1. Învă area vorbirii la copiii cuț
autism
Danny Hurwitz, BCaBA

2. Autismul
• Ce este autismul?
• Care sunt simptoamele lui?
• Care este frecven a autismuluiț ?
• Care sunt metodele disponibile pentru a
ajuta persoanele cu autism?

3. Dereglări de vorbire i comunicareș
O persoană cu ASD poate:
• Să nu răspundă la propriul nume la 12 luni
• Să nu indice obiectul cu degetul pentru a arăta interesul fa ă de elț
(să arate un avion care zboară) la 14 luni
• Să nu să se joace ”de-a adicălea” (adică hrăne te o păpu ă) la 18ș ș
luni
• Să evite contactul vizual i să vrea să fie singurș
• Să prezinte dificultă i în în elegerea sentimentelor altor persoane oriț ț
în definirea propriilor stări emo ionaleț
• Să aibă tulburări de limbaj i vorbireș
• Să repete fraze sau cuvinte iar i iarș (echolalia)
• Să răspundă nerelevant la întrebări
• Să devină frustrat din cauza micilor schimbări
• Să aibă interese obsesive
• Să bată din palme, legene corpul sau să se rotească
• Să reac ioneze într-un mod neobi nuit la sunete, mirosuri, gusturi,ț ș
stimuli vizuali sau senza iiț tactile.

4. Instruirea i învă areaș ț
• George
• Ian
• Suzy
• Andrei

5. Elevii cu disabilită iț
• Rex Lewis-Clack, interpret pian, are autism

6. Ping Lian, autism
2003
2005

7. Ping Lian
2007
2009
Images taken from http://www.pinglian.com/

8. Cum înva ă persoanele cu autismț ?
• Cum însu esc deprinderile de via ăș ț ?
• Cum înva ă limbajulț ?
• Cum însu esc abilită ile socialeș ț ?
• Cum înva ă să participe în via a socialăț ț ?

9. Analiza Comportamentală (AC)
• Ce este Analiza Comportamentală?
• Date, Analiza Func ionalăț
• Ce este analiza comportamentală aplicată
(ABA)?
• Comportamentul social semnificativ
• Ce relevan ă are în autismț ?
• Cercetări empirice, Comportamentul
verbal (VB)

10. ABA
• 7,990,000 trimiteri în Google pentru
“Applied Behavior Analysis”
• Sporirea indicatorilor reu itelor copiilor cuș
autism
• 6000 persoane certificate în ABA (BCBA) în
40 de ăriț
• 110 programe curriculare în analiza
comportamentală în 14 ări din lumeț

11. Succese în diverse domenii
• Spitale (e.g., Iwata, et al., 1994),
• coliȘ (e.g., Boyajian, DuPaul, Handler, Eckert, & McGoey, 2001; Northup et al., 1997)
• Domicilii (e.g., Derby, et al. 1997; Harding et al., 1999)
• Comportamentul auto-mutilant (e.g., Iwata, Dorsey, Slifer, Bauman, & Richman, 1982/1994; Kahng, Iwata, &
Lewin, 2002)
• Agresivitate (e.g., DeLeon, Fisher, Herman, & Crosland, 2000; Oliver, Oxener, Hearn, & Hall, 2001.)
• Comportament stereotipic (e.g., Ahearn, Clark, DeBar, & Florentino, 2005; Durand & Carr, 1997; Rapp,
Vollmer, St. Peter, Dozier, & Cotnoir, 2004)
• Pica (e.g., Hagopian, & Adelinis, 2001; McCord, Grosser, Iwata, & Powers, 2005; Piazza, Roane, Keeney, Boney, &
Abt, 2002).
• Comunicare (e.g., Carr & Durand, 1985; Durand, & Carr, 1992; Hagopian, Fisher, Sullivan, Acquisto, & LeBlanc,
1998; Wacker et al., 1990)
• Deprinderi cotidiene (e.g., Cuvo, Jacobi, & Sipko, 1981; Horner & Keilitz, 1975)
• Abilită i academiceț (e.g., Daly & Martens, 1994; McComas, Wacker, & Cooper, 1996).
• Schizofrenie (e.g., Wilder, Masuda, O'Connor, & Baham, 2001)
• Retard mental (e.g., Lindauer, Zarcone, Richman, & Schroeder, 2002; Saunders, McEntee, & Saunders, 2005)
• Autism (e.g., Hoch, McComas, Thompson, & Paone, 2002; Lerman, Vorndran, Addison, & Kuhn, 2004; Lovaas et
al. 1987)
• Tulburări de hiperactivitate i deficit de aten ieș ț (e.g., Northup et al. 1997)
• Dereglare de mi cări stereotipe cu auto-mutilareș (e.g., Kahng, Iwata, & Lewin, 2002; Smith, Iwata, Goh, &
Shore, 1995)
• Down Syndrome (e.g., Dalton, Rubino, & Hislop, 1973)
• Tulburări pediatrice de alimentare (e.g., Cooper et al., 1995; Kerwin, Ahearn, Eicher, & Burd, 1995; Piazza, et
al., 2003).

12. Autism: 40 de ani de suport tiin ificș ț
• Reducerea problemelor comportamentale i sporireaș
competen elor adecvate la persoanele cu disabilită iț ț
intelectuale, autism i tulburări asociateș .
• Abordarea bazată pe principiile operante ale învă ării a fostț
mai eficientă în reducerea problemelor comportamentale
prezentate de persoanele cu disabilită i intelectuale la fel caț
i la copiii cu dezvoltare tipică, decât tratamentele alternativeș .
• Abordarea bazată pe ABA în educarea copiilor cu autism iș
disabilită i din spectrul autist au fost pe larg cercetate iț ș
sus inute empiricț (e.g., Howard, Sparkman, Choen, Green, &
Stanislaw, 2005; Koegel, Koegel, & Harrower, 1999; Krantz &
McClannahan, 1998; Lovaas,1987; McGee, Morrier, & Daly, 1999;
Strain & Kohler, 1998).
* Taken from http://www.kennedykrieger.org/kki_misc.jsp?pid=4761

13. Ia-o mai simplu/Keep It Simple

14. Analiza ABC
Ce se întâmplă
înainte
Antecedent (A)
Ce se examinează Comportament (B)
Ce se întâmplă
după
Consecin e (C)ț

15. Comportamentul
1. Ac iunile i reac iile persoanelor ori animalelor caț ș ț
răspuns la stimuli interni sau externi.
2. Ac iunile demonstrate de un organism ca răspuns laț
mediul lui.
3. În opinia anali tilor comportamentali, comportamentulș
este ceva ce persoana sau animalul face i ce poateș
fi observat i măsuratș . (from www.abainternational.org)
Defini iaț include ambele: ce persoana face i contextulș
în care face aceasta.
Non-exemplu: frustrarea, furia, bucuria, inteligen a,ț
curiozitatea, plictiseala, rememorarea

16. Comportamentul învă atț
• Analiza comportamentală explică
majoritatea comportamentelor ca ceva
învă atț .
• În elegerea comportamentului ca cevaț
învă at fortifică învă ătorii, terapi tii,ț ț ș
părin ii.ț Behaviori tiiș consideră că
schimbările sunt întotdeauna posibile.
• Aceasta include limbajul!!!

17. Scopurile noastre
• Predic iaț : să anticipăm când (în ce
condi iiț ) putem a tepta un anumitș
comportament
• Control/ influen ăț : de a provoca
schimbări în modelele comportamentale
prin crearea schimbărilor în mediu (nu a
persoanei)
• Anali tii comportamentali sunt preocupa iș ț
de comportamentul de viitor. Noi învă ămț
din experien ele trecute.ț

18. Activitatea de învă areț #1
• Voluntar
• Scop specific
• Plan de învă areț

19. Activitatea de învă areț #2
• Voluntar
• Scop specific
• Plan de învă areț

20. Scopurile i planurile de învă areș ț
• Scopurile de învă are trebuie să includăț :
– Contextul în care abilitatea va fi demonstrată
– Definirea clară a abilită ii care va fi învă atăț ț
• Planul de învă are trebuie să includăț :
– Cum abilitatea va fi învă atăț
– Ce se va întâmpla când copilul va demonstra
abilitatea (reinforcement - recompensa)
– Ce se va întâmpla dacă abilitatea nu va fi
demonstrată

21. Pregătirea pentru instruire
• Trebuie să cunoa te iș ț
scopurile/obiectivele (pot fi mai multe
decât una)
• Pregăti i materialeleț
• Trebuie să cunoa te i elevulș ț (interesele,
deprinderile, promptarea)
• Pregăti i să ave i întotdeauna laț ț
îndemâna recompensa

22. Func iile comportamentuluiț
• Ob inerea aten iei din partea semenilor,ț ț
membrilor familiei i a altor persoane.ș
• Ob inerea obiectului dorit sau a accesului laț
activitatea preferată.
• Ob inerea fluxului senzorial, sentimentelor,ț
senza iilor sau a stimulilor fiziologice dorite,ț
precum atingerea obiectelor, legănarea
corpului, mirosirea i lingerea obiectelor,ș
mi carea ritmică a piciorului.ș

23. Func iile comportamentuluiț
• Evitarea sau evadarea de la aten ia nedorităț
din partea semenilor, membrilor familiei sau a
altor persoane
• Evitarea sau evadarea de la sarcinile,
obiectele sau activită ile nepreferateț
• Evitarea sau evadarea de la fluxul senzorial,
sentimente, senza ii sau stimulări fiziologiceț
neplăcute sau nea teptate, prin auto-lovire,ș
auto-zgâriere, folosirea altor obiecte pentru a
se răni sau a- i provoca senza ii neplăcute,ș ț
disconfort,etc.

24. Practica de evaluare func ionalăț
• Cum sunt învă ate următoareleț
comportamente?
– Solicitarea ajutorului la rezolvarea problemei
de matematică
– A teptarea în rând la magazinul de fructe iș ș
legume
– Ie irea pentru a alergaș

25. Comportament problematic
• “Comportamentul problematic” este
comportamentul care este
necorespunzător i nu este acceptatș
social
• Mul i copii cu autism dezvoltă diverseț
tipuri de comportament problematic, în
special, copiii cu abilită i lingvistice limitateț
• Antecedentele tipice: nu ob ine ce vrea,ț
întreruperea activită ii lui, cuvântul ”Nu”,ț
instruc iuni/sarciniț

26. Evaluarea func ională aț
comportamentului
• Care este comportamentul problematic?
• Cum se manifestă?
• Când se produce?
• Unde are loc?
• Există unele rutine domestice sau comunitare
în care acest comportament apare
permanent?
• Cine din persoane (membrii familiei, prieteni,
vecini, etc.) apare ca fiind implicată în
declan area acestui comportamentș
problematic?

27. Evaluarea func ională aț
comportamentului
• Ce cei din jur fac sau spun, în momentul
IMEDIAT PRECEDENT comportamentului
problematic?
• Ce cei din jur fac sau spun, în momentul
IMEDIAT URMĂTOR comportamentului
problematic?
• Care sunt reac iile persoanelor imediat dupăț
apari ia comportamentului problematic (oferăț
copilului multă aten ie, îi oferă obiectul sauț
ac iunea dorită, opresc comportamentul,ț
rugându-l să facă ceva, ignoră copilul sau
sustrag obiectele de la copil)?

28. Principiul de bază #1:
Recompensă/Întăritor
Defini ieț : ceva ce urmează după un anumit
comportament i spore te probabilitateaș ș
apari iei acestuia în viitor în situa iiț ț
similare
• Descrierea probabilită ii de viitorț
• Includerea contextului
• Pozitiv (adăugăm ceva)
• Negativ (sustragem ceva)

29. Recompensă/Întăritor
• În procesul de învă areț (mai ales la învă areaț
limbajului) noi nu avem nevoie de
recompense/întăritori
• În învă area copiilor cu autism noi trebuie saț
inem cont de aceasta în primul rând! iț ș
permanent!
• Crea i lista recompenselor/întăritorilorț .
• Men ine i controlul pe parcursul procesului deț ț
învă areț
• Pe parcursul zilei men ine i controlul asupraț ț
accesului la recompense/întăritori (evita iț
saturarea)

30. Recompensa/întăritorul negativ
• Majoritatea comportamentelor din mediile
educaţional şi muncă sunt controlate de
întăritorul negativ sau de o consecin ăț
întârziată
• Cea mai mare parte a comportamentelor
sociale sunt “ce oră este?”
• Fără comportament verbal, aceste situa iiț
neprevăzute nu sunt eficiente

31. Recompensa/întăritorul automatic
• Recompensa/întăritorul automatic se
referă la situa iile în care comportamentulț
este sus inut prin mecanisme operanteț
independente de mediul social.
• Învă area non-socialăț

32. Stimming
• Vizual: flutură mâinile; clipirea din ochi sau
mi cări ale mâinilor în fa a ochilor; fixareaș ț
îndelungată a privirii asupra sursei de lumină
• Auditiv: producerea sunetelor vocale;
pocnirea degetelor
• Tactil: Zgârierea; frecarea pielii cu mâinile
cuiva sau cu un obiect
• Vestibular: Mi carea ritmică a corpului;ș
balansarea laterală sau înainte-înapoi
• Gustativ: Lingerea unor păr i ale corpului;ț
lingerea obiectelor
• Olfactiv: Mirosirea mâinilor sau obiectelor,
altor persoane

33. Principiul de bază #2: Pedeapsa
• Defini ieț : ceva ce urmează după un
comportament anume ce diminuează
probabilitatea apari iei lui în viitor înț
circumstan e similareț
• Descrierea perspectivelor de viitor
• Include contextul
• Pozitiv (adaugă ceva)
• Negativ (sustrage ceva)

34. Recompensa/întăritor i Pedeapsaș
Sporirea
probabilită iiț
Diminuarea
probabilită iiț
Prezentarea
stimulilor
Pozitiv
Recompensă/în
tăritor
Pozitiv
Pedeapsa
Retragerea
stimulilor
Negativ
Recompensă/în
tăritor
Negativ
Pedeapsa

35. Principiul de bază #3: Încetarea/
stingerea/anihilarea
• Defini ieț : procesul în care comportamentul
anterior recompensat/întărit, la apari ia luiț
ulterioară nu mai este recompensat/întărit, astfel
frecven a lui în viitor diminueazăț .
• Descrierea perspectivelor de viitor
• Include contextul
• Încetarea/stingerea/anihilarea
pornirilor/impulsurilor - exploza
comportamentale

36. Anihilarea/stingerea
pornirilor/impulsurilor

37. Pedeapsa i Anihilarea/Stingereaș

38. Principiul de bază #4: controlul
stimulilor
Defini ieț : Atunci când un anumit
comportament este mult mai probabil să
apară în prezenţa unui stimul anumit, ca
rezultat al instruirii/antrenării diferenţiate a
stimulilor

39. Controlul stimulilor

40. Motiva iaț (MO)
Defini ieț : O stare de privare sau de saţietate, care face anumite
consecinţe valoroase şi anumite comportamente mult mai
probabile.
• Este cel mai important concept de care trebuie să ţinem cont
când instruim.
• Încercaţi să vă puneţi în locul copiilor instruiţi.
• Încercaţi să vă vedeţi în rol de elev.

41. Pauză

42. Învă areaț
• La învă areaț copiilor cu autism principala provocare este
cum să-i facem să acorde atenţie la alţi oameni şi la
întărirea ”normală”
• Majoritatea formatorilor se confruntă cu stabilirea unui
control instruc ionalț
• Schimbările comportamentale (învă ate) se pot produceț
foarte lent

43. Controlul instruc ionalț
Copilul ne dispus să facă ceva/”încăpă inat”:ț
• Copilul nu răspunde la nume
• Copilul nu reac ionează la ”Nu”ț
• Copilul nu spune ce dore teș
• Copilul care nu urmează instruc iunileț
• Copilului nu-i pasă de aten ia adul ilorț ț
• Copilul are accese mari de furie atunci când ceva nu-i
place

44. Asocierea (între persoană și
întăritor)/Pairing
• Pentru copiii cu autism adul ii deseori semnificăț
înrăută irea situa iei.ț ț
Adul iiț :
• Retrag obiectele
• Întrerup activită ile preferateț
• Pun o multitudine de solicitări dificile
• Nu sunt la curent cu nivelul actual al copilului (de
ex. la ce copilul este apt să răspundă)

45. Copiii nu ne plac!
• Reac iile copiilor oferă dovezi că apari ia unui adultț ț
semnifică înrăută irea situa ieiț ț .
Atunci când adul ii se apropie/ vorbesc copiiiț :
• Pleacă sau se întorc
• Spun adul ilor să-i laseț
• Agresiunea fizică asupra adul ilor i/sau asupra saț ș
• ipă, plâng, scâncescȚ
• Aceste tipuri de comportamente, de obicei, au ca
rezultat final dorit pentru copii: adultul să-l lase în
pace!

46. Reputa ia proastăț
• Copiii cu autism deseori sunt descri i caș
”încăpă ina i”, ”imprevizibili”, ”dependen iț ț ț
de rutină”, ”inflexibili”.
• Aceste modele împiedica copii să
însu ieascăș noi experienţe
• Responsabilitatea noastră este de a nu
permite dezvoltarea acestor modele

47. Limbajul este Comportament
(Verbal)
• Depinde de ”comunitatea verbală”
• Întotdeauna implică mai mult decât o
persoană
• “Semnifica iaț ” este creată de comunitate
• Vocal i non-vocalș
• Dificil pentru multe persoane cu autism
• Consecinţele comportamentului sunt
modul în care înve iț

48. Comportamentul verbal (CV)
semnifică
• Abilitatea de a schimba comportamentul
personal în baza comportamentului verbal
al cuiva te face mai eficient în lume.
• Ve i învă a aptitudini mai repedeț ț
• Ve i avea acces la noi experien eț ț

49. Ce se întâmplă când nu po i învă aț ț
CV de la alte persoane?
• Andrei i tataș
• Copiii cu autism în general au probleme cu
învă area de la/prin ascultarea cuivaț
• Nu pot să înve e cu ajutorulț : căr ilor, filmelor,ț
cântecelor, persoanelor care vor să-i ajute
• Copiii tiu doar cum să vorbească dar nu să iș ș
asculte
• Copiii se axează doar pe sarcinile sau ac iunileț
pe care le vor

50. Desenează aceasta!

51. Cum se desenează!

52. Hai să ne jucăm!
• 1 obiectiv – de învă at un joc nouț
• 2 metodele de învă areț
• 3 grupurile
• Care sunt diferen eleț ?

53. Teme pentru acasă
• Aici sunt 3 tipuri diferite de comportamente
verbale: solicitarea unui element, etichetarea a
ceva ce vezi și verbalizarea a ceva ce auzi
• Scrie un antecedent i o consecin ă care arș ț
putea să te înve e aceste 3 tipuriț

54. Trecerea în revistă a temelor
pentru acasă
• Solicitarea
• Etichetarea
• Imitarea a ce cineva spune

55. Ce vor copiii?
5 căi prin care noi to i învă ămț ț :
Auz: cântece simple, sunete interesante
Gust: dulce, sărat, alimente simple
Atingeri: apăsare, texturi interesante,
căldură, mi care, răsucireș
Vedere: lumini
Miros: mirosuri asociate cu spersoane iș
mâncare preferate

56. Copiii se distrează
Doar pentru că este distractiv.
• Andy iș Joey
• Richie
• Copiii mecheriș

57. Sfaturi pentru interac iuniț
Ce să face i ca prezen a i comunicarea cu dvs. să fie plăcută i copilul săț ț ș ș
se comporte adecvat?
1) Aduce i o multitudine de lucruri, obiecteț
care ti i că plac copiluluiș ț
2) Nu-i adresa i acelea i întrebări iar i iarț ș ș
3) Nu-i permite i să se confrunte: oferi i-iț ț
ajutor când el necesită
4) Nu-i adresa i întrebări dificileț

58. i mai multe sfaturi pentruș
interac iuneț …
5) Nu reac iona i când el se comportă urât,ț ț
gălăgios, etc.
6) Scălda i-l în dragostea dvs. când seț
comportă frumos ( i recompensa i-l/întări i-lș ț ț
suplimentar când face ceva independent)
7) Nu-l lăsa i să se plictiseascăț
8) Lucra i cu el până când el se va sim i bine iț ț ș
încrezut în sine
9) Oferi i-i timp pentru distrac ieț ț

59. Asocierea/Pairing cu recompensa/întărirea:
un set de îmbunătă ire a condi iilorț ț
• Scopul asocierii cu recompensa este de a
prezenta copilului un set de îmbunătă ireț
a condi iilorț .
Cum de asociat:
Pasul 1: Oferi i copilului cât mai multe lucruri preferateț
Pasul 2: Evita i situa iile de sustragere a obiectelor,ț ț
întreruperea ac iunilor sau adresarea sarcinilor dificileț
Pasul 3: Asocia i vocea dvs. cu activită ile i sarcinileț ț ș
preferate ale copilului
Prezen a dvs. trebuie să fie ca un acces la lucrurile plăcute,ț
distractive pe care nu le-ar putea ob ine fără dvs.ț !

60. Începe i să vă cunoa te i copilulț ș ț
• Cunoa te i abilită ile curente în următoarele arii:ș ț ț
– Comunicare
– Socială
– Auto-deservirea
• Ce fel de interac iuni preferă/ură te copilulț ș ?
• Câte sarcini poate îndeplini până se enervează/irită?
• Ce fel de promptări func ionează în cazul lui?ț
• Diviza i sarcinile complicate în mici păr i simplificate pentru aț ț
găsi/a pune în valoare abilită ile copilului (dar nu disabilită ile)ț ț
• Pe perioada asocierii evita i situa iile problematiceț ț

61. Distra i-vă!ț

62. Scopuri: Distra i-vă!ț
• Pute i să-l face i să râdă în hohoteț ț ?
• Pute i să-l face i să zâmbeascăț ț ?
• Pute i să-l face i să se apropie de dvs.ț ț ?
• Pute i să-l face i să stea aproape de dvs.ț ț
în aceea i camerăș ?
• Pute i să-l face i să vă imite pe parcursulț ț
jocului?

63. A teptărileș
În timpul asocierii/pairing-ului:
1)Jocul nu are reguli
2)Nu există răspunsuri gre iteș
3)Contactul vizual nu este a teptatș
4)Vorbirea propriu-zisă nu este importantă
5)Re ine i că la copii men inerea aten ieiț ț ț ț
este de scurtă durată. Încearcă să men iiț
aceasta!

64. Suporturi pentru asociere/pairing
• Cunoa te i-vă copilulș ț
Auzul: muzică, instrumente muzicale, jucării
care cântă
Văzul: obiecte care să învârtesc, zboară,
rostogolesc, sar, multicolore, computere,
filme
Senza iile tactileț : boabe, orez, jocuri în apă,
îmbră i ări, dansuri, jocuri fiziceț ș
Gustul: dulce, sărat, snackuri sărate, băuturi
Mirosul: eu nu am folosit multe, dar tu ai putea

65. Asocierea/Pairing-ul: ce e de făcut
• Recompensă/întărire non-întâmplătoare,
necondi ionatăț
• Gândi i-vă la un clovn i comporta i-vă caț ș ț
el
• Ave i recompensele la îndemânăț
• Oferi i-i lucruri care îi plac fără a cere cevaț
în loc
• Juca i-vă alături de el i uita i-vă dacă aț ș ț
observat ce face i dvs.ț

66. Asocierea/Pairing-ul: ce nu se
poate de făcut
• Nu sustrage i jucăriile ce bucură copilulț
(dar propune i-i altele i lăsa i-l să aleagăț ș ț
ce vrea)
• Nu-i cere i să urmeze regulile dvs. de jocț
• Nu adresa i multe întrebări (de ex.:ț
”Vrei….?”)

67. Dovezile succeselor: Asocierea cu
recompensa/întăritorul
Când adultul este asociat cu recompensa
comportamentul copilului fa ă de el va fiț
demonstrat.
Copilul…
– Va privi adultul
– Se va apropia de el
– Îi va cere anumite lucruri
– Îl va a tepta pe adult să se pregăteascăș
– Va râde, zâmbi i va fi sociabilș
• Copiii care se comportă în a a mod sunt mai pregăti iș ț
pentru a însu ii abilită i sociale, comunicative iș ț ș
academice.

68. Învă area copiilorț
• Care este cel mai important pentru copil în
procesul de învă areț ?
1) Să înve e să ceară ce vrea în modț
adecvat
2) Să accepte ”Nu”
3) Să înve e să facă fa ă factorilorț ț
deranjan iț
4) Să fie un bun ascultător

69. Adultul care înva ăț
• Ce trebuie sa tie adul ii care instruiescș ț
(educatorii, părin ii, terapi tii)?ț ș
1) Majoritatea deprinderilor de comunicare pot
fi însu iteș
2) Nu apela i la logica cu copiii pe care îiț
învă a iț ț
3) Copii sunt capabili a fi calmi i comunicabiliș
4) Copii întotdeauna înva ă din reac iile dvs.ț ț
5) Puteţi sistematic reduce comportamentele
neadecvate la niveluri foarte scăzute, dacă
ve i fi consecven i.ț ț

70. Comportamentul verbal
• Ce se întâmplă în acest video?
• Care este istoria care este în spatele celor
văzute?
• De ce copiii fac ceea ce fac?
• A i putea să ghici i ce experien ă aț ț ț
precedat?
• Pute i ghici ce îi plac acestui copilț ?
• Pute i ghici ce nu-i place acestui copilț ?

71. Elementele verbale
Elementele verbale:
1) Mand/solicitarea (avantajele vorbitorului)
2) Tact/etichetarea (avantajele
ascultătorului)
3) Intraverbal (avantajele ascultătorului)
4) Echoic
Majoritatea comportamentelor verbale sunt
multilateral controlate.

72. ABLLS

73. Manding (Solicitarea)
• Comportamentul verbal doar când spui ce vrei
• Cea mai simplă abilitate pentru învă areț (cea mai mare
parte a timpului)
• De ex. arată, spune, desemnează, întrebări ”wh”
Antecedent Comportament Consecin ăț
Ascultare, dorin aț
a ceva (MO)
Denumirea
obiectului
Ob inereaț
obiectului
Nu poate ob ineț
ceva sare,
mâncare
“Transmite-mi
sarea”
Ob inerea săriiț

74. Când i de ce să cerem/solicitămș
• Ascultarea (avem o comunitate verbală)
• Stări necondi ionate de deprivare (de ex. foame, frig)ț
• Stare condi ionată de deprivare (de ex. are nevoie deț
furculi ă, vrea să tie ora)ț ș
• Într-o conversa ie normală cererile/solicitările suntț
ascunse. De ex. ”Vrei cafea?”

75. Tacting (Etichetarea)
• Comenta i tot ce vede i/sim i i/auzi i/mirosi i/gândi iț ț ț ț ț ț ț
• Recompense generalizate
• De ex. ma ină, floare frumoasă, chei pierdute, animal înș
pădu
Antecedent Comportament Consecin eț
Ascultare, stimuli
discriminativi
Denumirea
obiectelor văzute
Recompense
generalizate
Curcubeul apare pe
cer
“Prive te curcubeulș ” “Mul umesc. Esteț
foarte frumos.”

76. Când i de ce etichetăm/tactămș ?
• La ascultare
• Se întâmplă ceva neordinar
• Face audierea noastră mai eficientă
(permite să în eleagă condi iileț ț
neprevăzute ce afectează
comportamentul lui)

77. Intraverbal (Conversația)
• Răspuns vostru la ceva spus de o altă persoană
• Recompense generalizate
• De ex. Cântare, cina de sărbătoare, informa iiț
personale
Antecedent Comportament Consecin eț
Audiere, ascultare
a ceva
Spune ceva Recompense
generalizate
A i fost pe plajă înț
vara aceasta?
Nu, încă nu. Este foarte rău.

78. Imitarea
• Vocal sau motor
• Ecolalia
• De multe ori trebuie să fie învă atț

79. Echoic/Imita ia vocalăț
• Audierea i pronun area celor auziteș ț
• Recompense generalizate
• De ex. învă area alfabetului, lec ii de canto, oț ț
nouă limbă
Antecedent Comportament Consecin eț
Audiere, ascultare
a ceva
Repetă ce a auzit Recompense
generalizate
Transmite-mi
zahărul
Zahărul? Da, te rog,
transmite-mi
zahărul.

80. Scopurile solicitărilor/Mand
Timpuriu:
• Cere ceva ce se află în câmpul de vedere, atunci când
este oferit un prompt imitativ
• Realizează contactul vizual în momentul solicitării
• Solicită ceva ce nu este prezent/în câmpul de vedere
• Solicită ceva ce lipse teș
Ulterior:
• Propozi ii completeț
• Solicită informa iiț

81. Erori tipice la solicitare/manding
• Învă area cuvintelor ”generale” (vreau, mai mult, ajutor)ț
• Învă area în lipsa motiva ieiț ț
• Promptarea cu întrebări
• A teptarea apari iei motiva iei, în loc de a o creaș ț ț
• Cererea mai multor cuvinte înainte ca limbajul să fie clar

82. Scopurile tactării
Timpuriu
• Numirea obiectelor i imaginilorș
tipice/obi nuite la solicitareș
Ulterior
• Etichetarea spontană
• Descrierea emo iilor (proprii i a altorț ș
persoane)

83. Scopurile intraverbalului
Timpuriu
• Cântec substituitor
• Spunerea substituitorilor/înloc iitorilorț
• Sunetele animalelor/onomatopee
Ulterior
• Adresarea întrebărilor “wh”
• Povestirea unei istorioare (din trecut sau viitor)

84. Abilită ile de ascultare receptivăț
Timpuriu
• Identificarea obiectelor i imaginilor tipice/obi nuiteș ș
• Identificarea păr ilor corpului, a formelor, culorilorț
• Executarea instruc iunilor simple (vină încoace, ridică-te,ț
etc.)
Ulterior
• Executarea dublelor instruc iuniț
• Găsirea obiectelor în raport cu categoriile (animale,
mâncare, etc.)

85. Tehnicile de învă areț
1) Manipulările antecedente
a) Promptarea
b) Împăr irea abilită ilor în păr i mai mici pentru o gestionare maiț ț ț
u oarăș
2) Formarea
3) Modelarea – prin demonstrarea exemplului
4) Gesticularea, indicarea, ghidarea fizică
5) Învă area fără erori (deseori utilă în evitarea frustrărilor)ț
6) Recompensarea imediată a comportamentului intă/a teptatț ș
7) Consecin e diferite pentru alte comportamenteleț

86. Modelarea i atenuarea promptăriiș
• Demonstrează deja copilul comportamentul
intă/a teptatț ș ?
• Care este cea mai rapidă modalitate de a ob ine scopulț ?
• O activitate pe zi
• Modelarea este potrivită atunci când copilul este deja pe
drumul cel bun

87. Concentrarea
• Copiii cu autism deseori se concentrează doar
pe ce vor ei (dar nu pe persoane care de ineț
acest obiect)
• Învăţaţi copiii să manevreze înainte şi înapoi
între obiectul dorit şi instrucţiunile/direc iunileț
date de către adulţi.

88. Lucruri mici de re inut! ( i consolidat)ț ș
• Răbdare
• Contact vizual
• Tolerarea factorilor deranjan iț
• Luarea dar nu capturarea obiectului

89. Abilită ile non-verbaleț
• Activită i cotidieneț
Băitul, spălarea pe din i, aranjarea patului,ț
aranjarea hainelor, pregătirea bucatelor,
cură area încăl ămintei, legarea ireturilorț ț ș
• Motricitatea fină
Scrierea, decuparea, dactilografierea, utilizarea
furculi ei/cu itului/linguriiț ț

90. Înlăn uireaț
• O serie de evenimente care decurg în aceea iș
ordine.
• Completarea unui pas serve te drept semnalș
pentru realizarea următorului
• Video: patul militar
• Mână peste mână –promptarea lini tităș
• Recompensele/întăritori

91. Nepotrivit vs.comportament înlocuit
• Pregătirea planului de lucru….
• Răcnetul 
• Lovirea capului 
• Rotirea pe cerc 
• Mesaj: este necesar de a cunoa teș
contextul

92. ATEN IEȚ
• Majoritatea comportamentelor nepotrivite
duc la captarea aten iei dvs.ț
• Scuiparea, lovirea, fuga, strigătul,
distrugerea, lupta, etc.
• Cum putem răspunde acestor
comportamente fără a atrage aten ieț ?

93. Comportamentul nepotrivit
Func iile comportamentuluiț :
• Acces la aten ie:ț de ex. copilul aruncă jucăria pentru că vrea aten iaț
mamei (dacă acest comportament maladaptativ atrage aten ia mamii –ț
chiar dacă ea spune ”Nu” —este mare probabilitatea ca el să se angajeze în
acelaşi comportament în viitor, pentru a atrage atentia mamii)
• Accesul la evadare: de ex. mama spune copilului ”Ia i fă curat” i copilulș ș
fuge din bucătărie deoarece nu vrea să execute sarcina.
• Accesul la recompensele automatizate: de ex. copilul flutură pentru a
scăpa de o stare de tensiune.
• Acces la materiale palpabile, reale (de ex. activită i, jucării, mâncare,ț
etc.): de ex. copilul love te mama deoarece vrea obiectul pe care îl de ineș ț
ea.
• Fluxul senzorial

94. Comportament rău i ce e de făcutș
• Extras din Sunberg Presentation: Ce cauzează
comportamentul negativ i ce e de făcutș
• Există multe cauze ale comportamentului negativ
• Prima sarcină constă în identificarea cauzei
comportamentului specific
• Utiliza i înlăn uirea de trei evenimente pentru aț ț
identifica cauza comportamentului
• Defini i comportamentulț (pa i miciș -1 sau 2
comportamente)
• Identifica i antecedentulț (evenimentele precedente
comportamentului)
• Identifica i consecin eleț ț (ce se întâmplă după
comportamentul respectiv)

95. Ce cauzează comportamentul rău?
• Multe comportamente negative sunt
determinate de recompense/întăritori
involuntare/neinten ionateț
• Comportamentele negative duc la aten ie,ț
reac ii, reprimări, etc.,ț etc.
• Comportamentele negative duc la accesul
la recompense/întăritori
• Comportamentul negativ permite de a
evita efectuarea activită ii nedoriteț

96. Ce cauzează comportamentul rău?
• Comportamentul negativ poate fi distractiv
(auto-stimularea, distrugerea, că ărareaț )
• Comportamentele pozitive nu au efectele
similare enumerate mai sus
• Nu posedă deprinderi alternative pentru a
ob ine acela i întăritor.ț ș (Limbajul expresiv)

97. Ce e de făcut
• 1 pas: identifica i cauza folosind analizaț
ABC: de ex. căutarea aten ieiț
• Interven iaț :
• Al 2-lea pas: prevenirea: identificarea
condi iilor anturajului i a timpului probabilț ș
al apari iei comportamentului problematicț
i reface i orarul activită ilorș ț ț (de ex.
sunetul telefonului, achitarea bonului),
care îl va implica pe copil

98. Ce e de făcut
• Al 3-lea pas: învă a i-l comportamentț ț
pozitiv: întăritor: permanent/consecvent
oferi i întăritor pentru un comportamentț
corespunzător (20-30 ori pe oră)
• Al 4-lea pas: reduce comportamentul
negativ: încetarea: ignorarea
comportamentelor negative minore. În
această luptă fi i în elep i!ț ț ț

99. Înlocuirea comportamentului
• Anihilarea/încetarea cere timp
• Exemple:

100. Căutarea aten ieiț
• Alte posibile cauze ale comportamentelor
negative minore
• Limbaj expresiv sărac
• Promova i învă area mand/prin solicitareț ț
• Solicitarea/Manding recompensei prin
cuvinte, semne sau PECS
• Deseori este foarte u or de a învă aș ț
copilul să solicite (Sundberg & Partington,
1998)

101. Căutarea aten ieiț
• Alte posibile cauze ale comportamentelor
negative minore
• Curriculumul este prea greu, în afara
zonei de dezvoltare actuală a copilului sau
nesemnificativă pentru copil.
• Utiliza i un instrument de evaluare pentruț
a identifica nivelul de dezvoltare a
limbajului i a deprinderilor socialeș

102. Cum se utilizează recompensele/întăritorii
pentru a înlocui comportamentul nepotrivit
• Asigura i-vă că într-adevăr ave i unț ț
întăritor
• Oferi i-i întăritorul imediat dupăț
comportamentul bun
• Crea i multe oportunită i pentruț ț
comportamentul bun/corect (Nu le
a tepta i doarș ț )
• Utiliza i diver i întăritoriț ș
• Oferi i careva întăritori pur i simpluț ș
(pairing)

103. Ignorarea comportamentului rău
• Fi i pregăti i pentru o explozie aț ț
comportamentului în urma extinc iei/tendin eiț ț
adul ilor de a opri comportamentulț
• Contactul vizual deseori este aten ieț
(recompensă/întăritor)
• Nu demonstra i reac ii facialeț ț
• Nu certa i, mustra i sau vorbi iț ț ț (aten ieț )
• Nu arăta i furiaț (aten ieț )
• Comporta i-vă de parcă sunte i cople it de oț ț ș
altă activitate, pleca iț
• După stoparea comportamentului rău pe scurt
timp oferi i-i copilului aten ieț ț

104. Comportament mai serios
• Comportament: acces de furie, loviri,
aruncări, zgâriere, căderi pe podea, etc.
• 1 pas: identifica i cauza ce a provocatț
comportamentul copilului
• A cauze posibile: cererea adultului (de ex.
du-te în pat, mănâncă la masă), sustragerea
recompensei, de ex. au închis Tv-ul, au intrat
în casă, copilul este lipsit de activitatea
dorită)
• DESEORI, COPILUL ÎNVA Ă CĂȚ
COMPORTAMENTUL NEGATIV ÎI VA
DETERMINA PE PĂRIN I, EDUCATORI SĂȚ
RENUN E LA CERIN ELE SALEȚ Ț

105. Comportament foarte rău
• 2-a pas: prevenirea, învă area limbajuluiț
expresiv, schimbări în curriculă
• 3-a pas: interven ia: învă areaț ț
comportamentului pozitiv
• 4-a pas: interven iaț : atenuarea
comportamentului negativ

106. Comportamentul foarte rău
• Pasul 2: prevenirea
• Identifica i ariile de cea mai înaltăț
probabilitate de apari ie a problemelorț
• Iniţial evitaţi cereri care concurează cu
motivaţia puternică
• Da i explica ii verbale dacă e posibilț ț
• Folosi i consecutivitateaț dacă-atunci pentru
copiii verbali
• La vizitarea doctorului, magazinului,
avionului, când merge i în ospe ie, etc. lua iț ț ț
cu dvs. recompensele preferate

107. Comportamentul foarte rău
• Cere i acela i comportament în situa ii cuț ș ț
risc mai mic de apari ie a problemelor iț ș
recompensa iț
• Diviza i sarcinile în mici etape iț ș
recompensa i-leț
• Formula i a teptări clare i fi iț ș ș ț
consecven iț
• Recompensa i comportamenteleț
apropiate
• Stabili i limite temporale pentruț
recompense
• Dacă copilul nu prezintă accese de furie

108. Comportamentul foarte rău
• Pasul 3: Învă area comportamentului pozitivț
• Găsi i cea mai puternică recompensă pentru copilț
respectiv
• Păstra i controlul asupra recompensei i oferi i-lț ș ț
doar după un comportament pozitiv
• Totu i, periodic oferi i această recompensăș ț
”gratis” (pairing)
• Crea i o ierarhie a cerin elor începând cu cele maiț ț
simple sarcini (”bate din palme” poate fi o sarcină
simplă )
• Oferi i o multitudine de oportunită i pentru caț ț
copilul să aibă succese i pentru a-l conformaș

109. Comportamentul foarte rău
• Gradual complica i solicitările, permanentț
recompensând
• Pe parcursul zilei lucra i cu seturi de sarcini miciț
• Lucra i în toate împrejurărileț
• Transfera i controlul pe al i adul iț ț ț (generalizare)
• Graduat introduce i cerin e din arii mai complicate (deț ț
ex. renun a i la recompense)ț ț
• Ocazional oferi i recompensa în perioada renun ăriiț ț
• Întotdeauna finisa i interac iunea pe o notă pozitivăț ț

110. Comportamentul foarte rău
• Pasul 4: Atenuarea comportamentului
negativ
• Extinc ieț : Nu anula i cerin a/solicitareaț ț
• Urma i solicitarea până la finalț
• Fi i pregăti i pentru o explozie a comportamentuluiț ț
• Formula i clar expecta iile dvs.ț ț
• Fi i aten i: anularea solicitării poate face problema i maiț ț ș
gravă

111. Comportamentul foarte rău
• Asigura i-vă că un comportament negativ NU ESTEț
recompensat/întărit nici într-un caz
• Nu promite i recompense pentru stopareaț
comportamentului rău
• Nu demonstra i recompensa/întăritorul cândț
demonstrează un comportament negativ
• Nu încerca i iț ș “talk a child down”
(recompensa/întăritorul)
• Fi i calmi, fermi i non-emotivi. Nu permite i să fi iț ș ț ț
captura i de argumentele i rezisten a înaltă a copilului.ț ș ț

112. Gânduri finale
• Nu lucra i de unul singurț
• Părin i, doctori, terapi ti, comunită i on-ț ș ț
line, jurnale, anali ti comportamentaliș
• Face i înregistrări video i privi i-leț ș ț (de
multe ori)

113. Gânduri finale
• Nu încerca i să rezolva i oriceț ț
• Baza i-vă pe în elegerea ”naturală”ț ț
despre modul în care oamenii ac ioneazăț

114. Gânduri finale
• Nu folosi i disabilitatea ca scuzăț
• Păstra i expecta ii înalteț ț
• Nu permite i altor persoane să vă facă săț
vă sim i i prost vizavi de ce face iț ț ț

115. Gânduri finale
• Lucra i asupra previzibilită iiț ț

116. Gânduri finale
• Distra i-vă!ț