gheaţa” pot i folosite şi în cadrul
cursului, când nivelul de energie al grupului scade sau când grupul are de rezolvat o problemă complexă şi are nevoie de odihnă.
Este important ca aceste exerciţii să ne arate copilul din interiorul iecărui adult. Ne ajută să înţelegem nevoile şi dorinţele unui copil.
Este de asemenea folositor când părintele trebuie să joace rolul copilului (de exemplu, în anumite scene).
18. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 1
Consilierea de grup
pentru părinţi
18
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)
1.3. Exerciţii: Ice-breaking
Bibliograie:
Angier, Patrick & Aiken, Nick. (1999). The best big ideas for youth groups. London: Marshall Pickering.
1.
Gllading S.T. (1992). Poradnictwo zawodowe zajęcie wszechstronne. Warszawa: Wydawnictwo Urzędu Pracy.
2.
Neguţescu, Medeea.- coordinator. (2004). Educaţie prin joc.[Education through play]. Bucureşti: reprograia Asociaţiei
3.
Ghidelor şi Ghizilor din România.
Paszkowska – Rogacz A. (2003). Warsztat pracy europejskiego doradcy kariery zawodowej. Warszawa: KOWEZ.
4.
Paszkowska – Rogacz A., Tarkowska M. (2004). Metody pracy z grupą w poradnictwie zawodowym. Warszawa: KOWEZiU.
5.
Rogers C.R. (1970). Carl Rogers on encounter groups. New York: Harper & Row.
6.
19. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
19
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element important al procesului de consiliere în carieră
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Obiectivele modulului:
• Să identiice modul în care prejudecăţile părinţilor pot afecta decizia copilului în a alege o carieră.
• Să înveţe părinţii pot empatiza cu propriul copil.
2.1. Tradiţiile de familie ca factor determinant în alegerea carierei copilului (Mai multe, în cartea “Copilul
meu îşi alege o carieră)
În procesul de alegere a carierei pentru copilul nostru, suntem inluenţaţi de multe prejudecăţi care ne diminuează opţiunile
în privinţa carierei, cum ar i:
• muncă proitabilă, sigură
• Să nu ie o muncă murdară. Să nu ie riscantă, să nu le pună viaţa în pericol; Să nu solicite prea mult timp, în detrimentul
vieţii personale; Să nu ie departe de casă, să nu implice naveta, să nu ie la ţară; Să nu lucreze în schimburi de noapte
• Meseriile din domeniul artistic sau sportiv echivalează cu o dramă personală
• Anumite meserii sunt potrivite doar pentru bărbaţi, iar altele exclusiv pentru femei.
• Părinţii care au o meserie ce le place, vor ca şi copiii lor să-i urmeze şi să aibă aceeaşi meserie; Părinţii care au o meserie ce
nu le place, nu vor ca şi copiii lor să urmeze aceeaşi meserie; Mulţi părinţi consideră că“ştiu ce e cel mai bine”pentru copilul lor.
Haideţi să studiem mai îndeaproape câteva din aceste prejudecăţi:
2.1.1. Prejudecăţi de familie
Duplicarea schemei de carieră a familiei. În anumite familii există această problemă a moştenirii unei carierei pastrată de mai
multe generaţii. Iar unii părinţi sunt pur şi simplu atât de încântaţi de meseria lor încât vor să înceapă cu ei înşişi o astfel de tradiţie, prin
orientarea copilului spre aceeaşi. Este cazul avocaţilor, medicilor, arhitecţilor, etc. La fel este cazul părinţilor întreprinzători care vor să
lase afacerea familiei pe mâna copiilor şi îi pregătesc pentru asta. Chiar dacă există argumente solide pentru părinţi să procedeze aşa:
existenţa unui renume, a unei clientele formate, a unei experienţe transmisibile direct de la părinte către copil, a unei infrastructuri
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
20. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
20
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
2.1. Tradiţiile de familie
ca factor determinant în
alegerea carierei copilului
(birou, întreprindere), părinţii trebuie să investigheze preferinţele, aptitudinile copilului, iar acestuia trebuie să i se ofere opţiuni şi
posibilitatea unei alegeri.
Ca părinţi ştim că cele mai multe ore le petrecem la serviciu şi de aceea un serviciu care nu ne place ne transformă în iinţe
apatice, morocănoase, iritabile. Vrem să aibă copiii noştri parte de aşa ceva? De aceea este indicat să ne reprimăm toate cerinţele şi
indicaţiile impuse pentru a vedea mai întâi dacă şi el are înclinaţii către ceea ce ne dorim noi. Ceea ce contează cu adevărat este până
la urmă să-i vedem entuziasmul, satisfacţia, reusita prin roadele muncii sale.
Cu desăvârşire, de cealaltă parte se situează părinţii care nu vor cu niciun preţ ca şi copiii lor să-i urmeze în carieră.. Deoarece ei
înşişi, probabil, nu au fost îndrumaţi şi au ales o carieră nepotrivită, au adunat atâta frustrare încât nu vor ca şi copiii lor să se confrunte
cu aceleaşi sentimente. Dar, dacă copilul chiar are aptitudini şi este atras de acea meserie, nu ar i păcat să îi refuzăm şansa de a face
ceva ce îi place?
Mai sunt şi cei care îşi proiectează visul neîmplinit asupra copiilor şi vor să îşi împlinească acest vis prin intermediul lor. Ei
privesc copilul ca pe un al doilea“eu”, ca o prelungire a sinelui lor. Asfel ei pot supune copilul la eforturi supraomeneşti pentru a realiza
un vis de care copiii sunt străini. Conştientizarea acestui fapt şi acceptarea adevărului“eu nu sunt copilul meu”, schimbarea atitudinii
părintelui în aceea de a-şi ajuta copilul să-şi identiice propriul vis şi a trăi reuşita împlinirii acestuia împreună cu copilul este calea de
dorit în această situaţie.
Un mit frecvent în alegera carierei este“Importanţi sunt banii”. Această abordare reduce munca la un mijloc de subzistenţă. Este
cel puţin la fel de important să-ţi faci munca ta cu plăcere, să-ţi poţi valoriica propria personalitate conform cu înclinaţiile, talentele
şi preferinţele tale, să lucrezi într-un colectiv în care eşti apreciat, să existe posibilităţi de dezvoltare personală, şanse de promovare,
programul de lucru să ie potrivit cu interesele personale sau familiale (contează când ai copii), să ai un pachet salarial bun, care poate
include şi beneicii extrasalariale cum ar i: prime de vacanţă, asigurări de sănătate, pensie, abonament la o sală de sport sau la o clinică
medicală, şi altele.
Un alt mit, ce reprezintă cea mai mare provocare, este să ai un loc de muncă, oricare ar i el. Studiile arată că stresul provocat de
un loc de muncă nepotrivit este atât de mare încât, după un timp, oamenii îl abandonează. Aceasta nu înseamnă că nu poţi practica
ocazional o anumită activitate, pentru a dobândi experienţă sau ca o etapă de tranziţie. Totuşi, să nu confundăm niciodată cariera
visată cu un loc de muncă.
O limitare mai degrabă decât o prejudecată este cea legată de aspectele inanciare pe care le implică construirea carierei
copilului. De multe ori decizia de a urma o şcoală, o universitate sau un loc de muncă sunt afectate de criteriul inanciar. Astfel, părinţii
aleg o şcoală în oraşul în care locuiesc deoarece costurile şi taxele pentru a trimite copilul în altă localitate ar depăşi posibilităţile
inanciare ale familiei. Există şi soluţii: programele diferitelor instituţii ce oferă burse de studiu, sau sistemul de învăţare la distanţă,
oferit de unele universităţi.
2.1.2. Prejudecăţi cu privire la Consilier
Uneori Consilierul este privit ca un intrus în deciziile familiei. Este perceput ca iind poate prea tânăr, fără experienţa de a creşte
copii, alteori părinţilor li se pare că li se vorbeşte “de sus”. Unii părinţi consideră apelarea la consilier ca o recunoaştere a propriei
21. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
21
2.1. Tradiţiile de familie
ca factor determinant în
alegerea carierei copilului
incompetenţe sau faptul că au o problemă ce necesită terapie. Toate acestea provin dintr-o lipsă de informare.
Psihologulpoatefaceprognozedecomportamentpentrusituaţiipecarecopilulîncănule-aexperimentat,poateindicastilulde
învăţare cel mai potrivit, şi modul de a-şi dezvolta acele domenii care constituie punctele sale slabe. Consilierul poate detecta lipsa de
încredere în forţele proprii a copilului, complexe, diicultăţi de învăţare sau relaţionare şi poate da sugestii pentru înlăturarea acestor
neajunsuri, poate sesiza prejudecăţi ale părintelui sau copilului faţă de piaţa educaţională sau piaţa muncii, aşteptări nerealiste, o
diferenţă prea mare între aspiraţii şi posibilităţi şi le poate evidenţia pentru ca familia să aibă posibilitatea de a se confrunta cu ele.
Testele de personalitate vor aduce un plus. Imaginea eronată despre sine a adolescentului nu trebuie să surprindă, adolescenţa
este vremea marilor schimbări, astfel încât proilul căruia îi aparţine adolescentul poate i total diferit de cel pe care îl credea. Părintele
nu trebuie să se supere, să-şi facă probleme, nu trebuie să uite că el însuşi, adultul de azi, nu mai este adolescentul de ieri. Adolescentul
trebuie încurajat în dorinţa de a se descoperi pe sine, de a se valoriza; de asemenea trebuie ajutat să se accepte pe sine, aşa cum este
fără a-şi crea iluzii, deziluzii sau frustrări.
Consilierulnunevaînlocuiniciodatăcapărinţişinicinuvapreluacevadinatribuţiilenoastre.Eldăsfaturicompetentereferitoare
la opţiunile şcolare, alegerea proilului, orientarea profesională. Consilierul ne ajută să înţelegem mai bine direcţia în care şansele de
realizare ale adolescentului sunt maxime. De asemenea ne ajută în procesul de căutare şi formare a unei imagini de sine pozitive,
încredere şi autoacceptare a copilului nostru.
2.1.3. Prejudecăţi cu privire la piaţa muncii
Uniipărinţiconsiderăcă,pentruareuşiîncarieră,celemaiimportantesuntcunoştinţele.Astfel,copilulestesupusunuiprogram
suplimentar de meditaţii, este orientat spre cele mai renumite şi bine cotate şcoli, chiar dacă proilul acestora nu se potriveşte cu
talentele, aptitudinile, preferinţele tânărului.
Cercetarile arată că succesul în carieră se datorează doar în proporţie de 30% cunoştinţelor. Ceea ce contează, în proporţie
de 70%, sunt competenţele sociale de comunicare, relaţionare, abilităţile de prevenire şi rezolvare a conlictelor, capacitatea de
exercitare non-agresivă a autorităţii, abilităţi de lucru în echipă, capacitatea de automotivare.
Pentru dezvoltarea acestora la copii, părinţii pot cere avizul unui consilier care îi poate îndruma spre instituţii care organizează
diferite programe de dezvoltare pentru acest tip de abilităţi, sau le poate recomanda activităţi ce pot i desfăşurate la domiciliu.
Anumite păreri susţin că alegerea carierei este o loterie deoarece oricum nu sunt suiciente locuri de muncă. Unii părinţi
motivează că nu se preocupă prea mult de cariera copilului pe considerentul că oricum nu pot şti ce meserii vor i căutate la
momentul respectiv. În timp ce alţi părinţi vor cu tot dinadinsul o anumită carieră pentru copilul lor, iind privită ca singurul lucru ce
le va aduce succes. Toate acestea sunt false deoarece toate meseriile există pe piaţă deoarece avem nevoie de ele. Important este să
ii suicient de bun în ceea ce faci, pentru a i preferat la angajare. Cea mai bună performanţă o vei obţine făcând ceea ce ai fost creat
să faci. Dumnezeu ne-a creat pe toţi capabili să reuşim: toţi ne naştem cu un bagaj individual de talente, aptitudini, care, practicate
şi valoriicate ne fac mai eicienţi comparativ cu cei care nu au toate aceste talente. Aşadar adevarata problema nu constă în ce ne va
oferi piaţa muncii peste 5-10 ani, ci descoperirea şi valoriicarea potenţialului şi înclinaţiilor copiilor noştri.
22. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
22
2.1.4. Întreprinzător sau angajat
Statisticile arată că majoritatea părinţilor preferă pentru copiii lor statutul de funcţionar în administraţia publică, considerând
că aceasta este o slujbă sigură, curată, cu program ix, chiar dacă nu întotdeauna foarte bine platită. Statutul de angajat la o irmă cât
mai mare şi mai“sigură”reprezintă următoarea opţiune, părinţii orientându-se, în primul rând spre siguranţa locului de muncă. Dar
genul acesta de abordare este depăşită. Trăim într-o epocă în care singura certitudine este incertitudinea şi trebuie să ne educăm
copiiipentruasupravieţuiînacestecondiţii.Dinamicapieţeimunciiesteocaracteristicăfundamentalăalumiideazi.Înacestecondiţii
soluţia nu mai este să te pregăteşti şi să-ţi găseşti o slujbă sigură, ci să te pregăteşti pentru schimbare. Life Long Learning (învăţarea
pe toată durata vieţii), lexibilitate, adaptabilitate – acestea sunt coordonatele pe care trebuie să le urmeze tânărul zilelor noastre.
Realitatea arată că o schimbare a locului de muncă intervine la iecare 5-7 ani în viaţa unei persoane, uneori aceasta însemnând şi o
schimbare a proilului profesional, într-o măsură mai mare sau mai mică.
Întrebaţi iind dacă a deveni întreprinzător este o opţiune pentru copilul lor, majoritatea părinţilor a declarat că aceasta poate
i o opţiune doar pentru copiii proveniţi din familii care au afacerea lor..
Aceasta este de două ori o airmaţie eronată. În primul rând iindcă mulţi dintre părinţii care sunt întreprinzători au început
ei înşişi afacerea, iar în al doilea rând deoarece majoritatea copiilor din familii de întreprinzători vor să facă afaceri în alt domeniu.
Pe de altă parte, istoria arată că cei care nu au spirit întreprinzător, chiar dacă moştenesc afacerea de familie, în scurt timp o duc la
faliment.
Estimările privind viitorul par să indice faptul că se vor dezvolta tot mai mult afacerile de mici dimensiuni, care speculează nişte
părţi de piată neacoperite de marile companii (nişe de piaţă). Se prevede o separare a întreprinderilor, care vor deveni pe de o parte
foarte mari, iar pe de alta vor prospera micile afaceri care se adresează unor segmente de clienţi nerentabili pentru marile companii.
Companiile de mărime mijlocie vor i tot mai puţine, iind treptat înghitite de concurenţă.
În acest context soluţia îniinţării unei companii de familie va deveni una dintre cele mai bune opţiuni.
Un bun consilier poate evidenţia înclinaţiile, aptitudinile cerute de o asemenea alegere.
Unele păreri susţin că, pentru a face afaceri trebuie să ştii să înşeli. Desigur că există şi asemenea “oameni de afaceri”, dar nu
trebuie să generalizăm. Toţi cei care au reuşit în afaceri mărturisesc că onestitatea este o piatră fundamentală în construirea afacerii.
Fără aceasta pierzi pe rând clienţii, furnizorii, credibilitatea, şi pe termen lung falimentul este singura opţiune.
2.1. Tradiţiile de familie
ca factor determinant în
alegerea carierei copilului
23. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
23
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii inluenţa alegerile copilului
EXERCIŢIUL 1:
DACĂ AŞ FI…
SURSA: Neguţescu. (2004).
OBIECTIVE:
să conştientizăm participanţii:
• De propria lor identitate
• De faptul că ceilalţi pot i diferiţi
• De faptul că percepţia de sine poate i diferită de percepţia altora despre sine
FORMA: activitati în care folosim creion şi hârtie; dezbateri
TIMP: 15-20 min. iecare
MATERIALE: creioane, hârtie, tablă sau lip-chart, Anexa 1
DESFĂŞURARE:
• Dacă aş i… (20 min)
Fiecare participant completează pe o foaie de hârtie propoziţiile următoare (5 minute) :
- Dacă aş i un animal, aş i…
- Dacă aş i un instrument muzical aş i…
- Daca aş i o apă aş i…
- Dacă aş i un fenomen al naturii aş i…
În continuare iecare îşi citeşte bileţelul justiicându-şi răspunsurile (DE CE ?)
Cine sunt eu? Dezbaterea temei pentru acasă din materialul despre studiul individual)
•
Se veriică tema de casă. Se fac comentarii legate de diferenţele între cum ne vedem noi înşine şi cum ne percep alţii (potrivit
teoriei Fereastra Johari, anexa 1) Ferestrele nu sunt egale. Cum putem lărgi aria deschisă, micşorându-le pe celelalte ? Comunicare,
deschidere, recunoaşterea punctelor slabe, acceptarea celorlalţi, prietenie (dacă nu ai prieteni, nimeni nu îţi va spune unde greşeşti),
disponibilitate pentru schimbare etc.
Un prieten adevărat (20 min)
•
Cereţi participanţilor să scrie individual, pe o hartie, în 5 minute, 10 calităţi pe care trebuie să le aibă un prieten adevărat. În
continuare treceţi pe o tablă toate calităţile, bifând situaţiile în care aceeaşi trasătură apare la mai mult de o persoană. Discutaţi
rezultatele. Apoi cereţi grupului să aleagă, prin dezbateri, argumentare, negociere, doar 5 dintre ele, care sunt cele mai semniicative:
acesta ar i proilul prietenului ideal.
Acum participanţii compară rezultatele cu cele din işa personală„Eu sunt.”pentru a vedea care din trăsăturile prietenului ideal
le aparţin. Pentru o bună colaborare cu copilul trebuie să-i im un bun prieten.
24. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
24
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii
inluenţa alegerile copilului
REZUMAT:
Cine eşti tu? Care este cel mai important lucru pe care l-ai alat despre tine?
Ce lucruri sunt diferite între propria percepţie despre sine şi cea exprimată de alţii?
Ai tu calităţile unui bun prieten?
25. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
25
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii
inluenţa alegerile copilului
EXERCIŢIUL 2:
IN PAPUCII ALTUIA
SURSA: by Ardelean Răzvan
OBIECTIVE: conştientizarea faptului că opiniile se pot modiica:
- când schimbăm perspectiva din care privim lucrurile,
- când ne punem în locul persoanei care trebuie să ia o decizie şi empatizăm cu aceasta,
- când căutăm o soluţie prin prisma nevoilor şi personalităţii celuilalt
FORMA: dezbatere
TIME: 90 min
MATERIALE: creion, hârtie
DESFĂŞURARE:
Etapa pregătitoare (15 min). Cereţi participanţilor să-şi amintească şi să împărtaşească foarte pe scurt, situaţii reale în care
copilul îşi dorea să urmeze un anumit traseu profesional, iar părinţii unul cu totul diferit. Alegeţi de comun acord un caz dintre cele
prezentate, pe care veţi construi activitatea următoare.
Cazul iind ales, cereţi persoanei care l-a menţionat să ofere cât mai multe detalii despre familie, copil, argumentele lor în
privinţa alegerii carierei copilului.
Etapa 1. (15 min) Grupul se împarte în doua echipe, iecare dintre echipe constituindu-se ca ”avocaţi” ai uneia dintre părţi. O
echipă va susţine copilul, cealaltă echipă va susţine opinia părintelui.
Echipele se retrag pentru a-şi construi argumentele de susţinere.
Etapa 2. (15 min) Echipele se aşează faţa în faţă şi iecare încearcă să convingă cealaltă parte să-i dea dreptate, argumentând şi
răspunzând la argumentele celeilalte părţi.
Aceasta a fost partea uşoară !
Etapa 3. (15 min) În continuare echipele îşi schimbă rolurile! Cea care a susţinut părintele va trebui să-l susţină pe copil, şi
viceversa. Echipele se retrag pentru 15 minute pentru a-şi construi argumentele şi contraargumentele.
Etapa 4. (15 min) Echipele se aşează faţa în faţă şi iecare încearcă să convingă cealaltă parte să-i dea dreptate, argumentând şi
răspunzând la argumentele celeilalte părţi.
Nu este important dacă una din parţi reuşeşte sau nu să convingă cealaltă parte.
Ultima etapă (15 min) este investigarea sentimentelor. Participanţii comentează despre cum s-au simţit în iecare din situaţii. În
special trebuie să investigăm sentimentele în cea de-a doua confruntare. Exerciţiul vrea să scoată în evidenţă faptul că atunci când
susţii o cauză, sentimentele tale se schimbă, şi poţi accepta ceea ce, în prealabil, ai combătut! Prin acest exerciţiu putem experimenta
cum e să priveşti situaţia prin ochii altuia. Astfel, creşte nivelul de înţelegere şi empatie în legatură cu dorinţele şi aspiraţiile celuilalt,
putem să ne identiicăm mai bine cu celălalt când noi înşine am găsit argumente pentru a-i susţine cauza.
26. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
26
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii
inluenţa alegerile copilului
REZUMAT :
Care au fost sentimentele pe care le-aţi încercat când aţi fost puşi în situaţia să susţineţi ceea ce anterior aţi dezaprobat
(condamnat), în acelaşi timp combătând ceea ce anterior aţi susţinut ?
Care este acum perspectiva asupra celor două opţiuni puse în dezbatere ?
27. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
27
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii
inluenţa alegerile copilului
EXERCIŢIUL 3:
ALEGÂND O CARIERĂ
SURSA: by Ardelean Răzvan
OBIECTIVE:
Scopul principal este experimentarea trăirii în mod virtual a faptului de a i părinte, copil, consilier, în mijlocul unei situaţii
de alegere a carierei copilului. Jocul simulează destul de bine situaţiile rele care pot apărea, iar trăirile se produc nu doar la nivel
argumentativ-raţional cât şi emoţional-afectiv. În special pentru consilier este util să se confrunte cu situaţii conlictuale similare
celor cu care se poate întâlni în realitate.
FORMA: role-play
TIMP: 60 min
MATERIALE: Copiaţi pe carton şi apoi decupaţi cartonaşele de mai jos, pe care le aranjaţi apoi în trei grupuri astfel: Tatăl, Mama,
Copilul, anexa 2.
DESFĂŞURARE:
Scaunele se aşează în formă de U, cu deschiderea spre alte 4 scaune pe care vor sta protagoniştii.
Avem nevoie de 4 voluntari din grup, care vor juca rolul mamei, tatălui, copilului şi respectiv al consilierului. Aceştia aleg un
cartonaş din grupul corespunzător. Se aşează pe cele 4 scaune astfel încât să poată i văzuţi şi auziţi de toţi ceilalţi. Protagoştilor li se
oferă 3-5 minute de linişte pentru a se putea identiica cu personajul pe care trebuie să-l joace. Spectacolul începe.
Se joacă sceneta unui consiliu de familie, la care a fost invitat şi consilierul şcolar, care are ca subiect alegerea carierei copilului.
Unul dintre părinţi deschide discuţia spunând că, în legatură cu alegerea carierei pentru copil el îşi are propria părere, pe care o
argumentează.
Sau poate începe consilierul, care spune ca se ală în vizită pentru a face un sondaj solicitat de Guvern privind alegerea traseului
educaţional/ profesional al tinerilor, în vederea întocmirii unor statistici şi a luării unor decizii la nivel înalt privind dezvoltarea reţelei
de educaţie.
Rând pe rând, iecare protagonist îşi aduce argumentele şi atacă argumentele celorlalţi.Consilierul de asemenea intervine
pentru a media discuţia şi a-şi exprima părerea.
Dupa circa 10 minute trainerul opreşte spectacolul şi grupul comentează, foarte pe scurt, modul în care iecare şi-a apărat
opinia. Important este ca o persoană dintre spectatori să ajungă la concluzia că ea şi-ar i apărat mai bine cauza, ar i pus problema în
mod diferit. Astfel, se schimbă personajele, în special copilul şi consilierul, şi sceneta se reia. Jocul se reia pâna la epuizarea ideilor.
Se aleg alte cartonaşe, se joacă o nouă scenetă în care protagoniştii vor i cei care nu au participat.
În acest mod spectatorii devin actori şi iind implicaţi personal ei se regăsesc total (raţional-intelectual, afectiv, volitiv) în
identitatea personajului. Scopul nu trebuie să ie neapărat luarea unei decizii privind cariera, deşi uneori se va putea ajunge la o
soluţie comună. Un inal fericit al scenetei ar putea însemna:
• o mai profundă conştientizare a problemelor ridicate de consilierea familială privind cariera copilului,
• constientizarea diferenţelor personale atât în privinţa temperamentului, personalităţii, cât şi în privinţa dorinţelor,
28. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
28
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii
inluenţa alegerile copilului
motivaţiilor, aspiraţiilor personale,
• stabilirea unor baze pentru o colaborare mai apropiata parinte-copil şi părinte-copil-consilier,
• creşterea încrederii în consilier,
• luarea unor decizii comune privind implicarea mai profundă a părinţilor în alegerea carierei,
• decizii privind schimbarea unor atitudini astfel încât o mai bună colaborare cu copilul să ie posibilă,
• decizia de a supune copilul unor testări speciice privind alegerea carierei.
REZUMAT:
Care au fost sentimentele pe care le-aţi avut în timpul confruntărilor argumentative?
•
Comentaţi care consilier a găsit soluţiile cele mai bune, şi de ce?
•
Credeţi că sunteţi pregătit, ca şi consilier, să vă confruntaţi cu asemenea situaţii? În ce direcţie credeţi că ar trebuie să iţi mai
•
pregătit, şi cum veţi face acest lucru pe viitor?
29. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
29
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii
inluenţa alegerile copilului
ANEXE
ANEXA 1:
Ferestrele Johari Eu ştiu Eu nu ştiu
Ceilalţi ştiu Aria Deschisă Free Aria Oarbă Blind
Ceilalţi nu ştiu Aria Ascunsă Hidden Aria Necunoscută Mistery
ANEXA 2:
TATAL 1
Este avocat.
Insistă ca iul/iica să urmeze aceeaşi
cariera deoarece e o moştenire de
familie, este cunoscut în oraş, există o
clientelă formată.
TATAL 2
Tatăl deţine o agenţie imobiliară şi doreşte
ca şi copilul să urmeze aceeaşi carieră
pentru a-i lăsa afacerea ca moştenire.
TATAL 3
Este inginer chimist şi insistă ca şi copilul
să facă inginerie, şi să-şi găsească o slujbă
sigură într-o mare companie. Nu-i plac
riscurile şi nu-i înţelege pe artişti.
TATAL 4
Este împotrivă ca iul/ iica să urmeze o
Universitate, spune că e o pierdere de
vreme şi de bani. Să-şi găsească o slujbă
şi să se căsătorească..
TATAL 5
Nu doreşte ca iul/ iica să facă ceea ce
acesta şi-a ales deoarece el însuşi are
această meserie şi a fost nefericit.
(trebuie să identiicaţi părţile negative ale
meseriei şi să vă susţineţi punctul de ve-
dere).
TATAL 6
Atacă Consilierul susţinând că este de da-
toria şcolii să se ocupe de consilierea
carierei, că Guvernul face prea puţin, că
nu sunt suiciente locuri de muncă.
Fuge de responsabilitate, nu prea îl
interesează subiectul.
Daca ar i ca iul/ iica să urmeze o Univer-
sitate, singura lui problemă ar i ca aceasta
să se ale în aceeaşi localitate, din motive
inanciare. Dar mai bine să se angajeze şi
să plece la casa lui.
30. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
30
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii
inluenţa alegerile copilului
TATAL 7
E de parere că, dacă tot trebuie să
plătească o facultate, copilul trebuie să
facă neaparat o meserie banoasă (med-
ic, avocat) nu inginerie, artă, muzică etc
Dacă acesta nu e de acord, el nu-i va asig-
ura susţinerea în timpul studiilor.
TATAL 8
Biolog neîmplinit deoarece a dorit să ie
medic, îşi proiectează visul asupra copi-
lului şi vrea ca acesta să reuşească acolo
unde el nu a reuşit deoarece, susţine el,
părinţii nu i-au putut asigura meditaţii
pentru a reuşi la examen, şi nu ar i avut
bani să-i platească facultatea care era în
altă localitate.
MAMA 6
Nu i-a plăcut viaţa la oraş datorită
aglomeraţiei, zgomotului, poluării, vitezei
cu care se desfăşoară evenimentele. Întot-
deauna i-a plăcut viaţa la ţară, unde există
aproape acelaşi confort, şi insistă ca şi co-
pilul să urmeze o carieră pe care o poate
practica la ţară (profesor la liceu, agricul-
tor, medic, stomatolog, medic veterinar).
MAMA 1
Artistă neîmplinită, (pictor, actor, muzi-
cian) îşi proiectează visul asupra copilu-
lui şi vrea ca acesta să reuşească acolo
unde ea nu a reuşit deoarece, susţine ea,
părinţii nu au susţinut-o)
MAMA 2
Atacă pe consilier spunând ie că e prea
tanăr, fără experienţă, (ce sştie ea despre
copii!?), că le povesteşte din cărţi, că le
vorbeşte de sus, că ea îşi cunoaşte mai
bine copilul, că n-au nevoie de el pentru a
lua o decizie în privinţa copiilor ei. Ea ştie
ce are de făcut, a luat o decizie (o mese-
rie) şi consilierul trebuie să o ajute să-l
convingă pe copil.
MAMA 3
Nu vrea ca iul/ iica să urmeze o Uni-
versitate deoarece ii cresc şansele de
independenţă şi se teme că va pleca
departe de casă. Tocmai a identiicat o
oportunitate pentru un loc de muncă la o
companie din oraş, şi ea a vorbit cu direc-
torul să îl păstreze pentru copilul ei care va
termina liceul în câteva luni. Important
este sa ai un loc de muncă, oricare ar ie
el!.
MAMA 4
Vrea la o şcoală diferită de cea aleasă de
copil sau soţ, deoarece a auzit ea că e o
şcoală bună, şi toţi au reuşit în viaţă.
Pentru ea este important ce au sfătuit-o
vecinii, prietenii.
MAMA 5
Nu vrea ca şi copilul să aibă meseria tatălui
deoarece a fost atât de ocupat încât nu au
avut viaţă de familie. Nu vrea nicio altă
meserie care să-l solicite prea mult (om
de afaceri, medic, etc), sau care să implice
călătorii, navetă, muncă de noapte. Vrea
o carieră într-o meserie cu program ix.
Valorile ei sunt legate de viaţa de familie.
FIUL - FIICA 7
Doreşte să plece şi să lucreze departe
de casă, pentru a întâlni oameni noi, să
călătorească şi să se distreze, şi abia
apoi să se gândească ce este de făcut în
legătură cu o carieră.
31. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
31
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii
inluenţa alegerile copilului
CONSILIERUL
• Scopul său este consilierea în carieră; el trebuie să se concentreze asupra
carierei copilului. El nu este un consilier pentru problemele părinţilor.
• El trebuie să ie atent la rezultatele şcolare, talentele, interesele, predispoziţiile
şi dorinţele copilului.
• El trebuie să puncteze aptitudinile şi talentele necesare profesiilor vizate de
copil sau de părinţi, şi să compare aspiraţiile, dorinţele, pe de o parte, cu posibilităţile,
pe de cealaltă parte.
•Trebuiesăieatentşisăobservedacăpărinţiisuntpreaimpunătorişicontrolează
iar copilul poate vrea să plece în alt oraş doar ca să ie departe de dominaţia părinţilor.
FIUL - FIICA 8
Are un partener cu care vrea să se
căsătorească. Cariera nu este pe primul loc
acum, vor vedea ei mai târziu ce vor face.
FIUL 1
Vrea să urmeze o carieră în domeniul
computerelor deoarece mai mulţi colegi
au optat pentru această specializare.
FIICA
Doreşte să urmeze facultatea de biologie,
situată în altă localitate, unde trăieşte iubitul
ei.
FIUL - FIICA 2
Vrea să urmeze orice facultate cu condiţia
să nu ie în oraş, pentru a scăpa de contro-
lul părinţilor, dar trebuie să găsească ar-
gumente plauzibile.
El / Ea poate oferi mai multe variante de
continuare a studiilor, pentru ca părinţii să
poată alege.
FIUL 3
Vrea să-şi deschidă propria afacere, şi să-şi
continue studiile mai târziu. Întâi vrea să
aibă bani şi să ie independent de părinţi.
FIICA
Nu vrea să urmeze studii superioare ci să
facă un curs de cosmetică ca apoi să-şi
deschidă un cabinet particular..
32. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
32
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii
inluenţa alegerile copilului
FIUL 4
Cântă la chitară, vrea să-şi întemeieze o
formaţie şi să dea concerte, să scoată dis-
curi cu muzică. Până acum a compus câte-
va cantece şi a dat spectacole la şcoală.
FIICA
Visează să se casatorească cu un bărbat
bogat, şi să nu aibă griji legate de şcoală
sau de un loc de muncă.
FIUL 5
Vrea să urmeze o Facultate de inginerie,
dar are rezultate slabe la matematică
(poate nu din cauza lipsei de potenţial ci
din alte motive)
FIICA
Vrea să urmeze“Studii economice”, dar are
rezultate slabe la matematică (poate nu
din cauza ei ci din alte motive).
FIUL 6
Doreşte să devină mecanic auto şi să
repare maşini
FIICA
Vrea să devină“top model”.
MAMA 7
Valorile ei sunt legate de independenţa
inanciară. Consideră că o afacere proprie
este singura cale spre succes, de aceea îşi
îndeamna copilul să nu urmeze prea multă
şcoală ci mai degrabă să se apuce de o
afacere proprie, sau să urmeze o şcoală de
afaceri.
MAMA 8
Valorile ei sunt legate de a trăi viaţa cu in-
tensitate. Îşi îndeamnă copilul să urmeze o
carieră ce îi permite să călătorească mult
(însoţitor de bord, ghid de turism etc)
33. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 2
Părinţii ca un element
important al procesului
de consiliere în carieră
Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)
33
2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii
inluenţa alegerile copilului
Bibliograie:
Angier, Patrick & Aiken, Nick. (1999). The best big ideas for youth groups. London: Marshall Pickering.
1.
Luca, Marcela-Rodica. (1998). Trepte spre succesul in cariera. Proiect Tempus Modulul C-Comunicare si eicienta personala
2.
in cariera[Steps on career succeeding]. Braşov: Reprograia Universitatii Transilvania.
Neguţescu, Medeea.- coordinator. (2004). Educaţie prin joc.[Education through play]. Bucureşti: reprograia Asociaţiei
3.
Ghidelor şi Ghizilor din România.
34. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 3
Cum să motivăm
părinţii
34
Yolanda Deocano and Mercedes Santos (S)
CAPITOLUL 3
Cum să motivăm părinţii
3.1. Teorii Motivaţionale
Motivaţia constituie unul dintre cei mai importanţi indicatori ai activării conduitei care, printre alţii, activează
comportamentul.
Părinţii motivaţi vor i părinţi conştienţi de anumite lucruri şi vor i implicaţi în realizarea cu success a rolului lor în cadrul
familiei.
Complexitatea de motivaţii a adus în discuţie numeroase abordări, cu diferite teorii despre ele, care încearcă să explice modul
în care se desfăşoară comportamentele. Trebuie să ştim că, în general, aceste teorii diferă în funcţie de factorii care determină
motivarea. Cele mai relevante teorii motivaţionale pentru comunitatea ştiinţiică sunt următoarele (Feldman, R.S. 1997):
3.1.1. Instinctele
La naştere iinţele umane, au “programate” anumite comportamente de bază necesare supravieţuirii. Acele comportamente
“programate”se numesc instincte. Instinctele asigură suicientă energie capabila să ghideze comportamentul unei persoane într-o
direcţie anume.
3.1.2. Teoria„Drive reduction”(Reducerea senzaţiei)
Această teorie susţine că senzaţiile sunt produse pentru a satisface nevoile noastre biologice de bază, precum senzaţia de
“sete”pentru a satisface nevoia de apă.
(“Drive”-Senzaţie: tensiune sau excitaţie care energizează comportamentul pentru a satisface o necesitate).
35. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 3
Cum să motivăm
părinţii
Yolanda Deocano & Mercedes Santos (ES)
35
3.1.3. Teoria excitaţiei: căutarea stimulării
We try to preserve certain levels of stimulation and activity increasing or reducing as necessary.1
3.1.4. Teoria„incentives”(Teoria stimulilor/ nevoilor)
Conform acestei teorii, motivaţia nu este produsă doar de stimuli sau nevoi interne ci şi de nevoile externe.
3.1.5. Teoria procesului oponent
Creşterea excitaţiei produce o reacţie în lanţ în sistemul nervos şi invers (Solomon şi Corbit, 1974).
3.1.6. Teoria cognitivă
Această teorie explică comportamentul individului luând în considerare aşteptările sale, credinţele, modul de gândire şi modul
de a înţelege lumea.
3.1.7. Teoria lui Maslow. Piramida necesităţilor
Conform lui Maslow, factorii motivaţionali aii comportamentului sunt nevoile. Această teorie încearcă să explice cum motivaţia
noastră progresează de la nevoile izice şi biologice până în vârf unde se ală cea mai mare nevoie de auto-actualizare. (Maslow, A.H.
1975) Exerciţiul 5.2.2
3.1.8. Câteva remarci cu privire la teoriile motivaţionale
Există numeroase abordări teoretice cu privire la motivaţie. Pentru a obţine rezultate bune în sarcina de a motiva părinţii,
toate trebuie luate în considerare. Învăţaţi despre iecare pentru a obţine informaţii mai vaste despre caracteristicile sale şi despre
componentele speciice pentru a obţine acel nivel de motivaţie.
1. Această teorie este importantă având în vedere diversitatea de domenii sau zone în care poate i aplicată.
2. Acest exerciţiu este recomandat pentru că ajută la identiicarea a diferite surse de motivare şi face o aluzie directă la teoria lui Maslow.
3.1. Teorii Motivaţionale
36. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 3
Cum să motivăm
părinţii
Yolanda Deocano & Mercedes Santos (ES)
36
3.2. Motivaţie şi individualitate: pozitivarea stimulilor
Fiecare persoană se simte motivată de ce îl satisface cel mai mult sau care îi aduce bunăstare. Primul pas pentru a motiva
părinţii este găsirea a ceea ce provoacă sentimente de bunăstare care să le ghideze comportamentul. Fiecare simte, înţelege şi
acţionează într-un mod particular şi individual, iar astfel motivaţia este particulară şi individuală. Numai luând în considerare acest
aspect putem găsi factorul dezlănţuit de entuziasm care va duce la motivaţie.
3.2.1. Caracteristici individuale. Cum să motivăm luând în considerare diferenţele
Un profesionist trebuie să cunoască părinţii pentru a le identiica tipul de comportament şi pentru a-i ajuta să găsească stimuli
care să îi conducă. Mai jos, vă prezentăm tipuri de comportament prezentate de către părinţi şi care pot reprezenta un punct de
plecare pentru stimularea pe care ar trebui să le-o oferim. (Acestea sunt numai nişte exemple, pot exista mai multe, sau combinaţii
între acestea).
COMPORTAMENTUL RĂSPUNSUL PEDAGOGIC
Argumente iniţiale.
Căutându-l mereu pe “dar”.
Întreruperea continuă a ritmului discuţiei.
Promovarea ascultării active.
Gândirea la soluţii pentru diicultăţi.
Moderarea participării lor.
Concentrarea asupra subiectelor pe care trebuie să le
trateze.
Ascultă şi apoi vorbesc.
Participă la dialog atunci când ei cred că pot contribui cu
ceva sau rezuma.
Scurţi şi concişi.
Muncitori, curaţi, colaboratori şi responsabili.
Conciliatori.
Încurajaţi intervenţiile potrivite sau manifestările cu un
„foarte bine” sau „corect” sau cu o aprobare din cap.
Asigurarea oportunităţii de a vorbi în momente critice.
Nu îşi acordă dreptul de a vorbi.
Acceptă numai cand sunt de acord.
Rămân tăcuţi când nu sunt de acord.
Au emoţii când îşi exprimă punctul de vedere.
Ascultă numai.
Nu îşi lămuresc îndoielile.
Facilitaţi-le intervenţiile într-un mod progresiv.
Evitaţi răspunsurile monosilabice.
Întotdeauna cereţi-le părerea.
Încurajaţi-le intervenţiile..
37. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 3
Cum să motivăm
părinţii
Yolanda Deocano & Mercedes Santos (ES)
37
Trec neobservaţi.
Nu îşi exprimă niciodată opinia.
Par să nu asculte.
Oferiţi-le ocazia de a se exprima
Încurajaţi-le manifestările.
Pun deoparte tot ce şi-au propus.
Nu sunt de acord cu nimic.
Nu oferă soluţii.
Întotdeauna întrebaţi de soluţii posibile pentru prob-
leme.
Evidenţiaţi importanţa colaborării de grup în atingerea
ţelului.
Încurajaţi orice manifestare pozitivă.
Foarte analitici.
Meditativi şi profunzi.
Se auto-stimulează şi caută soluţii.
Promovaţi-le abilităţile de cercetători.
Foarte creativi.
Rapizi în oferirea de soluţii şi în corectarea greşelilor.
Exprimă ideis.
` Conţinutul temelor tratate cu ei trebuie prezentate într-
un mod problematic pentru a pune la treabă imaginaţia,
pentru a căuta soluţii viabile.
Percep evenimente şi situaţii diferite.
Observatori, ascultători şi atenţi.
Tăcuţi.
Promovaţi-le folosirea abilităţii de a observa în relaţiile lor
cu copiii.
Nu participă.
Întotdeauna detectează riscurile şi pericolele.
Nesiguri
Oferiţi-le contacte personale.
Daţi-le responsabilităţi simple.
Fiţi calmi.
3.3. Motivaţie şi performanţă. Relaţiile stabilite între amândouă
Diferite studii încearcă să demonstreze dacă există sau nu un nivel optim de motivare, în sensul că supracompensând nivelul, duce
la deteriorarea realizării, adică, o deteriorare a comportamentului manifestat. În acest sens, se pot pune următoarele întrebări: ce anume
determină nivelul de motivaţie? Ce factori inluenţează relaţia între motivare şi performanţă? Cum putem îmbunătăţi performanţa,
înţeleasă ca iind orice manifestare de către persoana potrivită în realizarea obiectivelor, prin intermediul motivaţiei?
Dacă putem să răspundem la aceste întrebări, putem mări numărul rezultatelor satisfăcătoare în relaţiile dintre părinţi şi copii.
3.4. Motivaţie şi curiozitate
Când ne întrebăm, ce forţe conduc către motivaţie? Ni se pare corect că motivaţia depinde, într-o mare masură, de anticiparea
generată cu privire la îndeplinirea unui gol. În orice caz, anticiparea depinde de asemenea şi de interesul cuiva de a descoperi şi de a
38. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 3
Cum să motivăm
părinţii
Yolanda Deocano & Mercedes Santos (ES)
38
dobândi curiozitatea manifestată în acest domeniu.
Curiozitatea este de asemenea un factor ce declanşează motivaţia pentru că duce la explorarea necunoscutului. Ceva ce ne
plictiseşte, care ne oferă sobrietate, îngrijorarea poate declanşa o eschivare faţă de acel risc. În orice caz, sarcinile care ne atrag atenţia
pentru că sunt interesante, noi, produc o tendinţă şi o predispoziţie mai mare pentru curiozitate.
3.5. Exerciţii - Strategii de dezvoltat pentru a încuraja pozitiv motivaţia grupului de părinţi
Apropierea de grupul de părinţi. Cunoaşterea lui
EXERCIŢIUL 1:
EU SUNT AŞA
SOURSA: Inspirat din www.elsembrador.net/din_II.htm#3
OBIECTIVE:
Cunoaşterea caracteristicilor grupului de părinţi şi comportamentele lor posibile
•
Cunoaşterea percepţiei pe care o au părinţii despre ei
•
Favorizarea cunoaşterii personale, adică, părinţii să se gândească la felul lor de a i, la cum sunt .
•
FORM: Assignment to be done in small groups.
TIMP: 30 minute.
MATERIALE: Un pachet de cărţi cu adjective care pot identiica persoane.
DESFĂŞURARE:
Odată ce un grup mare este creat, el trebuie împărţit în grupuri mai mici cu un număr egal de participanţi (mai mulţi sau mai
puţini) care să formeze un cerc. Fiecare grup primeşte un pachet de cărţi.
Trainerul explică faptul că pe iecare carte se găseşte un adjectiv cu care se pot identiica sau nu. Pachetul de cărţi va i pus cu
faţa în jos în mijlocul grupului. Ei trebuie să aleaăa o carte, să o întoarcă şi să spună cine are caracteristica inscripţionată pe carte.
Dacă numai unul dintre membrii grupului se identiică, el trebuie să explice motivele pentru care se simte astfel şi va primi cartea.
Dacă există mai multe persoane care consideră ca au acea calitate, trebuie să explice de ce consideră acest lucru şi de ce ar trebui să
primească acea carte. Grupul va decide cine primeşte cartea.
Când timpul expiră sau cărţile sunt epuizate, participanţii revin la grupul mare şi iecare dintre ei oferă motive pentru cărţile pe
care le are şi ce părere are despre el.
REZUMAT:
Fiecare persoană se gândeşte la cum crede că este. Următoarele întrebări pot i puse pentru a-i ajuta să se cunoască.
Chiar te vezi aşa?
•
Crezi că ceilalţi te văd la fel cum te vezi tu?
•
39. Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii
Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali
PARTEA 1
CAPITOLUL 3
Cum să motivăm
părinţii
Yolanda Deocano & Mercedes Santos (ES)
39
3.5. Exerciţii - Strategii de
dezvoltat pentru a încuraja
pozitiv motivaţia grupului de
părinţi
Eşti mulţumit de tine?
•
Cum te-ai simţit când nu ai putut obţine o carte?
•
Cum crezi că s-au simţit ceilalţi când ai primit cartea?
•
Identiicarea posibilelor surse de motivaţie
EXERCIŢIUL 2:
MOTIVAREA
SURSA: Inspirata din http://members.fortunecity.com/dinamico/dinamica/d0866.htm
OBIECTIVE:
Înţelegerea importanţei securităţii şi încrederii prin intermediul auto-evaluării.
•
Identiicarea elementelor motivaţionale evidenţiind comportamentul nostru şi modul de a acţiona.
•
Cunoaşterea posibilităţilor pentru îmbunătăţirea stimei de sine şi a conceptului de sine.
•
FORMA: Iniţial, muncă individuală care va i completată de munca în grup la terminarea sarcinii.
TIMP: 30 minute.
MATERIALE: Coli de hârtie şi creioane.
DESFĂŞURARE:
Persoana care se ocupă de grup cere participanţilor să identiice, în mod individual, elemente sau evenimente care favorizează
siguranţa în familie, locul de muncă şi în societate. Trebuie să găsească cel puţin cinci opţiuni pentru iecare grup. Trebuie să scrie
iecare eveniment sau element pe o foaie de hârtie cu litere mari ca şi cum ar i un poster.
Apoi, se formează grupuri mici de 4 sau 5 persoane, care trebuie să analizeze ce a scris iecare participant. Trebuie să ajungă la
anumite concluzii cu privire la ce anume aduce bunăstare şi ce anume poate deveni un element motivator în iecare zonă menţionată
înainte.
Se formează grupul mare din nou şi grupurile mici trebuie să identiice elementele importante sau evenimentele dezbătute
printre participanţi. Trainerul le notează pe tablă, desenează piramida lui Maslow şi încearcă să le poziţioneze pe aceasta.
Este favorizată gândirea la ce anume s-a făcut până în acel moment.
REZUMAT:
Este important ca iecare participant să se gândească la următoarele întrebări:
Vi se pare greu să căutaţi elemente care favorizează siguranţa la locul de muncă, în familie şi în societate în general?
•
Ce părere aveţi despre contribuţia celorlalţi?
•
Observând piramida lui Maslow, la ce nivel consideraţi că sunteţi? De ce?
•
Consideraţi că puteţi căuta, la vârsta dumneavoastră, elemente satisfăcătoare care să vă motiveze? Le-aţi putea obţine
•
singuri?
