Documentul discută despre simptomele și semnele afecțiunilor sistemului cardiovascular, cum ar fi dispneea, tahicardia și durerea în regiunea cordului, precum și consecințele acestora. Se abordează metodele de examinare a stării inimii și a vaselor de sânge, inclusiv palpația, percuția și auscultația, pentru a evalua diferitele condiții patologice. Documentul oferă o descriere detaliată asupra modului în care diversele patologii afectează circulația sanguină și simptomele specifice asociate acestora.

1. Sistemul cardiovascular
Interogarea
Acuze:dispnee,tahicardie,senzația de oprirea inimii, durereîn regiunea cordului,tusea,hemoptizia,
edeme,ascita,senzație degreutateîn regiunea reborduluidrept, greață și vomă,scadediureza,tulburări
ale SNC(slăbiciune,oboseală,scade capacitateade muncă), febră.
a) dispnee –semnde dezvoltare ainsuficienței circulațieisângelui.Trebuie deosebite de dispnee
accesele de sufocare,care se numescastmcardiac, acestase dezvoltăsubit,în stare de repaos,efort,
deseori noaptea.Poate apăreape fondul dispneeiexistente.
b) tahicardie – determinatăde excitabilitateaexageratăsistemului nervos.Este semnal leziuniimusc
inimii de diverse boli (miocardita,infarct,viciicardiace).Poate apăreareflexlafebră,anemie,nevroză.
c) senzațiade oprire a inimii –se manifestăprintulburarearitmuluicardiac.
d) durere în regiuneacordului –deseori apare ca urmare a insuficiențeicoronariene acute acirculației
sanguine,provocândischemia. Se mai numeșteanginapectorală,saustenocardie.Durerilese
localizeazădupăstern,iradiazăsubomoplatstâng,gâtsau mânastângă.
Durerile îninfarctmiocardicsuntdeosebitde violente,de duratălungă.
Dureri în anevrismaorticdisecant suntacute,iradiazăîn coloanavertebrală,treptatdeplasându-se spre
aortă.
Dureri în miocardite aucaracter slab,surd.
Dureri în pericardităse localizeazăînmijlocul sternului,întoate regiuneainimiiși suntînțepătoare.
În cardioscleroză,suntdureri lancinante lavârful inimii.
Dureri în aortite se manifestădupămanubriul sternului,suntpermanente și independentede efortsau
emoții.
Cauza durerilorpotfi:leziunile mușchilorintercostali,anervilor,pleurei,boli organiceînvecinate(hernie
diafragmală,colecistita,boalaulceroasă,cancergastric).
d) tusea– dincauza stazei sanguine încirculațiamică.Este uscată.
e) hemoptizia–se explicăprinstazasanguinăîn circulațiamicăși rupereavaselorbronhiale mici,se
observălabolnavii cuviciucardiacmitral.
f) edeme – dincauza stazei venoase,se localizeazăinițial lanivelulgleznei,parteadorsalăatălpii,apoi la
gambe.
g) ascita– acumulare de lichidîncavitateaabdominală
h) senzație de greutate înregiunearebordului drept –dincauza fenomenelorstagnante dinficatși
mărireaacestuiaîn volum
Inspecțiagenerală
a) Dispnee accentuată–stau culcați cu pernăînaltă sub cap, poziție forțată,picioarelelăsate înjos
b) Pericarditaexsudativă–aplecați unpic înainte.La dilatareainimii deseori stauculcați pe partea
dreaptă.
c) Cianoza– culoare albăstrie apielii.Se manifestăpe degetele mâinilor,picioarelor,vârful nasului,buze,
pavilionulurechii(acrocianoza).Apare înhipoxie,intoxicație,vicii cardiace.
d) Culoareapielii –
Pentrustenozamitralăeste caracteristicăculoareaviolet-roșieticăaobrajilor,cianozareaslabăa
buzelor,vârfuluinasuluiși acrocianoza.
În vicii aortale,pieleași membranele mucoasei vizibilesuntpalide.
Cianoza în pereche cupaliditateasuntspecificepentrustenozaorificiului trunchiului pulmonarși
trombozaarterei pulmonare.

2. În insuficiențacirculatorie gravă,se observăcolorațieictericăasclerelorși ategumentelor.
În endocardităsepticălentă,culoareacafelei culapte.
e) edeme - dincauza stazei venoase,se localizeazăinițial lanivelulgleznei,parteadorsalăatălpii,apoi la
gambe.Se pot răspândi pe tot corpul,transsudatul se acumuleazăîncavități – pleurală(hidrotorax),
abdominală(ascită),pericard(hidropericard).Potfi edemelocale,laapăsareavenei cavei superioare,în
pericarditaexsudativăsauanevrism, se poate edemațiafața,gâtul,centurascapulară.
f) forma unghiilor,falangelorterminale.Degete înformăde baghete de tobăsunt labolnavi cu
endocarditălentă,vicii cardiace congenitale.
Examenul regiunii inimii și vaselorperiferice
Examenul regiunii inimii
Se poate depistaghibozitatea cardiacă,bombareprecardiacă.Ghibozitateatrebuie deosebitede
deformațiacutiei toracice provocatăde leziuni osoase(înrahitism).Bombareageneralăaregiunii inimii
se observăîn pericarditeleavansate.
Șocul apexian – pulsație ritmică,se determinăînregiuneaapexului inimii,laoameni custrat
celuloadiposslabdezvoltatși constituție astenică,înspațiul intercostal 5anteriorde liniamedio-
claviculară.Dacă în regiuneainimii,înlocde bombareacutiei toracice se observăretracția,este vorbade
șoc apexiannegativ(înpericarditaconstrictivă). Șocul poate fi observatși cao pulsație înstânga
sternului,răspândindu-seînregiuneaepigastrică.
Se poate observapulsațiaîn regiuneabazei cordului.
În spațiul intercostal 2dindreaptasternului se poate constatapulsațiaaortei.
În spațiul intercostal 2și 3 dinstânga,pulsațiaeste condiționatăde trunchiul pulmonardilatat(apare în
stenozamitrală,hipertoniacircuitului mic).
În spațiul intercostal 3și 4 dinstângasternului,pulsațiae condiționatăde anevrismul inimiilabolnavii
care au suportatinfarctul miocardic.
Examenul vaselor
Arterele proeminenteși ondulante,precumcele temporale,suntlabolnavi de hipertonie și
ateroscleroză.
Fiziologic,pe gâtse poate observapulsațiaarterelorcarotide,sincronăcușocul apexian.
Patologic,îninsuficiențavalvulei aortice,se constată dansulcarotidelor.Se poate asociasimptomul
Alfred de Musset(clătinarearitmicăacapului).
Pot fi și pulsațiile arterelor: subclaviculară,brahială,radială,arteriole (înformăde pulscapilar).
Pulsulcapilar – la bonlavii de insuficiențăavalvuleiaortice,gușăexoftalmică.
Supraumplerea,dilatareavaselor,înstazăvenoasăgenerală,ladereglări locale ale refluxului sângelui
dinvene.Stazageneralăeste dincauzaleziunii compartimentelordrepte ale inimii,îngreuiazărefluxul
venosprinvenele cave.Stazavenoasălocalăpoate fi provoacăprincompresiune,embolie.La
îngreunarearefluxuluiprinvenacavăsuperioară,se dilatăvenele membrelorsuperioare,cerebrale și
cervicale.Laîngreunarearefluxuluiprinvenacavăinferioareă,se dilatăvenelemembrelorinferioare,
suprafețelorlaterale ale peretelui abdominal.Laîngreunareaprinvenaportă,colateralele care leagă
sistemul venei porte cucele cave,sântsituate înjurul ombilicului,formândcapul Meduzei.
Pulsulvenos – pulsațiavenelorjugulare,înregiuneagâtului.Întimpul sistolei atriului învenajugularăare
loc încetinireatorentuluisanguin,iarîntimpul sistolei ventriculelor–accelerarea.Încetinireatorentului
sanguinduce laturgescențavenelorgâtului,iaraccelerarea –colabarealor.Astfel deosebimpulsvenos
negativ.Devine manifestlatugescențavenelorcaurmare a stazei sângeluiînele.
Pulsațiaarterei carotide se vede interiorde muscsternocleidomastoidian,iarpulsațiavenei exterior.

3. Palpația
Permite determinareașocului apexian,șocul cardiac,pulsația,tremorul cutieitoracice (freamătcatar,
tors de pisică).
Fiziologic,șocul apexianse localizeazăînspațiul intercostal5.Diafragmul influențeazășocul,mărirea
presiunii încavitateaabdominalăcondiționeazădeplasareașoculuiînsusși în stânga.
Criterii de apreciere așocului:vastitate(suprafața),înălțimea,putereași rezistența.Vastitateaeste
suprafațape care se resimtpulsațiile,diametrude 1-2cm. Șoc difuzapare dincauza măririi
dimensiunilorinimii,aVS.Șoc limitateste înobezitate,edem, emfizempulmonar.Înălțimeașoculuieste
amplitudineaoscilațiilorcutiei toracice înregiuneașocului apexian.Laefort,emoții,febră,tireotoxicoză,
înălțimeacrește.Putereașocului se măsoarăprinaceapresiune pe care o exercităvârful inimii asupra
degetelorpalpatoare.Rezistențașoculuiapexianeste densitateamușchiului cardiac.
Alte pulsații în regiuneaprecordială
Fiziologic,pulsațiaaortei nuse determină. Dacăparteaascendentăaaortei este dilatată,se palpează
pulsațiaîn dreaptasternului,iardacăeste dilatatarcul,atunci în regiuneamanubriului.Înanevrisme,
pulsațiase determinăînfosajugulară.
Pulsațiaepigastrică- ridicareași retragerearegiunii epigastrice,depinde de hipertrofiaVD,pulsația
aortei abdominale,ficatului.
Pulsațiahepatică–poate fi adevărată și de transmisie.Adevărată(puls venospozitiv),se întâlnește la
bolnavi cuinsuficiențavalvulei atrioventricularedrepte.Întimpul sistolei are locscurgereasângelui
inversdinatriul dreptîn venelecavăinferioarăși portă,are loc tumefiereaficatului.De transmisieeste
condiționatăde transmitereacontracțiilorinimii,lafiecarecontracție are locdeplasareaficatului într-o
parte.
Simptomul freamătulvocal –senzațiade netezire aunui motancare toarce. Dacă se determinălaapexul
inimii îndiastolă–stenozamitrală,iardacă deasupraaortei însistolă– stenozaaortică.
Percuția
Se determinămărimea,poziția,configurațiainimii și apediculului vascular.
Conturul dreptal matității inimiiși pediculului vasculare alcătuitîn direcțiade susîn josde venacavă
superioarăpânăla margineasuperioarăacoastei a 3-a, în josde auriculul drept.
Conturul stângde sus se formeazăde parteastângă a arcului aortei,mai departe de artera pulmonară,la
nivelul coastei3-a– auriculaatriului stâng,iarîn jos – o fâșie îngustăa VS.
Suprafațaanterioarăa inimii oformeazăVD.
Percutor,inimiaprezintăsunetmat,căci este fără aer.Dar, din cauza că dinpărți eaparțial este
acoperităde plămâni,matitateapoate fi în2 moduri – relativăși absolută.Relativăeste proiecția
suprafeței ei anterioare,care nue acoperităde plămâni.
Auscultația
Sunt2 metode:directăși indirectă.
Se face în poziții:decubitdorsal,lateral stâng,șezândăcutrunchiul ușoraplecatanterior,ortostatism
Auscultareavalveloraortice și pulmonare se face înortostatism, poziție șezândpcutrunciul ușoraplecat
în față.
Insuficiențaaorticăse auscultăîn poziție șezândă,cumâineleridicate deasupracapului.
Focare de auscultație:mitral,tricuspidian,aorticși pulmonar.
Zgomotele cardiace se formează pe contul elementelor:Z1– valvular,muscular,vascular,atrial,sanguin
(accelerațiasaudecelareabruscăafluxului îndiverse cavitățiale cordului)

4. Fiziologic,se aud2 zgomote:sistolicși diastolic.
Ciclul cardiac
Contracțiainimii începe de la sistolaatriilor,dupăcare urmeazăsistolaventriculelor.
Sistolaconstădin:
- contracțiaasincronică(nusuntcuprinse toate porțiunile,presiuneaintraventricularănuse ridică)
- izometrică(se includeși masade bază,se închidvalvulele atrioventriculare,crește presiunea
intraventriculară)
- expulzarea(laridicareapresiuniiintraventricularepânălanivelul ei învasele magistrale se deschid
valvele semilunare).
Urmează diastola,valvulele semilunarese închid.Atunci cândvalvulelesemilunare și atrioventriculare
suntînchis,ventriculul încăeste relaxat,pânăcândpresiuneavadeveni mai joasădecâtîn atrii (faza
relaxării izometrice).Apoise deschidvalvulele atrioventriculare,sângeletrece dinnouînventricule.
Datoritădiferențeide presiune dintreatrii și ventricule,ultimii se umplurapidcusânge (fazareplețiunii
rapide a ventriculelor),iarulteriorîncetinește (fațareplețiunii încete).Urmeazăsistolaatriilorși ciclul
cardiac se repetă.
Zgomotul 1 include componente:
- valvulară:oscilațiile valvuleloratrioventriculare înfazade contracție izometrică
- musculară:oscilațiile cordului,aparînperioadacontracției izometrice.Cucâtvitezacontracției
ventriculelore mai mare,cu atât cresc oscilațiile valvulelor,astfel este masonorzgomotul 1.
- vasculară:determinatăde oscilațiile părțilorinițialeale aorite și trunchiului pulmonarlaîntinderealor
cu sânge în fazade expulzare
- atrială:începe zgomotul 1,căci sistolaatriiloranticipeazăsistolaventriculelor
Zgomotul 2 se formeazădincontul oscilațiilorcare apar la începutul diastolei laînchidereavalvulelor
semilunare ale aorteiși trunchiului pulmonar.
Locurile proiecției valvulelorpe cutia toracică anterioară
Valvulamitrală–apexul cardiac
Valvulaatrioventricularădreaptă(tricuspidă) –capătul inferioral sternului
Valvulele trunchiului pulmonar–spațiul intercostal 2dinstângade lastern
Valvulaaortei –spațiul intercostal 2dindreaptade la stern.Existăși al 5-leapunctde auscultare al
aortei – Botkin-Erb,care este în locul trasării coastelor3-4, dinstângalângă stern.
Regulile auscultației inimii
Se auscultăîn diferite poziții:culcat,înpicioare,dupăefortfizic.
Valvulamitrală–în decubitstâng
Leziunilevalvulei aortei –în poziție verticală,decubitdrept
Inimase auscultămai ușorla reținerearespirației dupăoinspirație profundăși următoareaexpirație
profundă,ca să nu încurce suflurile respiratorii.
Caracteristicazgomotelorcardiace normale
Zgomotul 1: apare în sistolădupăpauzălungă.Se auscultăla apexul inimii,căci încordareasistolicăaVS
este mai manifestădecâtaVD. Este de duratămai lungăși mai josdecât Z2.
Zgomotul 2: apare în diastolădupăpauzascurtă. Se auscultăla baza inimii,căci apare laînchiderea
valvulelorsemilunare ale aortei și trunchiului pulmonar.Are oduratămai scurtă și-i mai înalt.
Patologic,zgomotul 1concide cu șocul apexianși cupulsul aortei și arterei carotide.