1. CERCETAREA CALITATIVǍ
Cercetarea calitativă contribuie la evidenţierea fenomenelor, dar rămâne la un nivel descriptiv.
Cercetătorii calitativişti vizează :
- descrierea fenomenului social ;
- înţelegerea fenomenului social ;
- extrapolarea rezultatelor la situaţii similare.
Metode calitative :
• observaţia ;
• interviul calitativ (semistructurat, nestructurat) ;
• focus group.
OBSERVAŢIA
Ca metodă de investigaţie ştiinţifică, obsrvaţia este definită ca fiind activitatea de urmărire şi
descriere sistematică a comportamentelor şi evenimentelor ce au loc în mediul social.
Observaţia calitativă poate fi :
• participativă ;
• neparticipativă.
1. Observaţia neparticipativă
Când cercetătorul alege să observe grupul fără să se implice.
Cercetătorul studiază grupul din exterior.
Cercetătorul priveşte mai mult decât ia parte.
2. Observaţia participativă
Presupune implicarea activă în vieţile celor studiaţi. Cercetătorul este acceptat ca membru al
grupului.
Este cea mai calitativă dintre toate metodele de cercetare.
Observaţia participativă dă posibilitatea cercetătorului să descopere date detaliate despre
gândurile, simţămintele şi comportamentul grupului pe care îl studiază.
Observaţia participativă poate fi dusă la bun sfârşit folosind una din două abordări posibile :
• Observaţia sub acoperire ;
• Observaţia deschisă.
a) Observaţia sub acoperire
Identitatea cercetătorului şi scopul cercetării sunt ascunse pentru membrii grupului.
Ex :
• pentru a cunoaşte îndeaproape viaţa şi preocupările sportivilor, cercetătorul se poate
angaja ca antrenor secund.
1

2. b) Observaţia deschisă
Identitatea cercetătorului este dezvăluită grupului studiat, dar uneori natura cercetării este
ascunsă.
Un instrument util de lucru este fişa de observaţie, care cuprinde o listă de elemente care pot
fi consemnate pe parcursul observaţiei.
FIŞǍ DE OBSERVAŢIE
1. Cadrul :
• Cum este mediul fizic ?
• Care este contextul social ?
• Ce fel de comportamente favorizează sau influenţează negativ acest cadru ?
2.Participanţii :
• Cine este prezent la locul acţiunii, câţi oameni şi rolurile lor.
• Ce îi reuneşte pe aceşti oameni ?
• Cine are permisunea de a fi aici ?
3. Activităţi şi interacţiuni :
• Ce se întâmplă ?
• Există o succesiune clară de activităţi ?
• Cum interacţionează oamenii în cadrul activităţii şi în afara acesteia ?
• Ce conexiuni sau interdependenţe există între oameni şi activităţi
4. Frecvenţa şi durata :
• Când a început această situaţie?
• Căt durează?
• Este un tip de situaţie care se repetă sau este unică ?
• Dacă se repetă, cât de frecvent se întâmplă acest lucru?
• Dintre situaţiile diferite cât de tipică este cea pe care o observăm?
5. Factorii subtili (o serie de factori mai puţin evidenţi, dar probabil la fel de importanţi
pentru observaţie) :
• Activităţi informale şi neplanificate.
• Înţelesul simbolic conotativ al cuvintelor.
• Comunicarea nonverbală, care cuprinde şi îmbrăcămintea, dispunerea în spaţiul fizic
etc.
2

3. INTERVIUL CALITATIV
Interviul presupune ca cercetătorul să colecteze informaţia direct de la respondent.
1) Interviul semistructurat
Presupune un ghid de interviu cu întrebări predefinite, dar care permite intervievatorului să
devieze de la plan ca să pună întrebări specifice.
Intervievatorul introduce tema, apoi ghidează discuţia punând întrebări specifice.
2) Interviul nestructurat
Presupune că cercetătorul poartă discuţii total libere cu anumiţi membrii ai populaţiei vizate
pe o singură probemă. Uneori aceasta nici nu este dată în prealabl ci urmeză să fie descoperită prin
astfel de discuţii.
Interviul nestructurat se desfăşoară de obicei în mai multe întâlniri, iar o întâlnire poate dura
mai multe ore.
Modul cel mai tipic de realizare al unui interviu este cel individual, prin contact direct, „faţă
în faţă“
Ghid de interviu
1. În ultimul timp se vorbeşte tot mai mult despre sărăcie. Ce este pentru dumneavoastră
sărăcia?
• Ce înseamnă pentru dumneavoastră o persoană săracă?
• Cine poate fi considerat sărac în România?
2. Dumneavoastră cum credeţi că ar putea fi ajutaţi săracii?
• Care credeţi că sunt cele mai importante nevoi ce trebuiesc satisfăcute în cazul săracilor?
• Care sunt persoanele care merită şi cele care nu merită să fie ajutate?
3. După părerea dumneavoastră, din ce cauză credeţi că săracii au ajuns în această
situaţie?
• Credeţi că sunt direct răspunzători pentru situaţia în care se află?
• Dacă da, în ce fel? Dacă nu, de ce?
4. Aţi putea să-mi spuneţi, în cazul dumneavoastră care au fost motivele ce v-au determinat
să înaintaţi cerere pentru ajutor social?
• Care au fost problemele ce v-au determinat să faceţi acest demers?
5. Ce îmi puteţi spune despre relaţiile pe care le aveţi cu alte persoane aflate în situaţia
dumneavoastră?
3

4. • Dumneavoastră discutaţi cu aceste persoane?
• În ce fel de împrejurări interacţionaţi?
6. În opinia dumneavoastră, societatea românească de astăzi este deschisă luptei împotriva
sărăciei?
• Dar comunitatea din care faceţi parte?
• Care sunt problemele în care ar trebui să se intervină?
7. După părerea dumneavoastră, în viitor sărăcia va putea fi eliminată?
• Dacă da, cum?
• Dacă nu, de ce?
Vă mulţumesc!
FOCUS GRUP (INTERVIUL DE GRUP FOCALIZAT)
Un focus grup este definit ca un grup de indivizi în interacţiune care au unele interese sau
caracteristici comune, grup adunat de un moderator, ce foloseşte grupul şi interacţiunile acestuia ca
mod de a obţine informaţii despre o problemă specifică.
Experţii în focus grup recomandă ca foarte importante :
• Intrebările să fie relativ puţine (7-10) altfel durata discuţiei ar fi nepermis de mare,
ceea ce înseamnă până la urmă eşecul interviului.
• Întrebările trebuie să fie bine alese şi formulate.
• Se recomandă ca întrebărilor neprevăzute în ghid să li se reserve 10 – 15 minute la
sfârşitul interviului.
În America de Nord, focus grupul tipic durează aprozimativ 2 ore şi se desfăşoară cu 8 până la
10 participanţi.
Persoana care reuneşte un focus grup se numeşte moderator. El devine un lider de grup care
facilitează discuţia, pune întrebări şi ascultă răsunsurile întregului grup.
Studiile care folosesc ca tehnică focus grupul se desfăşoară cu cel puţin 4-6 grupuri de discuţii
sau chiar mai multe.
S-a constatat că focus grupul format din 7-10 oameni care nu sunt familiari unul cu altul şi au
anumite caracteristici în comun legate de tema cercetării, asigură un număr suficient de participanţi
pentru a obţine diversitate de opinii şi a menţine discuţia sub control, astfel ca toţi indivizii să-şi
spună punctul de vedere.
Membrii din focus grup pot fi, de pildă, persoane care au trecut printr-un eveniment împreună,
consumatori unui produs sau serviciu, spectatorii unui film etc.
FOCUS GRUP
Data :
Oraşul (comuna, satul) :
4

5. Numărul de participanţi:
Locul desfăşurării :
Durata :
1. Cum se implică părinţii în educaţia voastră ?
2. Când spun „implicarea familiei“, ce înseamnă asta pentru voi ? Cum o puteţi explica ?
3. Ce anume fac părinţii acasă să vă încurajeze şi să vă ajute la învăţătură ?
4. Vreţi ca părintele sau cel are are grije de voi să vină la şcoală pentru a participa la
diverse activităţi şcolare ?
5. Ce v-ar plăcea să facă la şcoală părintele sau cel care vă îngrijeşte ?
6. Ce vă reţine să vreţi ca părinţii voştri să vină la şcoală pentru a participa la diverse
activităţi şcolare, culturale, sportive etc ?
7. Ce ar trebui să disute părinţii voştri cu profesorii astfel ca la şcoală să fie mai bine pentru
voi ?
8. Ce credeţi că gândesc profesorii despre implicarea familiei în educaţia voastră ? Dar
despre implicarea ei în activitatea şcolii (liceului) ?
5

6. Numărul de participanţi:
Locul desfăşurării :
Durata :
1. Cum se implică părinţii în educaţia voastră ?
2. Când spun „implicarea familiei“, ce înseamnă asta pentru voi ? Cum o puteţi explica ?
3. Ce anume fac părinţii acasă să vă încurajeze şi să vă ajute la învăţătură ?
4. Vreţi ca părintele sau cel are are grije de voi să vină la şcoală pentru a participa la
diverse activităţi şcolare ?
5. Ce v-ar plăcea să facă la şcoală părintele sau cel care vă îngrijeşte ?
6. Ce vă reţine să vreţi ca părinţii voştri să vină la şcoală pentru a participa la diverse
activităţi şcolare, culturale, sportive etc ?
7. Ce ar trebui să disute părinţii voştri cu profesorii astfel ca la şcoală să fie mai bine pentru
voi ?
8. Ce credeţi că gândesc profesorii despre implicarea familiei în educaţia voastră ? Dar
despre implicarea ei în activitatea şcolii (liceului) ?
5