Lipidele sunt substanțe organice insolubile în apă, esențiale pentru structura și funcția organismului, având roluri energetice și regulatorii. Acestea se clasifică în lipide simple, complexe, grăsimi saturate și nesaturate, fiecare având efecte diferite asupra sănătății, inclusiv impactul colesterolului asupra sistemului cardiovascular. Acizii grași esențiali, precum omega 3 și omega 6, sunt necesari din alimentație, iar lipidele joacă un rol crucial în stocarea energiei și în structurarea membranelor celulare.

2. DEFINITIE
Lipidele sunt substanţe organice
insolubile în apă, dar solubile în solvenţi
organici nepolari (benzen, eter). Grăsimile
intră în componenţa membranei celulare,
au unele roluri de reglare a funcţiilor
organismului şi formează depozite
energetice.

3. STRUCTURA
Reprezintă cea mai concentrata sursă de
energie.
Lipidele (grăsimile) sunt substante organice
grase.
Lipidele sunt constituite din acizi graşi şi glicerol.

4. GLICERIDELE (GRĂSIMILE)

5. CLASIFICARE
- lipide simple (trigliceridele, colesterolul);
Trigliceridele sunt formate din acizi graşi şi
glicerol. Colesterolul poate duce la blocarea
vaselor sanguine, determinând astfel
producerea afecţiunilor cardiovasculare.
- lipide complexe (lipoproteine, glicoproteine,
lecitina).

6. CLASIFICARE
1. Grasimi saturate:
In cazul acestui tip de lipide, atomii de
carbon contin toti atomii de hidrogen pe care ii
pot tine si de aceea le numim grasimi saturate.
Este vorba in special despre grasimile aflate in
stare solida la temperatura camerei.

7. Cel mai adesea regasim grasimi saturate in:
- Lapte;
- Unt;
- Inghetata;
- Branza;
- Slanina;
- Grasime animala.
Grasimi saturate se afla si in plante, mai exact in
uleiul de palmier sau cocos. Acest tip de grasimi este „vinovat”
de cresterea colesterolului in sange si de sporirea riscului de boli
cardio vasculare.

8. CLASIFICARE
2. Grasimi nesaturate:
- Grasimi mononesaturate: Acestea provin din plante. Raman
lichide la temperatura camerei dar se ingroasa daca sunt
congelate. Exemple: grasimile din uleiul de masline, alune,
avocado si anumite nuci sau seminte. Aceste grasimi sunt
recomandate in dieta zilnica fie dieta de sanatate ori dieta de
slabire.

9. CLASIFICARE
- Grasimi polinesaturate:
Si acestea provin din plante, dar raman lichide indiferent de
temperatura. Grasimile polinesaturate provin din porumb, floarea
soarelui, soia, peste, maioneza, anumite nuci sau seminte.

10. CLASIFICARE
3. Grasimi hidrogenate
Sunt create din grasimi vegetale nesaturate printr-un proces prin care se
adauga hidrogen. Acest proces creeaza grasimi ce seamana cu cele
saturate. Grasimile hidrogenate rezista mai mult timp si raman solide la
temperatura camerei ceea ce le face mai atractive din punct de vedere
comercial. Sunt grasimile pe care le gasim in margarina, produse de
patiserie, biscuiti, gogosi, chipsuri sau mancaruri prajite de tip fast food. Sunt
grasimile care cresc nivelul colesterolului in sange. Cititi cu atentie
etichetele produselor la supermarket pentru ca produsele pe care le
cumparati sa nu contina partial uleiuri hidrogenate.

11. CLASIFICARE
4. Acizi grasi esentiali
Acestia nu pot fi produsi de organismul nostru, prin
urmare trebuie sa ii obtinem din alimentatie. Acizii grasi
esentiali sunt acidul linoleic si alfa-linoleic, Omega 6 si
Omega 3.
Omega 6 se regasesc in grasimile polinesaturate precum
uleiul de floarea soarelui sau porumb.
Omega 3 se gasesc in alune, soia, tofu, anumite specii de
peste precum somon, sardine, hering, macrou.

17. PROPRIETATI
Proprietati fizice:
- Nu se topesc la temperatura fixa, ci pe un interval mai lung;
- Punctul de topire este mai ridicat decât cel de solidificare; valoarea punctului
de solidificare depinde de natura acizilor grasi, cei saturati având un punct de
solidificare mai ridicat;
- Distalarea nu se poate realiza fara a fi descompuse.

18. Proprietati chimice:
- Lipidele sunt esteri ai acizilor grasi;
Acizii grasi pot fi:
- Saturati: contin legături covalente simple;
- Nesaturati: contin legături covalente duble.
PROPRIETATI

23. ROL
1. Energetic - lipidele sunt mai energo-eficiente
decât proteinele si glucidele, fiind păstrate în
organism cel mai des în tesutul adipos; cea mai
condensată formă de stocare a energiei: 1 g
lipide eliberează 9,3Kcal (faţă de glucide 4
kcal/g şi proteine 4,1 Kcal/g).
2. Structural (plastic) - se găseste în componența
membranei celulare (plasmalema), în peretele
unor organite celulare, în unii hormoni si în celula
nervoasă; Au rolul de izolatori electrici, termici şi
mecanici; Sunt constituenţi structurali ai
membranelor celulare şi intracelulare; Unele lipide
au roluri importante în procesele de comunicare
şi recunoaştere intercelulară;

24. 1. Substantă de rezervă - ele sunt depozitate sub formă anhidră.
Nivelul lipidelor de rezervă diferă de la individ la individ.
2. Imuno-protector - Au rol în transportul vitaminelor liposolubile
(A,D,E,K); Îndeplinesc funcţii de izolare: - sfingomielinele asigură
izolarea electrică a neuronului; - lipidele de rezervă asigură
izolarea termică a organismului; - lipidele din lojele perirenale
asigură izolarea mecanică a rinichilor
3. De accelerare a metabolismului (în calitate de coenzime); Sunt
precursori ai unor substanţe biologic active: prostaglandine,
vitamine, steroizi

26. Termenul tradițional de colesterol sanguin se referă de fapt la 2
tipuri de lipide:
LDL (low density lipoprotein) lipoproteine cu densitate mică așa
numitul colesterol “rău”
HDL (high density lipoprotein) lipoproteine cu densitate mare
Este important de menționat că LDL și HDL nu reprezintă
colesterolul în sine, ci proteina care transportă colesterolul. De
asemenea, 80% din celule sunt produse din colesterol. Încă un
lucru important, celor cu arsuri grave le este dat sa mănânce
pana la 20 de oua fierte tari. Numai colesterolul poate genera și
reconstrui într-un timp foarte scurt celule foarte sănătoase.