Aba romana autism

4,185 views

Published on

0 Comments
8 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
4,185
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
271
Comments
0
Likes
8
Embeds 0
No embeds

No notes for slide
  • No universal answer.
  • Handout. Make list on board or out loud of responses. Points: 1) how clearly do you identify what is being learned? Is it measurable? 2) Who is learning and who is teaching?
  • Musical savant video
  • ABA principle: parsimony -
  • Consequences must be immediate and contingent, antedencents are sometimes irrelavant. Example of parents coming up with excuses
  • Refer back to videos
  • Show two twins talking video
  • Review these questions for the teaching activities
  • Videos: tight rope walker, Many possible learning histories for any person. Depends on what matters to the person
  • My autistic daughter video
  • Adyn video – Extinction 4.10
  • Adyn Video: slide 59
  • Edwin video
  • Adyn videos
  • Give them 30 seconds
  • Give them one minute. Learn to break down skills into manageable parts
  • Explaining things with words is not always the easiest way
  • Write up sheet with fun - formal recommendations 6) Almost all known skills
  • 8) Keep pace fast. No opportunity to drift off. Talk about keeping students attention. And keeping value of your reinforcers high relative to other reinforcers PLAN AHEAD 9) Lots of practice and reinforcement leads to more quick and appropriate responding. Prompt effectively. Think…you like to do things that you can do quickly and fluently.
  • Damian – pairing video
  • More Edwin videos, other videos of Robert’s kids
  • Twins: anything can be a verbal community Frustration: what behaviors have been learned in this verbal community
  • Damian – manding, no motor im video
  • Adyn whining videos
  • Aba romana autism

    1. 1. Învățarea vorbirii la copiii cu autism Danny Hurwitz, BCaBA
    2. 2. Autismul• Ce este autismul?• Care sunt simptoamele lui?• Care este frecvența autismului?• Care sunt metodele disponibile pentru a ajuta persoanele cu autism?
    3. 3. Dereglări de vorbire și comunicareO persoană cu ASD poate:• Să nu răspundă la propriul nume la 12 luni• Să nu indice obiectul cu degetul pentru a arăta interesul față de el (să arate un avion care zboară) la 14 luni• Să nu să se joace ”de-a adicălea” (adică hrănește o păpușă) la 18 luni• Să evite contactul vizual și să vrea să fie singur• Să prezinte dificultăți în înțelegerea sentimentelor altor persoane ori în definirea propriilor stări emoționale• Să aibă tulburări de limbaj și vorbire• Să repete fraze sau cuvinte iar și iar (echolalia)• Să răspundă nerelevant la întrebări• Să devină frustrat din cauza micilor schimbări• Să aibă interese obsesive• Să bată din palme, legene corpul sau să se rotească• Să reacționeze într-un mod neobișnuit la sunete, mirosuri, gusturi, stimuli vizuali sau senzații tactile.
    4. 4. Instruirea și învățarea• George• Ian• Suzy• Andrei
    5. 5. Elevii cu disabilități• Rex Lewis-Clack, interpret pian, are autism
    6. 6. Ping Lian, autism2003 2005
    7. 7. Ping Lian2007 2009 Images taken from http://www.pinglian.com/
    8. 8. Cum învață persoanele cu autism?• Cum însușesc deprinderile de viață?• Cum învață limbajul?• Cum însușesc abilitățile sociale?• Cum învață să participe în viața socială?
    9. 9. Analiza Comportamentală (AC)• Ce este Analiza Comportamentală?• Date, Analiza Funcțională• Ce este analiza comportamentală aplicată (ABA)?• Comportamentul social semnificativ• Ce relevanță are în autism?• Cercetări empirice, Comportamentul verbal (VB)
    10. 10. ABA• 7,990,000 trimiteri în Google pentru “Applied Behavior Analysis”• Sporirea indicatorilor reușitelor copiilor cu autism• 6000 persoane certificate în ABA (BCBA) în 40 de țări• 110 programe curriculare în analiza comportamentală în 14 țări din lume
    11. 11. Succese în diverse domenii• Spitale (e.g., Iwata, et al., 1994),• Școli (e.g., Boyajian, DuPaul, Handler, Eckert, & McGoey, 2001; Northup et al., 1997)• Domicilii (e.g., Derby, et al. 1997; Harding et al., 1999)• Comportamentul auto-mutilant (e.g., Iwata, Dorsey, Slifer, Bauman, & Richman, 1982/1994; Kahng, Iwata, & Lewin, 2002)• Agresivitate (e.g., DeLeon, Fisher, Herman, & Crosland, 2000; Oliver, Oxener, Hearn, & Hall, 2001.)• Comportament stereotipic (e.g., Ahearn, Clark, DeBar, & Florentino, 2005; Durand & Carr, 1997; Rapp, Vollmer, St. Peter, Dozier, & Cotnoir, 2004)• Pica (e.g., Hagopian, & Adelinis, 2001; McCord, Grosser, Iwata, & Powers, 2005; Piazza, Roane, Keeney, Boney, & Abt, 2002).• Comunicare (e.g., Carr & Durand, 1985; Durand, & Carr, 1992; Hagopian, Fisher, Sullivan, Acquisto, & LeBlanc, 1998; Wacker et al., 1990)• Deprinderi cotidiene (e.g., Cuvo, Jacobi, & Sipko, 1981; Horner & Keilitz, 1975)• Abilități academice (e.g., Daly & Martens, 1994; McComas, Wacker, & Cooper, 1996).• Schizofrenie (e.g., Wilder, Masuda, OConnor, & Baham, 2001)• Retard mental (e.g., Lindauer, Zarcone, Richman, & Schroeder, 2002; Saunders, McEntee, & Saunders, 2005)• Autism (e.g., Hoch, McComas, Thompson, & Paone, 2002; Lerman, Vorndran, Addison, & Kuhn, 2004; Lovaas et al. 1987)• Tulburări de hiperactivitate și deficit de atenție (e.g., Northup et al. 1997)• Dereglare de mișcări stereotipe cu auto-mutilare (e.g., Kahng, Iwata, & Lewin, 2002; Smith, Iwata, Goh, & Shore, 1995)• Down Syndrome (e.g., Dalton, Rubino, & Hislop, 1973)• Tulburări pediatrice de alimentare (e.g., Cooper et al., 1995; Kerwin, Ahearn, Eicher, & Burd, 1995; Piazza, et al., 2003).
    12. 12. Autism: 40 de ani de suport științific• Reducerea problemelor comportamentale și sporirea competențelor adecvate la persoanele cu disabilități intelectuale, autism și tulburări asociate.• Abordarea bazată pe principiile operante ale învățării a fost mai eficientă în reducerea problemelor comportamentale prezentate de persoanele cu disabilități intelectuale la fel ca și la copiii cu dezvoltare tipică, decât tratamentele alternative.• Abordarea bazată pe ABA în educarea copiilor cu autism și disabilități din spectrul autist au fost pe larg cercetate și susținute empiric (e.g., Howard, Sparkman, Choen, Green, & Stanislaw, 2005; Koegel, Koegel, & Harrower, 1999; Krantz & McClannahan, 1998; Lovaas,1987; McGee, Morrier, & Daly, 1999; Strain & Kohler, 1998).* Taken from http://www.kennedykrieger.org/kki_misc.jsp?pid=4761
    13. 13. Ia-o mai simplu/Keep It Simple
    14. 14. Analiza ABC Ce se întâmplă Antecedent (A) înainteCe se examinează Comportament (B) Ce se întâmplă Consecințe (C) după
    15. 15. Comportamentul• Acțiunile și reacțiile persoanelor ori animalelor ca răspuns la stimuli interni sau externi.• Acțiunile demonstrate de un organism ca răspuns la mediul lui.• În opinia analiștilor comportamentali, comportamentul este ceva ce persoana sau animalul face și ce poate fi observat și măsurat. (from www.abainternational.org)Definiția include ambele: ce persoana face și contextul în care face aceasta.Non-exemplu: frustrarea, furia, bucuria, inteligența, curiozitatea, plictiseala, rememorarea
    16. 16. Comportamentul învățat• Analiza comportamentală explică majoritatea comportamentelor ca ceva învățat.• Înțelegerea comportamentului ca ceva învățat fortifică învățătorii, terapiștii, părinții. Behavioriștii consideră că schimbările sunt întotdeauna posibile.• Aceasta include limbajul!!!
    17. 17. Scopurile noastre• Predicția: să anticipăm când (în ce condiții) putem aștepta un anumit comportament• Control/ influență: de a provoca schimbări în modelele comportamentale prin crearea schimbărilor în mediu (nu a persoanei)• Analiștii comportamentali sunt preocupați de comportamentul de viitor. Noi învățăm din experiențele trecute.
    18. 18. Activitatea de învățare #1• Voluntar• Scop specific• Plan de învățare
    19. 19. Activitatea de învățare #2• Voluntar• Scop specific• Plan de învățare
    20. 20. Scopurile și planurile de învățare• Scopurile de învățare trebuie să includă: – Contextul în care abilitatea va fi demonstrată – Definirea clară a abilității care va fi învățată• Planul de învățare trebuie să includă: – Cum abilitatea va fi învățată – Ce se va întâmpla când copilul va demonstra abilitatea (reinforcement - recompensa) – Ce se va întâmpla dacă abilitatea nu va fi demonstrată
    21. 21. Pregătirea pentru instruire• Trebuie să cunoașteți scopurile/obiectivele (pot fi mai multe decât una)• Pregătiți materialele• Trebuie să cunoașteți elevul (interesele, deprinderile, promptarea)• Pregătiți să aveți întotdeauna la îndemâna recompensa
    22. 22. Funcțiile comportamentului• Obținerea atenției din partea semenilor, membrilor familiei și a altor persoane.• Obținerea obiectului dorit sau a accesului la activitatea preferată.• Obținerea fluxului senzorial, sentimentelor, senzațiilor sau a stimulilor fiziologice dorite, precum atingerea obiectelor, legănarea corpului, mirosirea și lingerea obiectelor, mișcarea ritmică a piciorului.
    23. 23. Funcțiile comportamentului• Evitarea sau evadarea de la atenția nedorită din partea semenilor, membrilor familiei sau a altor persoane• Evitarea sau evadarea de la sarcinile, obiectele sau activitățile nepreferate• Evitarea sau evadarea de la fluxul senzorial, sentimente, senzații sau stimulări fiziologice neplăcute sau neașteptate, prin auto-lovire, auto-zgâriere, folosirea altor obiecte pentru a se răni sau a-și provoca senzații neplăcute, disconfort,etc.
    24. 24. Practica de evaluare funcțională• Cum sunt învățate următoarele comportamente? – Solicitarea ajutorului la rezolvarea problemei de matematică – Așteptarea în rând la magazinul de fructe și legume – Ieșirea pentru a alerga
    25. 25. Comportament problematic• “Comportamentul problematic” este comportamentul care este necorespunzător și nu este acceptat social• Mulți copii cu autism dezvoltă diverse tipuri de comportament problematic, în special, copiii cu abilități lingvistice limitate• Antecedentele tipice: nu obține ce vrea, întreruperea activității lui, cuvântul ”Nu”, instrucțiuni/sarcini
    26. 26. Evaluarea funcțională a comportamentului• Care este comportamentul problematic?• Cum se manifestă?• Când se produce?• Unde are loc?• Există unele rutine domestice sau comunitare în care acest comportament apare permanent?• Cine din persoane (membrii familiei, prieteni, vecini, etc.) apare ca fiind implicată în declanșarea acestui comportament problematic?
    27. 27. Evaluarea funcțională a comportamentului• Ce cei din jur fac sau spun, în momentul IMEDIAT PRECEDENT comportamentului problematic?• Ce cei din jur fac sau spun, în momentul IMEDIAT URMĂTOR comportamentului problematic?• Care sunt reacțiile persoanelor imediat după apariția comportamentului problematic (oferă copilului multă atenție, îi oferă obiectul sau acțiunea dorită, opresc comportamentul, rugându-l să facă ceva, ignoră copilul sau sustrag obiectele de la copil)?
    28. 28. Principiul de bază #1: Recompensă/ ÎntăritorDefiniție: ceva ce urmează după un anumit comportament și sporește probabilitatea apariției acestuia în viitor în situații similare• Descrierea probabilității de viitor• Includerea contextului• Pozitiv (adăugăm ceva)• Negativ (sustragem ceva)
    29. 29. Recompensă/Întăritor• În procesul de învățare (mai ales la învățarea limbajului) noi nu avem nevoie de recompense/întăritori• În învățarea copiilor cu autism noi trebuie sa ținem cont de aceasta în primul rând! și permanent!• Creați lista recompenselor/întăritorilor.• Mențineți controlul pe parcursul procesului de învățare• Pe parcursul zilei mențineți controlul asupra accesului la recompense/întăritori (evitați saturarea)
    30. 30. Recompensa/întăritorul negativ• Majoritatea comportamentelor din mediile educaţional şi muncă sunt controlate de întăritorul negativ sau de o consecință întârziată• Cea mai mare parte a comportamentelor sociale sunt “ce oră este?”• Fără comportament verbal, aceste situații neprevăzute nu sunt eficiente
    31. 31. Recompensa/întăritorul automatic• Recompensa/întăritorul automatic se referă la situațiile în care comportamentul este susținut prin mecanisme operante independente de mediul social.• Învățarea non-socială
    32. 32. Stimming• Vizual: flutură mâinile; clipirea din ochi sau mișcări ale mâinilor în fața ochilor; fixarea îndelungată a privirii asupra sursei de lumină• Auditiv: producerea sunetelor vocale; pocnirea degetelor• Tactil: Zgârierea; frecarea pielii cu mâinile cuiva sau cu un obiect• Vestibular: Mișcarea ritmică a corpului; balansarea laterală sau înainte-înapoi• Gustativ: Lingerea unor părți ale corpului; lingerea obiectelor• Olfactiv: Mirosirea mâinilor sau obiectelor, altor persoane
    33. 33. Principiul de bază #2: Pedeapsa• Definiție: ceva ce urmează după un comportament anume ce diminuează probabilitatea apariției lui în viitor în circumstanțe similare• Descrierea perspectivelor de viitor• Include contextul• Pozitiv (adaugă ceva)• Negativ (sustrage ceva)
    34. 34. Recompensa/întăritor și Pedeapsa Sporirea Diminuarea probabilității probabilitățiiPrezentarea Pozitiv Pozitivstimulilor Recompensă/în Pedeapsa tăritorRetragerea Negativ Negativstimulilor Recompensă/în Pedeapsa tăritor
    35. 35. Principiul de bază #3: Încetarea/ stingerea/anihilarea• Definiție: procesul în care comportamentul anterior recompensat/întărit, la apariția lui ulterioară nu mai este recompensat/întărit, astfel frecvența lui în viitor diminuează.• Descrierea perspectivelor de viitor• Include contextul• Încetarea/stingerea/anihilarea pornirilor/impulsurilor - exploza comportamentale
    36. 36. Anihilarea/stingereapornirilor/impulsurilor
    37. 37. Pedeapsa și Anihilarea/Stingerea
    38. 38. Principiul de bază #4: controlul stimulilorDefiniție: Atunci când un anumit comportament este mult mai probabil să apară în prezenţa unui stimul anumit, ca rezultat al instruirii/antrenării diferenţiate a stimulilor
    39. 39. Controlul stimulilor
    40. 40. Motivația (MO)Definiție: O stare de privare sau de saţietate, care face anumite consecinţe valoroase şi anumite comportamente mult mai probabile.• Este cel mai important concept de care trebuie să ţinem cont când instruim.• Încercaţi să vă puneţi în locul copiilor instruiţi.• Încercaţi să vă vedeţi în rol de elev.
    41. 41. Pauză
    42. 42. Învățarea• La învățarea copiilor cu autism principala provocare este cum să-i facem să acorde atenţie la alţi oameni şi la întărirea ”normal㔕 Majoritatea formatorilor se confruntă cu stabilirea unui control instrucțional• Schimbările comportamentale (învățate) se pot produce foarte lent
    43. 43. Controlul instrucționalCopilul ne dispus să facă ceva/”încăpăținat”:• Copilul nu răspunde la nume• Copilul nu reacționează la ”Nu”• Copilul nu spune ce dorește• Copilul care nu urmează instrucțiunile• Copilului nu-i pasă de atenția adulților• Copilul are accese mari de furie atunci când ceva nu-i place
    44. 44. Asocierea (între persoană și întăritor)/ Pairing• Pentru copiii cu autism adulții deseori semnifică înrăutățirea situației.Adulții: • Retrag obiectele • Întrerup activitățile preferate • Pun o multitudine de solicitări dificile • Nu sunt la curent cu nivelul actual al copilului (de ex. la ce copilul este apt să răspundă)
    45. 45. Copiii nu ne plac!• Reacțiile copiilor oferă dovezi că apariția unui adult semnifică înrăutățirea situației.Atunci când adulții se apropie/ vorbesc copiii: • Pleacă sau se întorc • Spun adulților să-i lase • Agresiunea fizică asupra adulților și/sau asupra sa • Țipă, plâng, scâncesc • Aceste tipuri de comportamente, de obicei, au ca rezultat final dorit pentru copii: adultul să-l lase în pace!
    46. 46. Reputația proastă• Copiii cu autism deseori sunt descriși ca ”încăpăținați”, ”imprevizibili”, ”dependenți de rutină”, ”inflexibili”.• Aceste modele împiedica copii să însușiească noi experienţe• Responsabilitatea noastră este de a nu permite dezvoltarea acestor modele
    47. 47. Limbajul este Comportament (Verbal)• Depinde de ”comunitatea verbal㔕 Întotdeauna implică mai mult decât o persoană• “Semnificația” este creată de comunitate• Vocal și non-vocal• Dificil pentru multe persoane cu autism• Consecinţele comportamentului sunt modul în care înveți
    48. 48. Comportamentul verbal (CV) semnifică• Abilitatea de a schimba comportamentul personal în baza comportamentului verbal al cuiva te face mai eficient în lume.• Veți învăța aptitudini mai repede• Veți avea acces la noi experiențe
    49. 49. Ce se întâmplă când nu poți învăța CV de la alte persoane?• Andrei și tata• Copiii cu autism în general au probleme cu învățarea de la/prin ascultarea cuiva• Nu pot să învețe cu ajutorul: cărților, filmelor, cântecelor, persoanelor care vor să-i ajute• Copiii știu doar cum să vorbească dar nu să și asculte• Copiii se axează doar pe sarcinile sau acțiunile pe care le vor
    50. 50. Desenează aceasta!
    51. 51. Cum se desenează!
    52. 52. Hai să ne jucăm!• 1 obiectiv – de învățat un joc nou• 2 metodele de învățare• 3 grupurile• Care sunt diferențele?
    53. 53. Teme pentru acasă• Aici sunt 3 tipuri diferite de comportamente verbale: solicitarea unui element, etichetarea a ceva ce vezi și verbalizarea a ceva ce auzi• Scrie un antecedent și o consecință care ar putea să te învețe aceste 3 tipuri
    54. 54. Trecerea în revistă a temelor pentru acasă• Solicitarea• Etichetarea• Imitarea a ce cineva spune
    55. 55. Ce vor copiii?5 căi prin care noi toți învățăm:Auz: cântece simple, sunete interesanteGust: dulce, sărat, alimente simpleAtingeri: apăsare, texturi interesante, căldură, mișcare, răsucireVedere: luminiMiros: mirosuri asociate cu spersoane și mâncare preferate
    56. 56. Copiii se distrează Doar pentru că este distractiv.• Andy și Joey• Richie• Copiii șmecheri
    57. 57. Sfaturi pentru interacțiuniCe să faceți ca prezența și comunicarea cu dvs. să fie plăcută și copilul să se comporte adecvat?1) Aduceți o multitudine de lucruri, obiecte care știți că plac copilului2) Nu-i adresați aceleași întrebări iar și iar3) Nu-i permiteți să se confrunte: oferiți-i ajutor când el necesită4) Nu-i adresați întrebări dificile
    58. 58. și mai multe sfaturi pentru interacțiune…5) Nu reacționați când el se comportă urât, gălăgios, etc.6) Scăldați-l în dragostea dvs. când se comportă frumos (și recompensați-l/întăriți-l suplimentar când face ceva independent)7) Nu-l lăsați să se plictisească8) Lucrați cu el până când el se va simți bine și încrezut în sine9) Oferiți-i timp pentru distracție
    59. 59. Asocierea/Pairing cu recompensa/întărirea: un set de îmbunătățire a condițiilor• Scopul asocierii cu recompensa este de a prezenta copilului un set de îmbunătățire a condițiilor.Cum de asociat: Pasul 1: Oferiți copilului cât mai multe lucruri preferate Pasul 2: Evitați situațiile de sustragere a obiectelor, întreruperea acțiunilor sau adresarea sarcinilor dificile Pasul 3: Asociați vocea dvs. cu activitățile și sarcinile preferate ale copilului Prezența dvs. trebuie să fie ca un acces la lucrurile plăcute, distractive pe care nu le-ar putea obține fără dvs.!
    60. 60. Începeți să vă cunoașteți copilul• Cunoașteți abilitățile curente în următoarele arii: – Comunicare – Socială – Auto-deservirea • Ce fel de interacțiuni preferă/urăște copilul? • Câte sarcini poate îndeplini până se enervează/irită? • Ce fel de promptări funcționează în cazul lui? • Divizați sarcinile complicate în mici părți simplificate pentru a găsi/a pune în valoare abilitățile copilului (dar nu disabilitățile) • Pe perioada asocierii evitați situațiile problematice
    61. 61. Distrați-vă!
    62. 62. Scopuri: Distrați-vă!• Puteți să-l faceți să râdă în hohote?• Puteți să-l faceți să zâmbească?• Puteți să-l faceți să se apropie de dvs.?• Puteți să-l faceți să stea aproape de dvs. în aceeași cameră?• Puteți să-l faceți să vă imite pe parcursul jocului?
    63. 63. AșteptărileÎn timpul asocierii/pairing-ului:• Jocul nu are reguli• Nu există răspunsuri greșite• Contactul vizual nu este așteptat• Vorbirea propriu-zisă nu este importantă• Rețineți că la copii menținerea atenției este de scurtă durată. Încearcă să menții aceasta!
    64. 64. Suporturi pentru asociere/pairing• Cunoașteți-vă copilulAuzul: muzică, instrumente muzicale, jucării care cântăVăzul: obiecte care să învârtesc, zboară, rostogolesc, sar, multicolore, computere, filmeSenzațiile tactile: boabe, orez, jocuri în apă, îmbrățișări, dansuri, jocuri fiziceGustul: dulce, sărat, snackuri sărate, băuturiMirosul: eu nu am folosit multe, dar tu ai putea
    65. 65. Asocierea/Pairing-ul: ce e de făcut• Recompensă/întărire non-întâmplătoare, necondiționată• Gândiți-vă la un clovn și comportați-vă ca el• Aveți recompensele la îndemână• Oferiți-i lucruri care îi plac fără a cere ceva în loc• Jucați-vă alături de el și uitați-vă dacă a observat ce faceți dvs.
    66. 66. Asocierea/Pairing-ul: ce nu se poate de făcut• Nu sustrageți jucăriile ce bucură copilul (dar propuneți-i altele și lăsați-l să aleagă ce vrea)• Nu-i cereți să urmeze regulile dvs. de joc• Nu adresați multe întrebări (de ex.: ”Vrei….?”)
    67. 67. Dovezile succeselor: Asocierea cu recompensa/întăritorulCând adultul este asociat cu recompensa comportamentul copilului față de el va fi demonstrat.Copilul… – Va privi adultul – Se va apropia de el – Îi va cere anumite lucruri – Îl va aștepta pe adult să se pregătească – Va râde, zâmbi și va fi sociabil • Copiii care se comportă în așa mod sunt mai pregătiți pentru a însușii abilități sociale, comunicative și academice.
    68. 68. Învățarea copiilor• Care este cel mai important pentru copil în procesul de învățare?• Să învețe să ceară ce vrea în mod adecvat• Să accepte ”Nu”• Să învețe să facă față factorilor deranjanți• Să fie un bun ascultător
    69. 69. Adultul care învață• Ce trebuie sa știe adulții care instruiesc (educatorii, părinții, terapiștii)?• Majoritatea deprinderilor de comunicare pot fi însușite• Nu apelați la logica cu copiii pe care îi învățați• Copii sunt capabili a fi calmi și comunicabili• Copii întotdeauna învață din reacțiile dvs.• Puteţi sistematic reduce comportamentele neadecvate la niveluri foarte scăzute, dacă veți fi consecvenți.
    70. 70. Comportamentul verbal• Ce se întâmplă în acest video?• Care este istoria care este în spatele celor văzute?• De ce copiii fac ceea ce fac?• Ați putea să ghiciți ce experiență a precedat?• Puteți ghici ce îi plac acestui copil?• Puteți ghici ce nu-i place acestui copil?
    71. 71. Elementele verbaleElementele verbale:• Mand/solicitarea (avantajele vorbitorului)• Tact/etichetarea (avantajele ascultătorului)• Intraverbal (avantajele ascultătorului)• EchoicMajoritatea comportamentelor verbale sunt multilateral controlate.
    72. 72. ABLLS
    73. 73. Manding (Solicitarea)• Comportamentul verbal doar când spui ce vrei• Cea mai simplă abilitate pentru învățare (cea mai mare parte a timpului)• De ex. arată, spune, desemnează, întrebări ”wh” Antecedent Comportament Consecință Ascultare, dorința Denumirea Obținerea a ceva (MO) obiectului obiectului Nu poate obține “Transmite-mi Obținerea sării ceva sare, sarea” mâncare
    74. 74. Când și de ce să cerem/solicităm• Ascultarea (avem o comunitate verbală)• Stări necondiționate de deprivare (de ex. foame, frig)• Stare condiționată de deprivare (de ex. are nevoie de furculiță, vrea să știe ora)• Într-o conversație normală cererile/solicitările sunt ascunse. De ex. ”Vrei cafea?”
    75. 75. Tacting (Etichetarea)• Comentați tot ce vedeți/simțiți/auziți/mirosiți/gândiți• Recompense generalizate• De ex. mașină, floare frumoasă, chei pierdute, animal în pădu Antecedent Comportament Consecințe Ascultare, stimuli Denumirea Recompense discriminativi obiectelor văzute generalizate Curcubeul apare pe “Privește curcubeul” “Mulțumesc. Este cer foarte frumos.”
    76. 76. Când și de ce etichetăm/tactăm?• La ascultare• Se întâmplă ceva neordinar• Face audierea noastră mai eficientă (permite să înțeleagă condițiile neprevăzute ce afectează comportamentul lui)
    77. 77. Intraverbal (Conversaţia)• Răspuns vostru la ceva spus de o altă persoană• Recompense generalizate• De ex. Cântare, cina de sărbătoare, informații personale Antecedent Comportament Consecințe Audiere, ascultare Spune ceva Recompense a ceva generalizate Ați fost pe plajă în Nu, încă nu. Este foarte rău. vara aceasta?
    78. 78. Imitarea• Vocal sau motor• Ecolalia• De multe ori trebuie să fie învățat
    79. 79. Echoic/Imitația vocală• Audierea și pronunțarea celor auzite• Recompense generalizate• De ex. învățarea alfabetului, lecții de canto, o nouă limbă Antecedent Comportament Consecințe Audiere, ascultare Repetă ce a auzit Recompense a ceva generalizate Transmite-mi Zahărul? Da, te rog, zahărul transmite-mi zahărul.
    80. 80. Scopurile solicitărilor/MandTimpuriu:• Cere ceva ce se află în câmpul de vedere, atunci când este oferit un prompt imitativ• Realizează contactul vizual în momentul solicitării• Solicită ceva ce nu este prezent/în câmpul de vedere• Solicită ceva ce lipseșteUlterior:• Propoziții complete• Solicită informații
    81. 81. Erori tipice la solicitare/manding• Învățarea cuvintelor ”generale” (vreau, mai mult, ajutor)• Învățarea în lipsa motivației• Promptarea cu întrebări• Așteptarea apariției motivației, în loc de a o crea• Cererea mai multor cuvinte înainte ca limbajul să fie clar
    82. 82. Scopurile tactăriiTimpuriu• Numirea obiectelor și imaginilor tipice/obișnuite la solicitareUlterior• Etichetarea spontană• Descrierea emoțiilor (proprii și a altor persoane)
    83. 83. Scopurile intraverbaluluiTimpuriu• Cântec substituitor• Spunerea substituitorilor/înlocțiitorilor• Sunetele animalelor/onomatopeeUlterior• Adresarea întrebărilor “wh”• Povestirea unei istorioare (din trecut sau viitor)
    84. 84. Abilitățile de ascultare receptivăTimpuriu• Identificarea obiectelor și imaginilor tipice/obișnuite• Identificarea părților corpului, a formelor, culorilor• Executarea instrucțiunilor simple (vină încoace, ridică-te, etc.)Ulterior• Executarea dublelor instrucțiuni• Găsirea obiectelor în raport cu categoriile (animale, mâncare, etc.)
    85. 85. Tehnicile de învățare• Manipulările antecedente – Promptarea – Împărțirea abilităților în părți mai mici pentru o gestionare mai ușoară• Formarea• Modelarea – prin demonstrarea exemplului• Gesticularea, indicarea, ghidarea fizică• Învățarea fără erori (deseori utilă în evitarea frustrărilor)• Recompensarea imediată a comportamentului țintă/așteptat• Consecințe diferite pentru alte comportamentele
    86. 86. Modelarea și atenuarea promptării• Demonstrează deja copilul comportamentul țintă/așteptat?• Care este cea mai rapidă modalitate de a obține scopul?• O activitate pe zi• Modelarea este potrivită atunci când copilul este deja pe drumul cel bun
    87. 87. Concentrarea• Copiii cu autism deseori se concentrează doar pe ce vor ei (dar nu pe persoane care deține acest obiect)• Învăţaţi copiii să manevreze înainte şi înapoi între obiectul dorit şi instrucţiunile/direcțiunile date de către adulţi.
    88. 88. Lucruri mici de reținut! (și consolidat)• Răbdare• Contact vizual• Tolerarea factorilor deranjanți• Luarea dar nu capturarea obiectului
    89. 89. Abilitățile non-verbale• Activități cotidiene Băitul, spălarea pe dinți, aranjarea patului, aranjarea hainelor, pregătirea bucatelor, curățarea încălțămintei, legarea șireturilor• Motricitatea fină Scrierea, decuparea, dactilografierea, utilizarea furculiței/cuțitului/lingurii
    90. 90. Înlănțuirea• O serie de evenimente care decurg în aceeași ordine.• Completarea unui pas servește drept semnal pentru realizarea următorului• Video: patul militar• Mână peste mână –promptarea liniștită• Recompensele/întăritori
    91. 91. Nepotrivit vs.comportament înlocuit• Pregătirea planului de lucru….• Răcnetul • Lovirea capului • Rotirea pe cerc • Mesaj: este necesar de a cunoaște contextul
    92. 92. ATENȚIE• Majoritatea comportamentelor nepotrivite duc la captarea atenției dvs.• Scuiparea, lovirea, fuga, strigătul, distrugerea, lupta, etc.• Cum putem răspunde acestor comportamente fără a atrage atenție?
    93. 93. Comportamentul nepotrivitFuncțiile comportamentului:• Acces la atenție: de ex. copilul aruncă jucăria pentru că vrea atenția mamei (dacă acest comportament maladaptativ atrage atenția mamii – chiar dacă ea spune ”Nu” —este mare probabilitatea ca el să se angajeze în acelaşi comportament în viitor, pentru a atrage atentia mamii)• Accesul la evadare: de ex. mama spune copilului ”Ia și fă curat” și copilul fuge din bucătărie deoarece nu vrea să execute sarcina.• Accesul la recompensele automatizate: de ex. copilul flutură pentru a scăpa de o stare de tensiune.• Acces la materiale palpabile, reale (de ex. activități, jucării, mâncare, etc.): de ex. copilul lovește mama deoarece vrea obiectul pe care îl deține ea.• Fluxul senzorial
    94. 94. Comportament rău și ce e de făcut• Extras din Sunberg Presentation: Ce cauzează comportamentul negativ și ce e de făcut• Există multe cauze ale comportamentului negativ• Prima sarcină constă în identificarea cauzei comportamentului specific• Utilizați înlănțuirea de trei evenimente pentru a identifica cauza comportamentului• Definiți comportamentul (pași mici -1 sau 2 comportamente)• Identificați antecedentul (evenimentele precedente comportamentului)• Identificați consecințele (ce se întâmplă după comportamentul respectiv)
    95. 95. Ce cauzează comportamentul rău?• Multe comportamente negative sunt determinate de recompense/întăritori involuntare/neintenționate• Comportamentele negative duc la atenție, reacții, reprimări, etc.,etc.• Comportamentele negative duc la accesul la recompense/întăritori• Comportamentul negativ permite de a evita efectuarea activității nedorite
    96. 96. Ce cauzează comportamentul rău?• Comportamentul negativ poate fi distractiv (auto-stimularea, distrugerea, cățărarea)• Comportamentele pozitive nu au efectele similare enumerate mai sus• Nu posedă deprinderi alternative pentru a obține același întăritor. (Limbajul expresiv)
    97. 97. Ce e de făcut• 1 pas: identificați cauza folosind analiza ABC: de ex. căutarea atenției• Intervenția:• Al 2-lea pas: prevenirea: identificarea condițiilor anturajului și a timpului probabil al apariției comportamentului problematic și refaceți orarul activităților (de ex. sunetul telefonului, achitarea bonului), care îl va implica pe copil
    98. 98. Ce e de făcut• Al 3-lea pas: învățați-l comportament pozitiv: întăritor: permanent/consecvent oferiți întăritor pentru un comportament corespunzător (20-30 ori pe oră)• Al 4-lea pas: reduce comportamentul negativ: încetarea: ignorarea comportamentelor negative minore. În această luptă fiți înțelepți!
    99. 99. Înlocuirea comportamentului• Anihilarea/încetarea cere timp• Exemple:
    100. 100. Căutarea atenției• Alte posibile cauze ale comportamentelor negative minore• Limbaj expresiv sărac• Promovați învățarea mand/prin solicitare• Solicitarea/Manding recompensei prin cuvinte, semne sau PECS• Deseori este foarte ușor de a învăța copilul să solicite (Sundberg & Partington, 1998)
    101. 101. Căutarea atenției• Alte posibile cauze ale comportamentelor negative minore• Curriculumul este prea greu, în afara zonei de dezvoltare actuală a copilului sau nesemnificativă pentru copil.• Utilizați un instrument de evaluare pentru a identifica nivelul de dezvoltare a limbajului și a deprinderilor sociale
    102. 102. Cum se utilizează recompensele/întăritorii pentru a înlocui comportamentul nepotrivit• Asigurați-vă că într-adevăr aveți un întăritor• Oferiți-i întăritorul imediat după comportamentul bun• Creați multe oportunități pentru comportamentul bun/corect (Nu le așteptați doar)• Utilizați diverși întăritori• Oferiți careva întăritori pur și simplu (pairing)
    103. 103. Ignorarea comportamentului rău• Fiți pregătiți pentru o explozie a comportamentului în urma extincției/tendinței adulților de a opri comportamentul• Contactul vizual deseori este atenție (recompensă/întăritor)• Nu demonstrați reacții faciale• Nu certați, mustrați sau vorbiți (atenție)• Nu arătați furia (atenție)• Comportați-vă de parcă sunteți copleșit de o altă activitate, plecați• După stoparea comportamentului rău pe scurt timp oferiți-i copilului atenție
    104. 104. Comportament mai serios• Comportament: acces de furie, loviri, aruncări, zgâriere, căderi pe podea, etc.• 1 pas: identificați cauza ce a provocat comportamentul copilului• A cauze posibile: cererea adultului (de ex. du-te în pat, mănâncă la masă), sustragerea recompensei, de ex. au închis Tv-ul, au intrat în casă, copilul este lipsit de activitatea dorită)• DESEORI, COPILUL ÎNVAȚĂ CĂ COMPORTAMENTUL NEGATIV ÎI VA DETERMINA PE PĂRINȚI, EDUCATORI SĂ RENUNȚE LA CERINȚELE SALE
    105. 105. Comportament foarte rău• 2-a pas: prevenirea, învățarea limbajului expresiv, schimbări în curriculă• 3-a pas: intervenția: învățarea comportamentului pozitiv• 4-a pas: intervenția: atenuarea comportamentului negativ
    106. 106. Comportamentul foarte rău• Pasul 2: prevenirea• Identificați ariile de cea mai înaltă probabilitate de apariție a problemelor• Iniţial evitaţi cereri care concurează cu motivaţia puternică• Dați explicații verbale dacă e posibil• Folosiți consecutivitatea dacă-atunci pentru copiii verbali• La vizitarea doctorului, magazinului, avionului, când mergeți în ospeție, etc. luați cu dvs. recompensele preferate
    107. 107. Comportamentul foarte rău• Cereți același comportament în situații cu risc mai mic de apariție a problemelor și recompensați• Divizați sarcinile în mici etape și recompensați-le• Formulați așteptări clare și fiți consecvenți• Recompensați comportamentele apropiate• Stabiliți limite temporale pentru recompense• Dacă copilul nu prezintă accese de furie
    108. 108. Comportamentul foarte rău• Pasul 3: Învățarea comportamentului pozitiv• Găsiți cea mai puternică recompensă pentru copil respectiv• Păstrați controlul asupra recompensei și oferiți-l doar după un comportament pozitiv• Totuși, periodic oferiți această recompensă ”gratis” (pairing)• Creați o ierarhie a cerințelor începând cu cele mai simple sarcini (”bate din palme” poate fi o sarcină simplă )• Oferiți o multitudine de oportunități pentru ca copilul să aibă succese și pentru a-l conforma
    109. 109. Comportamentul foarte rău• Gradual complicați solicitările, permanent recompensând• Pe parcursul zilei lucrați cu seturi de sarcini mici• Lucrați în toate împrejurările• Transferați controlul pe alți adulți (generalizare)• Graduat introduceți cerințe din arii mai complicate (de ex. renunțați la recompense)• Ocazional oferiți recompensa în perioada renunțării• Întotdeauna finisați interacțiunea pe o notă pozitivă
    110. 110. Comportamentul foarte rău• Pasul 4: Atenuarea comportamentului negativ• Extincție: Nu anulați cerința/solicitarea• Urmați solicitarea până la final• Fiți pregătiți pentru o explozie a comportamentului• Formulați clar expectațiile dvs.• Fiți atenți: anularea solicitării poate face problema și mai gravă
    111. 111. Comportamentul foarte rău• Asigurați-vă că un comportament negativ NU ESTE recompensat/întărit nici într-un caz• Nu promiteți recompense pentru stoparea comportamentului rău• Nu demonstrați recompensa/întăritorul când demonstrează un comportament negativ• Nu încercați și “talk a child down” (recompensa/întăritorul)• Fiți calmi, fermi și non-emotivi. Nu permiteți să fiți capturați de argumentele și rezistența înaltă a copilului.
    112. 112. Gânduri finale• Nu lucrați de unul singur• Părinți, doctori, terapiști, comunități on- line, jurnale, analiști comportamentali• Faceți înregistrări video și priviți-le (de multe ori)
    113. 113. Gânduri finale• Nu încercați să rezolvați orice• Bazați-vă pe înțelegerea ”naturală” despre modul în care oamenii acționează
    114. 114. Gânduri finale• Nu folosiți disabilitatea ca scuză• Păstrați expectații înalte• Nu permiteți altor persoane să vă facă să vă simțiți prost vizavi de ce faceți
    115. 115. Gânduri finale• Lucrați asupra previzibilității
    116. 116. Gânduri finale• Distrați-vă!

    ×