1. Arta culinara
De Ionescu Giorgia

2. Introducere
 Arta culinara nu este simpla
cum credem noi.Vedem la
televizor tot feluri de
emisiuni axate pe aceasta
tema.La prima vedere ni se
pare simplu, dar cand
trebuie sa punem in
practica ne iau durerile de
cap.

3. MANCAREA
 Mâncarea sau hrana reprezintă orice substanță, de obicei compusă
din carbohidrați, grăsimi și proteine care este consumată de către
animale sau de către oameni fie în scopul metabolizării în energie,
fie doar pentru plăcerea gustativă .

4. DESPRE EA!
 Mâncarea vine în general
fie din sursă vegetală, fie
din sursă animală, fie
minerală, deși mai există
și excepții. Mâncarea
variază după cultură,
nație, popor, dar și poziția
geografică și este obținută
prin activități precum
cultivarea (în cazul
plantelor), a creșterii
animalelor, pescuitul, mai
rar vânarea animalelor
sălbatice.

5. IN DIFERITE PARTI ALE LUMII
 Cele mai multe popoare au propriile mâncăruri distincte, iar știința care
studiază obiceiurile, preferințele și practicile specifice fiecărui popor în ceea
ce privește pregătirea mâncărurilor se numește gastronomie. Întrucât atât
consumul redus de alimente cât și consumul excesiv de alimente poate duce
la probleme de sănătate pe termen scurt sau pe termen mediu și lung, atât
animalele cât mai ales oamenii își impun uneori un regim alimentar mai
strict, numit dietă.

6. SURSE DE
MANCARE
 Mai toată mâncarea este
fie de origine vegetală, fie
de origine animală, deși
există și excepții. Spre
exemplu, sarea este
folosită pentru sporirea
gustului mâncării iar
anumite forme de
ciuperci comestibile sunt
folosite pentru
producerea iaurtului și a
murăturilor.

7. SURSA VEGETALA
 Multe plante sunt consumate ca aliment, iar în
prezent există în jur de 2000 de specii de
plante cultivate pentru consumarea ca aliment.
 Semințele plantelor sunt o sursă bună de
mâncare atât pentru oameni, cât mai ales
pentru animale pentru că ele conțin
substanțele nutritive necesare plantei pentru
emergența din sol. Semințele comestibile
includ cerealele (cum ar fi grâul, orzul sau
orezul), legumele (precum mazărea, fasolea
sau lintea) și nucile. Semințele oleaginoase
sunt folosite pentru obținerea uleiului prin
presare (cum ar fi uleiul de floarea-soarelui,
măsline sau susan). Cea mai veche formă de
hrană preparată era hummus-ul (un fel de terci
din năut) care se întâlnea în Egiptul Antic.
 Fructele plantelor sunt foarte des consumate
pentru conținutul lor ridicat de proteine
vegetale și de vitamine, cum ar fi vitamina C.
Plantele au dezvoltat între timp fructe care
atrag atât prin înfățișarea lor cât și prin
miros, gust, textură, asigurând-și astfel
perpetuarea speciei.

8. DE ORIGINE ANIMALA
 Animalele pot fi folosite ca mâncare fie direct, prin carnea lor, fie indirect prin produsele
pe care le elaborează. Carnea este produsul luat direct de la animale, pe când
produsele luate indirect de la animale sunt laptele, ouăle de la păsări, mierea de la
albine și icrele de la pești. Pentru sporirea gustului dar mai ales pentru uciderea
microbilor dăunători care ar putea exista în produsele de origine animală, acestea sunt
aproape întotdeauna supuse unei operații precum fierberea, prăjirea, afumarea sau
pasteurizarea ( laptele). Peștele face uneori excepție întrucât popoarele asiatice mai
consumă fileuri de pește care nu au fost supuse vreunei operații de pregătire („sushi”).

9. OBTINEREA HRANEI…
 Se știe că în preistorie principalul mod de
obținere a hranei era vânatul. Între timp a
început să se dezvolte creșterea animalelor
și agricultura, iar în prezent agricultura este
prezentă pe tot întinsul globului; peste 2000
de specii de plante sunt cultivate în scopul
consumării lor ca aliment. În prezent vânatul
este o activitate rară, și este uneori și
interzisa de lege pentru prevenirea dispariției
anumitor specii de animale sălbatice.
Pescuitul este de asemenea practicat în
zonele de coastă și cele din apropierea
râurilor și este preferat fiind mai puțin
restricționat decât vânatul.

10. PREGATIREA
 Pe când anumite mâncăruri pot fi
consumate așa cum se găsesc în
natură, alte feluri de mâncare necesită
o oarecare procesare sau pregătire din
motive de siguranță pentru sănătate
sau pentru gust. Cel mai simplu mod de
pregătire (sau mai simplu gătire) a
alimentelor implică activități precum
spălarea, tăierea sau adăugarea de alte
ingrediente în mâncare (spre exemplu
condimentele). Alte astfel de activități
pot include amestecarea cu un alt fel de
mâncare sau supunerea la fermentație.
În locuința personală, pregătirea
mâncării are de obicei loc în bucătărie.
Gătirea poate fi făcută și în scopul
îmbunătățirii gustului sau a aspectului
estetic sau pentru conservarea în timp a
mâncării.

11. ALIMENTARE SANATOASA
 Alimentația sănătoasă definește acel tip de alimentație care este
adaptată și echilibrată energetic și nutrițional, astfel încât să
satisfacă nevoile proprii fiecărui individ pentru susținerea și
întreținerea organismului în condiții optime. Alimentația
sănătoasă asigură dezvoltarea optimă a organismului, menține
starea de sănătate, previne îmbolnăvirile și astfel crește
speranța de viață și calitatea acesteia.
 Principalele obiective ale alimentației sănătoase sunt:
asigurarea energiei necesare organismului și acoperirea
nevoilor nutriționale, ceea ce presupune includerea tuturor
nutrienților (macro și micronutrienți) în cantități și proporții
optime.

12. PREGATIREA ALIMENTELOR
 Termenul de „gătit” se referă la marea varietate de metode,
instrumente și combinații de ingrediente care îmbunătățesc
aroma sau digestibilitatea mâncării. Tehnica de gătit, numită și
artă culinară, necesită de obicei alegerea, măsurarea și
combinare ingredientelor într-o ordine bine stabilită, pentru a se
ajunge la rezultatul dorit.
 Tehnicile de gătit pot necesita încălzirea mâncării, care adesea
îi transformă componența chimică, schimbându-i aroma, textura,
aspectul și proprietățile nutriționale. O astfel de operație este
prăjirea. Există evidențe arheologice care arată că Homo
erectus își gătea mâncarea prin prăjire pe foc acum 420 mii de
ani

13. Combinatii de
mancare
proasta
 Este necesar sa combinam
cu atentie unele alimente.
De exemplu piure cu carne
sau supa cu galusti si
paine. Aceste combinatii ne
baloneaza sau ne ingrasa.

14. Combinari corecte.
 Daca vei combina bine
alimentele nu vei suferi
dureri de burta, balonari,
gaze, etc. De exemplu o
combinatie rezonabila este
somon cu putin orez sau
ton cu ardei si cu porumb,
etc.

15. Mananca fructele pe stomacul gol!
 DE fructele contin apa si zaharuri naturale,
nu este nevoie de timp pentru digestia lor in
stomac, ele trec repede din stomac in
intestinul subtire. Daca noi le mancam ca
desert, atunci trecerea lor din stomac in
intestin este oprita de mancare, iar nutrientii
din fructe incep sa fermenteze si sa
putrezeasca. In acest caz pot apare:
durerile stomacale, gaze, balonari,
constipatie, diaree, crampe, iar medicii iti
recomanda produse antiacide.
 Poti manca fructele fie in loc de mic dejun,
fie intre mese, la cca. 1-2 ore dupa ce ai
mancat alimente bine combinate, fie inainte
de masa, dupa care sa faci o pauza de 20-
30 minute ca fructele sa ajunga in intestin.

16. Combina adegvat alimentele!
 Legumele proaspete (fara
amidon), cu un continut mare de
apa, sunt “neutre” si trec prin
stomac rapid fara sa fie nevoie
de enzime sau numai cu putine
enzime.
 Alimentele cu amidon au nevoie
de enzime alcaline pentru
descompunere, care incep in
gura cu enzimele ptialina si
continua in stomac si in
intestinul subtire.
 Alimentele bogate in proteine
sunt digerate de acid, acidul
clorhidric si de pepsina secretata
de stomac.

17. Cum trebuie sa mancam!
 1. Consumă desertul pe stomacul gol
 7. Consumă alimente bogate în proteine- iaurt, ouă, peşte,
carne de pasăre, carne roşie, brânză, cu alimente neutre -
legume, seminţe, ulei de măsline, verdeţuri, salate.
 8. Combină salate, seminţe, smântână, etc, alimente neutre, cu
cele bogate în amidon - paste, cartofi, orez, etc.
 9. Combină nuci cu seminţe
 10. Combină avocado cu verdeţuri, salate, ţelină, etc.