Documentul oferă o prezentare detaliată a biochimiei sângelui, inclusiv proprietățile, compoziția și funcțiile sale esențiale, precum transportul oxigenului și substanțelor nutritive. Sângele este un fluid complex care include celule figurate, plasmă și îndeplinește multiple funcții fiziologice, cum ar fi circulația, respirația, excreția și nutriția. De asemenea, sunt discutate analizele hematologice și biochimice utilizate pentru evaluarea stării de sănătate.

1. BIOCHIMIA
SANGELUI

2. CUPRINS:
I. –SANGELE-DESCRIERE
-PROPRIETATI ALE SANGELUI: -culoare
-densitate
- temperatura
-vascozitate - COMPONENTELE SANGELUI
I.-elemente figurate:eritrocite,leucocite,trombocite.
II.-plasma
-FUNCTIILE SANGELUI
-COMPOZITIA CHIMICA A SANGELUI
-ANALIZE HEMATOLOGICE
-ANALIZE BIOCHIMICE
-ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC AL SANGELUI
-IMPORTANTA FIZIOLOGICA A SANGELUI
II.-BIOCHIMIA SANGELUI-PREZENTARE IMAGINI
III.BIBLIOGRAFIE

3. SANGELE:
 este un tesut lichid compus din celule
(globule rosii, globule albe si trombocite)
si o substanta intracelulara lichida
(plasma) care, la randul ei, este formata
din ser si fibrinogen.
 transporta oxigenul si diferitele substante
nutritive in intreg organismul.
 reprezinta a treisprezecea parte din
greutatea totala a organismului, adica
aproximativ 5 litri la o persoana de 65 -
70 de kilograme (din care 2 litri stagnant
si 3litri circulant)

4.  este lichidul rosu, vascos, ce constituie mediu
intern si care circula in artere si in vene sub
actiunea pompei cardiace.
 datorita compozitiei sale complexe si circulatiei
sale rapide, sangele iriga toate tesuturile, asigura
multiple functii.
 el permite mai ales prin intermediul retelei de
capilare interpuse intre circulatia arteriala si
circulatia venoasa, transportul gazelor
respiratorii (oxigen si dioxid de carbon), cel al
substantelor nutritive (glucide, lipide, protide),
cel al elementelor necesare mijloacelor de
aparare ale organismului impotriva bacteriilor,
parazitilor si virusurilor (anticorpi, eozinofile,
limfocite, monocite, polinucleare neutrofile).

5.  circulatia sangvina este asigurata de contractiile muschiului cardiac.
 acesta trimite la fiecare contractie aproximativ jumatate din sange
spre plamani, unde dioxidul de carbon este evacuat in aerul expirat
atunci cand oxigenul este absorbit de catre globulele rosii.
 cealalta parte a sangelui este trimisa prin aorta spre diferitele
tesuturi, de unde se intoarce prin venele cave.

6. PROPRIETAILE SANGELUI:
1.Culoarea:
 ii este conferita de prezenta pigmentului
respirator, a hemoglobinei din hematii. Culoarea
hemoglobinei variaza in functie de starea sa
chimica. La nivelul arterelor, unde hemoglobina
este saturate cu oxigen 100% predominanata
oxihemoglobinei determina culoarea rosie aprinsa
a sangelui.
 in teritoriul venos al sangelui, unde saturatia cu
oxigen abia atinge 60% din capacitate de fixare a
hemoglobinei, cantitate mare de hemoglobina
redusa confera culoare rosie inchisa sangelui
venos. Diferentele de saturatie in oxigen explica
de altfel si diferentele de culoare dintre single din
zonele cu circulatie active si single zonelor cu
circulatie lenta, cu gradredus de oxigenare

7. 2.Densitatea.
- depinde de cantitatea si densitatea substantelor solvate,
precum si de numarul de elemente figurate.
-valorile normale ale densitatii sangelui total sunt de 1061
la barbate si al femei 1057, fata de 1027 pentru plasma si
1000 pentru apa.
-variatii densitatii sangelui pot aparea atit in conditii
fiziologice cit si in conditii patologice.
-variatii fiziologice apar in cursul ingestiei sau pierderii de
lichide.
-variatii patologice scaderii ale densitatii sangelui pot aparea
in cursul hipoproteinemiilor determinate de reducerea
sintezei de proteine la bolnavi hepatici, de pierderi prin
filtrul glomerular deteriorat la bolnavii renali, de reducerea
aportului alimentar in foamea prelungita.
-cresteri ale densitatii sangelui pot aparea prin
hiperproteinemie- in cazul mielomului multiplu, prin
cresterea numarului de elemente figurate in cazul
poliglobuliilor, in deshidratarea de diverse cause(varsaturi,
diaree, transpiratii profunde), in hemoconcentrarile din
cadrul socului.

8. 3.Temperatura:
-variaza in medie intre 37,7 – 38 C cu un
maximum de 40 de grade la nivelul hilului
hepatic si un minimum de 36 de grade in
plamin si pe scrot.
-variatiile de temperatura ale sangelui din
zonele profunde spre cele superficiale,
reprezinta exteriorizarea fenomenelor de
termoreglare, prin care excesul de energie
termica produs in tesuturi active este
transportat la periferie si cedat mediului
exterior in cantitati ce depind de tamperatura
ambianta

9. 4.Vascozitate:
-si astazi, dintre toate definitiile viscozitatii, cea
care exprima cel mai bine fenomenul, ramine cea de
Isaac Newton dupa care viscozitatea ar fi “lipsa de
alunecare intre straturi vecine de fluid”.
-prin frecarea dintre moleculele diverselor substante
din sange, precum si dintre sange si perete, sunt
generate de forte de coeziune ce se opun curgerii
sangelui.
-in felul acesta, rezistenta opusa de sange fortelor ce
il propulseaza in patil vascular, este direct
proportionala cu viscozitatea.
-aceasta relatie face din viscozitatea sangelui una
dintre conditiile hidrodinamice de o importanta
functionala deosebita.

10. FUNCTIILE SANGELUI:
 1. Functia circulatorie. Prin volumul si
proprietatile sale fizice si chimice, sangele
contribuie la mentinerea si reglarea presiunii
sangvine. Se stie ca presiunea sangvina
depinde de masa sangvina. Hipovolemia de
natura hemoragica de exemplu, reduce
intoarcerea venoasa si prin aceasta debitul
sistolic, fapt care determina scaderi
importante ale presiunii arteriale, mergind
pina la colaps vascular. Dimpotriva,
hipervolemiile, cum ar fi cele din ingestia
masiva de apa si saruri, din sarcina, sau
hipervolemiile din mielomul
multiplu(plasmocitom) aduc dupa sine
crestere ale presiunii arteriale

11.  2. Functia respiratorie. Sangele realizeaza
transportul de gaze de la plamin la tesuturi,
asigurind aportul de oxigen necesar
desfasurarii normale a proceselor energetice
tisulare. La nivelul tisular, cedarea oxigenului
este insotita de preluarea de bioxid de
carbon rezultat din respiratie si
tarnsportarea sa catre zona de eliminare
alveolo- capilara. Tarnsportul sangvine al
gazelor se realizeaza in forma libera sau
fixate, atit in plasma cit si in hematii.

12.  3. Functia excretorie. Se realizeaza prin
faptul ca sangele este principalul, daca nu
chiar unicul tarnsportator al catabolitilor de
la nivelul tisular la nivelul de organe
excretorii. Prin sange se transporta, spre
zonele de eliminare uree, acid uric, amoniac,
compusi cetonici, bioxid de carbon, acid
lactic etc.- substantele rezultate din
metabolism glucidic, lipidic si protidic a caror
acumulare la niverlul tisular se insoteste de
fenomene toxice.

13.  4. Functia nutritiva. Sangele reprezinta si principalul
mijloc de legatura intre tesuturi si organelle de
absorbtie a principiilor alimentare. Prin sange sunt
vehiculate spre locul de utlizare glucoza, aminoacizii si
lipidele, care asigura desfasurarea normala a
metabolismului tisular.

14. COMPOZITIA CHIMICA A SANGELUI:
1.ERITROCITELE:
 Hematiile sau globulele rosii sunt cele care transporta oxigenul si
bioxidul de carbon catre celulele din intreg organismul. Numarul normal
al hematiilor din sange este intre 4,2 -5,6 milioane pe mm cub. Valorile
scazute ale hematiilor indica o anemie, iar cele crescute (mai rar
intalnite) indica pierderi mari de apa.

15. 2.Leucocitele:
 Leucocitele sau globulele albe sunt importante
in apararea organismului contra infectiilor.
Numarul normal de leucocite in sange este intre
4000 -8000 pe mm cub. Un numar mai mare de
leucocite decat cel normal (leucocitoza) este
intalnit in infectii. Leucocitoza este un mijloc
natural de aparare al organismului impotriva
infectiilor. Un numar foarte mare de leucocite
se intalneste in infectii grave (septicemii).
Scaderea numarului de leucocite se intalneste
in anemii, unele infectii iar organismul nu mai
poate lupta impotriva acestora.

16. 3.Trombocitele:
 Trombocitele sunt esentiale in coagularea
sangelui, iar numarul lor normal este cuprins
intre 150.000 -300.000/mm cub. Cresterea
trombocitelor peste nivelul normal poate
produce coagularea sangelui in interiorul
organismului impiedicandu-se astfel circulatia
normala a acestuia, formandu-se cheaguri,
acestea ducand la infarcturi, accidente
vasculare cerebrale, tromboflebite. Scaderea
numarului de trombocite predispune la
sangerare vaselor de sange chiar si in cazul
leziunilor minore.
 Durata de viata :10 zile

17. PLASMA:
 contine in proportie de 77-81% apa in care se
gasesc substante organice azotate ( aminoacizi,
albumina, globulina, uree, creatinina ), glucide
(glucoza), lipide ( colesterol, acizi grasi ),
elemente minerale ( Cl, Na, K, Ca, Mg, I, Fe,
carbonati, etc. ), enzime (fosfataze acide sau
alcaline ) hormoni, diversi produsi ai
metabolismului.
 atunci cand aceste substante se gasesc in limite
normale, Ph-ul sangvin este usor alcalin (7, 38-7, 42
in sangele arterial, respectiv 7, 36-7, 40 in sangele
venos), realizandu-se homeostazia organismului
uman.

18.  este compusă în special din apă şi săruri. Rinichii
sunt cei care menţin concentraţia de sare în
plasmă, deoarece orice fluctuaţie a acestei
concentraţii poate duce la funcţionarea incorectă
a celulelor corpului. În condiţii extreme,
modificarea acestei concentraţii poate duce la
comă şi chiar moarte.
 conţine de asemenea şi vitamine, minerale,
proteine, factori coagulanţi şi produse reziduale.
 are de obicei culoare galbenă datorită
proteinelor dizolvate în ea.

19. ANALIZE HEMATOLOGICE:
 Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), desi este
una dintre cele mai vechi analize de laborator, are o
mare valoare practica. Sangele se separa spontan
dupa un anumit timp in plasma si globule rosii iar
valoarea VSH-ului se socoteste dupa numarul de
milimetri de plasma separata intr-o ora si/sau la
doua ore.
Valorile normale sunt cuprinse intre 3 -10 mm pentru
barbati si 6 - 13 mm pentru femei, la o ora si
respectiv 5 - 15 mm, 1 - 20 mm, la doua ore.
Cresterea VSH-ului este des intalnita in diferite boli
si, de aceea, nu poate fi pus un diagnostic, insa
acest lucru atrage dupa el investigatii suplimentare.
VSH-ul scade in hepatita acuta virala.

20.  . Timpul de coagulare aduce o informatie globala asupra procesului
de coagulare a sangelui. Valorile normale sunt intre 6 -12 minute.

21.  Timpul de sangerare informeaza asupra calitatii
peretelui capilarelor si a functiilor trombocitelor.
Valoarea normala este 3 -4 minute.

22.  Formula leucocitara inseamna o analiza a
leucocitelor. Leucocitele sunt de mai multe feluri,
cele mai importante fiind neutrofilele,
eozinofilele, monocitele si limfocitele. Formula
leucocitara inseamna determinarea procentelor
acestora in sange. Neutrofilele reprezinta cel mai
mare procent de leucocite din sange. Un numar
crescut se intalneste in bolile infectioase acute, iar
un numar scazut in bolile infectioase cronice.
Eozinofilele cresc mai ales in bolile alergice si cele
produse de paraziti. Monocitele cresc in bolile
produse de virusuri si unele boli alergice, iar
limfocitele se intalnesc, in numar crescut in bolile
cronice, cele virale, cele de sange.

23.  Hematocritul reprezinta masa de globule rosii dintr-un anumit nivel
de sange si se exprima in procente. Valorile normale sunt la barbati
40 -48% si la femei 36 -42%. Cresteri ale hematocritului se intalnesc
rar atunci cand se pierde multa apa din organism, insa scaderea
acestuia inseamna anemie.

24.  Hemoglobina este pigmentul globulelor rosii. Scaderea
hemoglobinei inseamna o anemie. Valorile normale sunt
la barbati 13-16 g/100 ml sange, iar la femei 11-15
g/100 ml sange.

25. ANALIZE BIOCHIMICE
 Analiza biochimica a sangelui se considera a fi o analiza
de rutina pentru a se putea urmari efectele
tratamentelor sau pentru a diagnostica anumite
afectiuni. Prin analiza biochimica se masoara nivelul
proteinelor, lipidelor, zaharurilor, enzimelor si a
mineralelor din sange.

26.  Glicemia sau cantitatea de glucoza din sange este un
tip de zahar care asigura energia celulelor organismului.
Glicemia normala este in jurul valorii de 65-110 mg/100
ml sange.

27.  Electrolitii sunt responsabili de mentinerea echilibrului hidric in
organism si mentin functiile normale ale organismului (ritmul cardiac,
contractia muschilor, activitatea creierului). Rinichii regleaza cantitatea
de apa din organism si filtreaza produsele toxice care trebuie eliminate

28. Echilibrul acido-bazic in
organismul uman:
 este asigurat prin intermediul unui sistem tampon
plasmatic, reprezentat de bicarbonati-acid carbonic.
Orice dezechilibru al sistemului tampon determina
mecanisme fiziologice complexe pentru mentinerea
parametrilor optimi functionali ; depasirea acestor
mecanisme are ca urmare instalarea unor stari
patologice.
 tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin
cresterea ionilor de H fie ca urmare a producerii
excesive de H, sau a eliminarii insuficiente de acizi, fie
prin pierderea excesiva de baze, induce in organism o
stare de acidoza.
 tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin
predominenta alcalinitatii ca urmare fie a retentiei de
baze, consecutiva unui aport excesiv / producerii
excesive cu excretie relativ insuficienta, fie a unei
pierderi exagerate de acizi, induce o stare de alcaloza.

29. IMPORTANTA FIZIOLOGICA A SANGELUI:
 transporta oxigenul la tesuturi in vederea
realizarii metabolismului celular ;
 tranporta substantele nutritive la nivelul
celulelor ;
 transporta reziduurile metabolice la nivelul
organelor excretoare (rinichi, plamani)
 mentine un echilibru hormonal ;
 mentine constanta temperatura corporala ;
 aparare imunitara.

30. BIOCHIMIA SANGELUI
PREZENTARE IMAGINI

31. S
I
S
T
E
M
U
L
C
I
R
C
U
L
A
T
O
R
TOATE ORGANELE PRIN CARE CIRCULA SÂNGELE ŞI LIMFA
Inima
Arborele vascular
artere
vene
capilare
Funcţia îndeplinită : CIRCULAŢIA
Fenomenele de transport a sângelui şi limfei

32. MEDIUL INTERN
• Sângele
• Limfa
• Lichidul interstiţial
Circulă în vase limfatice unde se filtrează din lichid interstiţial-
conţine limfocite si multe lipide
Lichid intercelular(mediu extracelular) fără celule şi puţine
proteine

33. Sângele
- Varietate de ţesut conjunctiv , 8% din greutatea corpului
circulant – 3 l
stagnant – 2 l
5 litri pentru un organism de 70Kg
Proprietăţi
Compoziţie
Funcţii

34. Culoare : rosie datorata hemoglobinei
din eritrocite
Densitate : 1055(mai greu dacat apa)
Vascozitate:4,5 ori decat cea a apei
Ph : 7,35
Temperatura : 35 la nivelul pielii si 39 la
nivelul organelor abdominale
Proprietăţi fizice

35. Compoziţia sângelui
Plasmă
Elemente figurate
55%
45%
Apă – 91,5%
Proteine – 7%
Electroliţi – 1,5%
Albumine – 55%
Globuline – 38%
Fibrinogen – 7%
Eritrocite
Leucocite
Trombocite
Hematocritul

36. Elementele figurate:
Numărul pe μl (milimetru3) sânge
•Eritrocite 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. Bărbaţi
•Leucocite 5.000–9.000 Granulare Bazofile10–100
Eozinophile40–400
Neutrophile2.500–7.500
Agranulare
Limfocite1.500–3.500
Monocite200–800
•Trombocite 300.000
De la stânga la dreapta:
globulă roşie de sânge,
trombocită,
limfocită (globulă albă de sânge)

37. Eritrocitele (globulele rosii; hematiile):
-au forma de disc biconcav
-sunt anucleate la maturitate
-au culoare rosie data de hemoglobina
-transporta gaze respiratorii
-durata medie de viata este de aproximativ
120 de zile
-procesul de distrugere se numeste hemoliza
si se realizeaza in:ficat, splina, maduva
oaselor.
-procesul de formare a eritrocitelor se
numeste eritropoieza si se realizeaza in
maduva rosie.
4,5-5,0 mil. femei;
5,0-5,5 mil. bărbaţi

38. ERITROCITELE – 4,5 – 5 milioane mm
celule fără nucleu
3
Formă discoidală , conţin hemoglobină
Proteină - globină
Hem – Fe 2+
Număr constant – datorită echilibrului între eritropoieză şi hemoliză
Se formează în maduva osoasă rosie – hematogenă a oaselor
Orice abatere
semnificativă
determină :
Poliglobulie
Anemie

39. Leucocitele(globulele albe)
•Neutrofile
•Sunt intre 6000-8000/mm 3 de sange
•Sunt celule nucleate, mobile care emit pseudopode
•Dupa prezenta sau absenta granulatiilor in citoplasma se clasifica in :
A. GRANULARE
•Bazofile-1%;20-60/mm3
-celule sferice cu nucleu lobat
-au in citoplasma granulatii care se coloreaza
in albastru in prezenta colorantilor bazici
-intervin in stadii tardive ale inflamatiilor
•Eozinofile -2-4%;100-400/mm3
-celule sferice cu nucleu bilobat
-au granulatii ce devin rosii cu coloranti acizi
-numarul lor creste in boli alergice si parazitare
-65%;
-3000-
7000/mm3
-au granulatii ce devin
roz cu coloranti neutri
-ajung primele la
tesutul afectat si
fagociteaza microbii

40. B. AGRANULARE- Limfocite B- interactioneaza cu antigenele produc 2 linii de
celule:unele care produc anticorpi altele sunt limfocite de memorie
care prelungesc imunitatea fata de acel antigen.Aceasta proprietate sta la
baza vaccinarii.
-Limfocite T- nu produc anticorpii ci recunosc celulele
corpului care au fost invadate si produc si ele 2 linii;o linie stimuleaza
activitatea altor celule T si B ,distrug celulele corpului invadate de agresori si
o a doua linie reprezentata de celule T cu memorie.
-Monocite-macrofage de fagocitare; pot parasi vasul de sange
si participa la atacul agresorilor.
Macrofag
Limfocite

41. Leucocitele (4 – 8 mii/mm 3 ) , celule nucleate mobile formate in maduva hematogenă
Polinucleare (granulocite) cu rol în diapedeză şi fagocitoză
Neutrofile 65%-rol in fagocitoza
Acidofile 2-4%-rol in reactii alergice
Bazofile 1% -rol in inflamatie
Mononucleare
Monocite 7% -fagocitoza
Limfocite 25%- anticorpi
Rol imunitar

42. Trombocitele
•Sunt intre 150.000-300.000/mm3 de sange
•Sunt fragmente citoplasmatice provenite din
celule precursoare numite megacariocite.
•Contin factori ai coagularii
Grupa Aglutinogene
A B
Aglutinine
O nu nu α siβ
A da nu β
B nu Da α
AB da da nu
Omul prezinta 4 grupe de sange:
•Pe suprafta hematiilor se pot afla
antigene(aglutinogene) notate cu A si
B .In plasma se pot gasi anticorpi
(aglutinine)notati cu α
sauβ.Aglutininele nu trebuie sa
ajunga in contact cu aglutinogenele
de acelasi fel deoarece se produce
aglutinarea si liza hematiilor.

43. Trombocitele – plachetele sanguine – rol fiziologic în hemostază
150 - 300 mii/mm 3; fragmente celulare cu origine
in maduva hematogena

44. Hemostaza
a) Timpul vasculo-plachetar (2-4min)
b) Timpul plasmatic – coagularea (4 – 8 min)
c) Timpul trombodinamic (2 – 24 h)
Protrombina Trombina
Tromboplastina
Ca ++
Fibrinogen Fibrină insolubilă
K
Intevin factori plasmatici , tisulari , trombocitari
•Retracţia cheagului
•Fibrinoliza
•Îndepărtarea cheagului

45.  În dreapta - sânge
proaspăt recoltat.
 În stânga - sânge recoltat
pe anticoagulant (EDTA)
şi lăsat să sedimenteze.
Se observă separarea de
plasmă a elementelor
celulare, care au
sedimentat la fundul
eprubetei.
 Plasma este lichidul
transparent şi uşor gălbui
aflat deasupra.

46. Funcţiile sângelui
Transportul apei şi substanţelor nutritive
Transportul substanţelor de excreţie
Transportul gazelor respiratorii – oxigen , dioxid de carbon
Echilibru hidroelectrolitic
Functie de apărare
Termoreglare
Funcţie hemostatică
Transfuzia si grupele sanguine
Determinarea grupei sanguine

47. Anticorpi

48. BIBLIOGRAFIE:
-www.referate.ro-medicina
-www.referate.ro-sangele
- Biochimie medicala – S. Căpâlna · D. Tănăsescu · E. Truţia
-Fiziopatologie – R. Barbu
-Biochimie dinamica - S. Căpâlna
-Biochimie generala – F. Dumitru · S. Mager · A. Turcu