Documentul detaliază anatomia și fiziologia aparatului cardiovascular, accentuând importanța educației pacienților pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare. Se discută despre structura inimii, circuitele de circulație sanguină și funcțiile aparatului circulator, precum și despre îngrijirea pacienților cu diverse afecțiuni cardiace. De asemenea, sunt prezentate metodele de evaluare a stării pacientului și simptomele relevante ale afecțiunilor cardiovasculare.

1. AN 2
AMG

2. Noţiuni de anatomia şi fiziologia aparatului cardiovascular.
Educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor
cardiovasculare.
Evaluarea morfo-funcţională a aparatului cardiovasculară.
Semne şi simptome în afecţiuni ale aparatului
cardiovascular
Îngrijirea pacientului ci IMA
Îngrijirea pacientului în endocardita infecţioasă.
Îngrijirea pacientului în Pericardita Acută
Îngrijirea pacientului cu HTA
Îngrijirea pacientului cu afecţiuni ale arterelor periferice
Îngrijirea pacientului cu afecţiuni ale venelor

3. Aparatul cardiovascular este format din :
inimă
vase sanguine: artere, vene, capilare, sistem
limfatic.
INIMA
◦ este un organ musculo –cavitar
◦ este alcătuit din 3 tunici:
endocardul – tunica internă
miocardul- tunica mijlocie sau muşchiul cardiac
pericardul – tunica externă
◦ alte 4 cavităţi: superioare (atrii); inferioare (ventriculi)
◦ Vascularizaţia este realizată prin cele 2 artere coronare
Revoluţia cardiacă: reprezintă trecerea sângelui din
atrii la ventriculi şi apoi în arborele vascular;
durează 0,8secunde

5. Circulatia sangelui la om este dubla si inchisa.
- marea circulatie sau sistemica : conduce
sangele oxigenat din ventriculul stang al inimii
prin aorta in tot organismul iar de acolo preia
sangele sarac in oxigen, pentru a-l transporta
inapoi in atriul drept si apoi in ventriculul drept
- mica circulatie sau pulmonara: conduce
sangele sarac in oxigen din ventriculul drept al
inimii in plamani, iar din plamani conduce
sangele oxigenat atriul stang si apoi
in ventriculul stang.

6. Transportă sânge , substanţe nutritive la
organe şi ţesuturi.
Transportă produse de metabolism de la
ţesuturi şi organe către organele de excreţie.
Funcţiile aparatului circulator sunt multiple:
◦ aprovizionarea organismului cu oxigen, substanţe
nutritive, vitamine, hormoni şi eliminarea dioxidului
de carbon,
◦ îndepărtarea diverselor reziduuri metabolice spre
ficat (detoxificare) sau rinichi (excreţie).

7. ◦ asanarea focarelor de infecţie din organism
◦ alimentaţie echilibrată fără exces de sare şi
grăsimi
◦ combaterea obezităţii
◦ regim de viaţă echilibrat
◦ evitarea consumului de alcool şi cafea
◦ suprimarea fumatului

8. ◦ efectuarea de exerciţii fizice, zilnic în aer liber
◦ evitarea stresului psihic
◦ regim de viaţă echilibrat, alternând perioadele de
activitate cu cele de repaus
◦ controlul periodic al TA
◦ tratamentul afecţiunilor cardiace

9. ◦ evitarea staţionatului excesiv în picioare
◦ purtarea de încălţăminte comodă
◦ evitarea purtării de îmbrăcăminte strâmtă care
stânjeneşte circulaţia.

10. Examen fizic
◦ Inspecţia: poziţia pacientului, ortopnee în IC stg,
culoarea tegumentelor (paloare, cianoză) turgescenţa
venelor, edeme,
◦ Palpare: şoc apexian care este o pulsatie vizibila si
palpabila la nivelul spatiului V ic
◦ Auscultaţia: zgomote cardiace normale şi
supraadăugate (sufluri)
Pentru vasele periferice
◦ Inspecţia: atrofia unui membru (obliterarea arterială
cronică) aspectul tegumentelor şi fanerelor, edem
◦ Palpare: absenţa pulsului, temperatura tegumentelor

11. ◦ Radiografie toracică
◦ Radioscopie toracică
◦ Angicardiografie
◦ Arteriografie periferică
◦ Flebografie
◦ Tomografie computerizată
◦ Rezonanţă magnetică nucleară

12. Examinări cu izotopi radioactivi: scintigrafie
miocardică
Explorări funcţionale:
- pentru cord
◦ EKG în repaus şi la efort
◦ Fonocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a
zgomotelor cardiace
◦ Apexocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a
vibraţiilor produse de mişcările vârfului inimii.
◦ Cateterism cardiac pentru cavităţi
◦ Măsurarea pulsului

13. măsurarea TA
Oscilometria
Ecografie doppler vascular

14. cateterism cardiac
Examinări de laborator: VSH, ASLO,
fibrinogen, lipide, colesterol, timp Quick,
timp Howell, hemocultură, uree sanguină,
azotemie, creatinină, glicemie

15. Durerea:
◦ Poate fi localizată precordial sau retrosternal
◦ Pentru confirmarea diagnosticului este foarte
important a se stabili caracteristicile ei : debut,
localizare, intensitate, iradiere, legătura cu efortul,
mişcările respiratorii, mişcarea toracelui;
◦ Determină disconfort, anxietate
Dispnee:
◦ Este consecinţa stazei şi hipertensiunii pulmonare
◦ Poate apărea la efort sau în repaus, cu predilecţie
noaptea
◦ Poate fi însoţită de tuse, nelinişte
◦ Este un simptom dominant în IC stg

16. Palpitaţii:
◦ Pot surveni izolat sau în accese
◦ Cele tranzitorii sunt determinate sunt determinate de efort,
stări emoţionale, abuz de cafea şi tutun
◦ Cele de durată mai mare sunt caracteristice în tulburările de
ritm sau de conducere
◦ Determină anxietate
Paloare: prezentă în endocardită reumatică.
Cianoză: este un simptom dominant în unele afecţiuni
(IC dr, cardiopatii congenitale)
Edem: este manifestarea insuficienţei cardiace.
Manifestări respiratorii: tuse cardiacă, hemoptizie
Manifestări digestive: greţuri, vărsături
Manifestări generale: astenie