Documentul analizează efectele nocive ale alcoolului, tutunului și drogurilor asupra organismului, evidențiind atât impactul acut, cât și cel cronic. Alcoolul cauzează probleme de coordonare, deteriorarea funcțiilor cognitive și riscuri grave de sănătate, incluzând alcoolismul și ciroza hepatică, în timp ce fumatul este asociat cu o mortalitate crescută și diverse tipuri de cancer. Drogurile, fie ele naturale sau sintetice, generează dependență și tulburări grave ale sănătății mentale și fizice, afectând profund calitatea vieții utilizatorilor.

1. Efectele nocive ale
alcoolului, tutunului și
drogurilor asupra
organismului.
(Simboluri convenționale de interzicere)

2. AlcoolulDerivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din
molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. Lichid incolor,
inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea
zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și
folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant,
combustibil, dizolvant, etanol, alcool etilic, spirt.
Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept
"dependența de alcool", este o boală care constă într-
o nevoie puternică de a consuma băuturi alcoolice, și
neîncentarea consumării băuturii în momentul în care
apar probleme provocate de alcool, de tip sociale,
fizice și psihice.

3. Ajuns în ficat etanolul este metabolizat într-o primă fază în citoplasma celulelor,
unde acesta este convertit în acetaldehida sub acțiunea enzimei alcool
dehidrogenase. Reacția este prezentată în continuare:
CH3CH2OH + NAD+ CH3CHO + NADH + H+
În continuare, în mitocondrii, acetaldehida este transformată în acetat sub acțiunea
catalitică a enzimei aldehide dehidrogenase, iar reacția este următoarea:
CH3CHO + NAD+ + H2O CH3COO- + NADH + H+
Așa cum se poate observa în ambele reacții, H+ sunt acceptați de transportorii
acestora NAD+(nicotin amide adenine dinucleotide). Când alcoolul este consumat
în cantități mici, acetatul provenit din aceste două reacții este convertit mai
departe în acetil-coenzimă A. Această reacție însa, consumă energie:
Acetat + coenzimă A + ATP acetyl CoA + AMP + PPI
PPI + H2O 2 Pi
ATP – Acid Adenozintrifosfat
AMP – Acid Adenozinmonofosfat
PPI – Pirofosfat
NADH - Nicotinamida Adenin Dinucleotida
NAD - Nicotin Amide Adenine Dinucleotide

4. Ficatul poate metaboliza până la 8-10 grame de alcool pe
oră. Acetaldehida este substanța care cauzează „euforia
consumului de alcool”.
Acetaldehide dehidrogenase este motivul pentru care unele
persoane se înroșesc în obraji și prezintă tahicardie și
transpiră ușor, imediat după consumul unei cantități mici de
alcool. Aceasta, pentru că în mitocondriile celulelelor hepatice
ale acestora există doua forme (izoformi) ale acestei enzime
cu indici ai vitezei de catalizare a reactiei, constanta
Michaelis (KM), diferiți. La persoanele sensibile, alcool
dehidrogenaza citoplasmatică este mai activă (KM scazut)
decat acetaldehida dehidrogenase mitocondriala. Drept
consecinta, acetaldehida produsă în cantitati mai mari decât
cea transportată și metabolizată mai departe în
mitocondrii, scapă din celule și determină efectele mai sus
amintite.

5. O altă cale de metabolizare alcoolului o reprezintă sistemul
microzomal de oxidare a etanolului, care se desfășoară sub
acțiunea catalitică a enzimei numită citocrom P450, prezentă
predominant în reticulul endoplasmatic al celulelor hepatice și
intestinului subțire. În această reacție, care de asemenea se
finalizează cu producerea de acetaldehidă și acetat, agentul
reducător este NADP (nicotin amide adenine dinucleotide
fosfat). Pentru ca această cale de metabolizare a etanolului
consumă oxigen, se generează radicali liberi care sunt nocivi
pentru țesuturi. Ba mai mult, regenerarea glutationului, un
puternic agent antioxidant, este inhibată de concentrația
crescută de NADPH, și ca urmare efectul nociv al radicalilor
liberi este intensificat. Trebuie specificat că, această formă de
metabolizare a alcoolului este un răspuns adaptativ al
organismului determinat de consumul cronic al acestuia.

6. Alcoolul poate deteriora atât vederea cât şi auzul. Gustul,
mirosul şi percepţia tactilă pot fi, de asemenea, afectate.
Întrucât toţi muşchii sunt sub controlul creierului, acest
control este tulburat chiar şi de cantităţi mici de alcool.
Această deteriorare poate duce în timp la pierderea
coordonării şi a puterii de reacţie.
Greutatea organismului reprezintă un factor determinant
pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul
oxidează alcoolul, ceea ce înseamnă că îl descompune
chimic. O persoană mai voluminoasă va putea suporta mai
uşor efectele alcoolului decât o persoană cu greutate mai
mică. Efectul de intoxicaţie apare atunci când alcoolul
ajunge la creier şi nu mai poate fi oxidat de ficat. Reţineti,
alcoolul nu este digerat, cum este mâncarea. El este
absorbit în sânge, o parte prin stomac şi o parte prin
intestinul subţire.

7. Tăria unei băuturi alcoolice determină şi efectele sale asupra organismului.
"Tăria" indică concentraţia de alcool în băutură. Conţinutul de alcool:
• Bere: 3-6% alcool (făcut din cereale)
• Vin: 10-14% alcool (din struguri)
• Gin, whisky, cognac, rom: 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale şi
fructe)
Nivelul de alcool în sânge reprezintă cantitatea de alcool transportat de sânge
la creier, determinând gradul de intoxicaţie.
Un nivel de alcool în sânge de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare
asupra organismului; 0,10-0,15% cauzează simptome mai grave, printre care
deteriorarea vederii, a auzului, a deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-
0,15% este foarte periculos şofatul unei maşini. La 0,20% apar clar semne
de beţie: dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentraţiile de peste 0,40%
duc la o stare de comă. Cele de 0,60-0,70% cauzează moartea.
După cum vedeţi, alcoolul are multe efecte asupra organismului. Unele sunt
de scurtă durată, altele sunt lungă durată. Ambele pot fi însă dezastruoase.

8. Efecte de scurtă durată ale alcoolului:
- răspunsuri încetinite faţă de mediul ambiant
- scăderea coordonării
- scăderea capacităţii de a gândi limpede
- alterarea memoriei
- voma
- tulburări de vedere
- risc crescut de accidente
- dificultatea de a merge sau de a sta în picioare
- pierderea cunoştinţei
- coma
– deces
Efectele de lungă durată ale alcoolului
- alcoolismul
- pierderea memoriei
- ciroza hepatică
- deteriorarea creierului
- boli de inimă
- malnutriţia
- scurtarea duratei de viaţă
- moartea prin accidente (de automobil)
- moartea prin alte accidente.

9. FumatulFumatul este acțiunea de a aspira și a trage fumul de tutun din țigară sau din
pipă. Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante chimice diferite, din
care peste 300 sunt toxice pentru om (nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol,
DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida, etc.) si alte 43 sunt
cancerigene. Cei mai toxici compusi sunt nicotina, gudroanele si monoxidul de
carbon. Nicotina stimuleaza inima prin eliberarea de catecolamine care cresc
tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si nevoia de oxigen a inimii. De asemenea,
nicotina stimuleaza sistemul nervos, legându-se de receptorii colinergici centrali
dupa numai 7 secunde de la inhalare. Aceasta activeaza caile neuro-umorale si
duce la eliberarea de hormoni si neurotransmitatori. Asa se explica efectele
euforice si instalarea dependentei de nicotina.

10. Potrivit celor mai recente studii, rata mortalitatii în
rândul fumatorilor este de 2-3 ori mai mare decât la
nefumatori la toate grupele de vârsta. Aceasta
înseamna ca jumatate dintre fumatori vor deceda în
cele din urma ca rezultat al fumatului. Daca
tendintele actuale legate de fumat vor persista,
aproximativ 500 de milioane de persoane aflate
astazi în viata, adica cca. 9% din populatia globului,
va deceda ca urmare a folosirii tutunului.
Aproximativ jumatate din decesele legate de fumat
se produc între 35-69 ani, ceea ce face din fumat
cea mai importanta cauza de moarte prematura în
tarile civilizate. Multi din cei care mor din cauza
fumatului nu fumeaza multe tigari pe zi, dar
majoritatea fumeaza din adolescenta.

11. Fumatorii trecuti de 30 de ani sufera de 5 ori mai
multe infarcte miocardice decât nefumatorii. De fapt
infarctul miocardic este principala modalitate prin
care fumatul ucide tinerii. se estimeaza ca fumatul
este responsabil de aproximativ 75% din infarctele
care apar la fumatorii cu vârsta sub 50 de ani.
Dar efectele fumatului nu se opresc aici. Fumatul
cauzeaza cca. 30% din decesele prin cancer. În
medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer
pulmonar la barbati si 70-75% la femei se datoreaza
fumatului. Fumatul provoaca si alte forme de cancer:
de trahee, bronhii, laringe, cavitate bucala, buze,
limba, gura, faringe, esofag, pancreas, vezica
urinara, rinichi, stomac si col uterin.

12. DrogurileSubstanţe naturale sau sintetice care introduse în organism îi
modifică funcţionarea, modifică imaginea asupra propriei persoane
şi asupra realităţii înconjurătoare. Folosirea repetată crează
dependenţă fizică ori psihică şi tulburări grave ale activităţii
mentale şi ale comportamentului.
Dependența de droguri este momentul cînd se simte
puternic senzaţia de a continua utilizarea drogului,
ignorând ceea ce se întîmplă la nivel fizic, psihologic şi
social.
Intoxiacația acută este o urgenţă medicală, datorită nivelului ridicat
al drogului în sânge, care afectează creierul şi celelalte organe, şi
poate provoca pierderea cunoştinţei, scăderea tensiunii arteriale şi
a temperaturii corpului, comă, oprirea respiraţiei sau deces.

13. Drogurile se împart după efectul produs asupra creierului:
halucinogene, deprimante, stimulante.
După originea produsului: naturale, sintetice (artificiale).
Cele mai folosite droguri în lume sunt:
Amfetamină, metamfetamină, cocaină, opiu, morfină,
heroină, ecstasy, LSD, spice ,mescalină, DMT, eter,
cloroform, metadonă, clorpromazină, theobromină,
alcool și tutunul etc.

14. Oamenii folosesc droguri pentru a-și schimba gândirea, comportamentul
și simțurile. Aceste feluri de substanțe se numesc psihoactive și includ
alcoolul și tutunul, la fel și drogurile naturale și produse sintetice. În
trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale,
așa ca tufa de coca pentru cocaină, opiu de mac pentru heroină si
cannabis pentru hașiș si marijuana.
Prevalența abuzului diferitor droguri variaza între regiuni și chiar între
țări în întreaga lume. Marijuana și hașișul: Estimările indică că drogul
numit cannabis este cel mai abuzat drog în toate pîrtile lumii, pe care îl
consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populația
globului). În mod particular, un număr mare de oameni tineri
experimentează cu canabis: în unele țări atât de mult ca 37 procente din
copiii de școală și adulții tineri au folosit drogul o dată în ultimul an și
10-25% o data în ultima luna. În general, abuzul de cannabis sporește
în multe țări, stabilizându-se în țările, unde a atins nivel înalt.

15. Piața Drogurilor în Europa:

16. Sub falsa denumire de “ etnobotanice” se comercializează diferite
substanţe de provenienţă vegetală, chimică, şi combinaţii ale acestora,
fiind în fapt unele dintre cele mai toxice produse cunoscute până acum.
Aceste substanţe determină grave consecinţe asupra stării de sănătate a
utilizatorilor, datorită potenţialului rapid de a produce dependenţă şi a
afectării funcţiilor normale a tuturor organelor şi sistemelor corpului
uman, în special prin gravele tulburări aduse funcţiilor sistemului nervos.
Depresia, anxietatea, stresul, timiditatea, tulburările de
personalitate, încrederea scazută în sine, decepțiile, frustrările și
dezamăgirile își pot găsi rezolvarea fără țigări, alcool sau alte
droguri. Putem găsi în adâncul nostru capacitatea de a le depăși
și de a ne face viața mai frumoasă.
Elaborat de elevii
Liceului Teoretic “Mihai Eminescu”,
Victor Iațco și Barbos Gheorghe.