Documentul descrie procedurile de recoltare și transport al probelor biologice, specificând exigențele aseptice și criteriile de selectare a recipientelor. Se abordează metodele de prelevare pentru diferite tipuri de probe, inclusiv exudate, hemoculturi, și probe de scaun, evidențiind importanța conservării și transportului adecvat al acestora. De asemenea, sunt discutate neconformitățile și managementul deșeurilor medicale, subliniind necesitatea segregării corecte a deșeurilor.

1. Recoltarea prelevatelor.
Investigarea neconformităţilor cu
acțiune de corecție
Deşeurile medicale

2. Noțiuni
I. Substanțele infecțioase
II. Procedura de pre – examinare
III. Produsele patologice
IV. Probe prelevate de la bolnavi
V. Produse biologice, Culturi
VI. Deșeuri medicale sau clinice.

4. Exigențe în recoltarea probelor
I. Reguli privind modul de recoltare al produselor
patologice
II. Alegerea prelevatelor patologice, momentul și
ritmul prelevărilor.
III. Normativele în prelevarea materialului biologic,
destinat investigațiilor de diagnostic
IV. Recipiente şi instrumente
V. Transportul şi conservarea probelor
VI. Sistemul de bază cu triplă ambalare

5. Reguli privind modul de recoltare al
produselor patologice
 Explicaţie cuprinzătoare a procedurii de prelevare şi
consimţământul pacientului.
 Prelevările se fac înaintea instituirii tratamentului
antimicrobian.
 Prelevatele patologice trebuie să fie în cantitate suficientă
pentru efectuarea corectă a examenului microbiologic.
 Prelevările se fac aseptic cu instrumentar şi cu recipiente
sterile.
 De asemenea trebuie: prevenită contaminarea probelor
cu microbi din mediul extern; prevenită sau redusă
contaminarea probelor cu microbiota indigenă; prevenită
infectarea pacientului în timpul prelevării.

6. Microorganismele se determină în:
 Leziuni, organele țintă sau focare metastatice
nespecifice apreciate pe baza examenului clinic.
 În căile de răspândire în organism (sânge, ganglioni
limfatici) sau la nivelul căilor de eliminare (intestin,
căi urinare).
 Alegerea momentului optim al prelevării
impune cunoașterea: evoluției și fiziopatologiei
proceselor infecțioase corespunzător momentului în
care germenii se află în cantitate maximă în produsul
respectiv.
Alegerea prelevatelor patologice, momentul
și ritmul prelevărilor

7. Date informative
incluse în trimitere
date necesare identificării probelor:
- numele;
- prenumele;
- vârsta pacientului;
- data recoltei;
- spitalul / sectorul;
- secţia / adresa de la domiciliu;
- salonul.
date necesare alegerii celor mai adecvate tehnici
de prelucrare a probei:
- diagnosticul prezumtiv;
- natura probei;
- precizarea dacă este în cauză un bolnav (inclusiv
data debutului bolii);
- convalescent sau purtător;
date privind responsabilitatea recoltării şi
transportului:
- ora recoltării;
- data şi ora primirii în laborator;
- medicul care a recomandat analiza;
- persoana care a făcut recoltarea si transportarea.

8. Eticheta
probei
Numărul cererii de
analiză;
Numele şi prenumele
pacientului;
Prelevatul;
Data.

9. Recipiente şi
instrumente
Criterii de selectare a
recipientelor:
După volumul,
Consistența probei
Particularități ale
prelevării și ale
microorganismelor
urmărite.
Cu capac protector
etanș.
Pot fi folosite recipiente
existente în laborator

10. Transportul şi
conservarea probelor
Moartea microbilor
infectanţi din probele
destinate examenului
microbiologic este o sursă
de erori. Poate fi cauzată
de: razele solare directe,
deshidratare, modificări de
Ph, autoliză.
De aceea odată recoltate
probele trebuie să fie
examinate în cel mai scurt
timp posibil sau conservate
pentru refrigerare şi medii
de transport adecvate.

11.  Microorganismele stenoterme
 Refrigerarea: la 00 (container izoterm cu
gheaţă umedă) sau la 40 (frigider)
 Mediile de transport care conțin substanțe
stabilizatoare non-nutritive: Carry - Blair,
Amies sau Stuart.

12. Pregătirea generală a
materialelor de transport
Exigențele de conservare
la expedierea prin
poștă:
Sistemul de bază cu
triplă ambalare
 Recipient primar
 Ambalaj secundar
 Ambalaj exterior

13. Etapele procedurii de pre - examinare:
 Explicație cuprinzătoare a
procedurii de prelevare şi
consimțământul pacientului.
 Selectarea recipientului și
marcarea etichetei cu
următoarele date: numărul
cererii de analiză, numele şi
prenumele pacientului, vârsta,
tipul de relevat, data, ora.
 Realizarea prelevării
materialului infecțios.
 Transportarea probei în
laborator, respectând exigențele
de temperatură, timp.

14. Prelevare a
exsudatului
nazofaringian
 1) Confirmarea identității pacientului.
 2) Se explică procedura pentru a-i reduce
anxietatea și a ne asigura de cooperarea
sa:prelevarea se face cu tamponul înainte sau
la 3-4 ore după toaleta gurii ori ingestie de
alimente.
 3) Pentru că prelevarea faringiană
declanșează reflex de tuse, este indicat ca
persoana care face prelevarea să se protejeze
cu mască de tifon și în mănuși sterile.
 5) Se pregătește recipientul, se completează
eticheta
 6) Pacientul așezat, cu gâtul în ușoară
extensie, faringele bine expus prin iluminare
şi deprimarea bazei limbii cu apăsător steril,
pronunță tare vocala a.
 7) Cu tamponul introdus în faringe, fără a
atinge limba sau palatul, se șterge orice zonă
inflamată, ulcerată sau cu depozite purulente.
 8) Tamponul scos cu precauție se introduce
în tubul protector.
 9) Se transportă timp de o oră la laborator la
temperatura mediului

15. Metoda tampoanelor
 Mâinile se șterg cu
tamponul umezit
începând cu partea
dorsală, mai puțin
contaminată, și
continuând cu suprafața
palmară, spațiile
interdigitale, pliurile
periunghiale.
 Tamponul imersat în 1 ml
mediu de transport este
expediat la laborator în cel
mult două ore pentru
examinare.

16. Recoltarea exsudatelor din plăgi si arsuri:
 Suprafaţa denudată, lipsită de
ţesut necrotic, se spală cu soluţie
salină izotonă sterilă pentru
îndepărtarea exsudatului
stagnant hipercontaminat.
 Tamponul, umezit cu soluţie
salină izotonă şi stors pe peretele
interior al recipientului, este
rulat peste suprafaţa tisulară
suficient de ferm, pentru a
determina o uşoară sângerare din
ţesutul subiacent. Aceasta dă
garanţia prelevării microbului
infectant din ţesutul viabil.
 Tamponul imersat în 1 ml mediu
de transport este imediat
expediat la laborator pentru
examinare.

17. Recoltarea hemoculturii
 Conform termometriei
prelevarea se realizează în
frison.
 Solicitarea mediului bifazic,
preîncălzit la temperatura
37ºC, etichetarea probei.
 Se realizează puncția din
zona antiseptizată, volumul
recoltat 10 ml adult, 1-3 ml
noi născuți, sugari.
 Proporția sânge/mediu
trebuie să fie de 1/10, se
agită.
 Se transportă în urgență
către laborator asigurând
temperatura 37ºC.

19. Recoltarea probei de scaun emis spontan
 Pacientul mai întâi micţionează, pentru
a evita contaminarea probei cu urină.
 În spital defecarea se realizează în
bazinet sterilizat prin autoclavare sau
dezinfectat prin fierbere. La domiciliu
se foloseşte o oală de noapte dezin-
fectată prin opărire repetată cu apă
clocotită.
 Imediat după defecare se prelevă cu o
spatulă sterilă de lemn sau cu linguriţa
coprocultorului fragmente
mucopurulente, flacoane riziforme,
când acestea există, sau porţiuni din
diferite puncte ale unui scaun omogen.
 Proba, cât un bob de mazăre, este
suspensionată în mediul de transport
din coprocultor. Mediul de transport nu
este necesar pentru depistarea ouălor
de viermi intestinali sau protozoarelor.
 De la sugari se prelevă porţiuni din
scaunul de pe pelincă

20. Coprocultura
 Tamponul sau sonda nelaton
se umectează în prealabil cu
soluție salina izotonă;
 Se penetrează prin
sfincterul anal prin rotare lentă
și se introduce intra rectal 15
cm.
 În cazul sondei nelaton se va
atașa la aceasta o seringă de 10
ml cu care se fac1-2 aspirații.
 După recoltare, atât sondele
cât și tampoanele se introduc
în tuburi sterile cu dop sau
eprubete cu mediu de
conservare, preferabil lichid,
care sa permită o buna eluare a
prelevatului.

21. Recoltarea exsudatelor cervical uterin
 Exsudatele cervicalo uterin se prelevă de
la paciente cu leziuni la acest nivel sau
pentru depistarea portajului de gonococ.
 Pacienta este plasată în poziţie
ginecologică.
 După examenul vulvei, speculul vaginal
steril, umezit cu apă caldă (fără alt
lubrifiant) este inserat blând pentru
examenul colului uterin.
 Exocolul este şters de 2—3 ori succesiv cu
comprese de tifon sterile pentru
îndepărtarea secreţiilor stagnante,
inclusiv cele de la nivelul orificiului.
 Dacă se observă leziuni, acestea sunt
şterse cu tamponul de vată steril.
 Un tampon de vată steril este inserat în
orificiul colului, rotit de câteva ori pentru
al încărca cu exsudat şi se retrage cu
precauţia de a evita contaminarea cu
conţinut vaginal.
 Pentru microscopie, frotiul se face
extemporaneu cu un tampon separat.

22. Testul citologic Papanicolau
 Confirmarea identității
pacientei, explicarea
procedurii.
 Pacienta este plasată în
poziție ginecologică.
 Se prelevă cu periuța
materialul de la nivelul
canalului cervical, se întinde
spre cealaltă extremitate a
lamei.Frotiul se fixează.
 Se descarcă periuța în
container cu mediu lichid, se
detașează de la un capăt, se

23. Recoltarea sputei.
 Pacientul trebuie făcut să înţeleagă
diferenţa dintre a «expectora» (eliminarea
prin orofaringe a exsudatului mobilizat din
căile respiratorii inferioare prin tuse
profundă) şi a «scuipa».
 Periatul simplu al dinţilor (fără pastă) şi
clătirea energică a gurii cu apă sunt de
dorit înaintea prelevării.
 Sputa se obţine de obicei dimineaţa,
imediat după trezire.
 Recoltarea se face în vas steril – placa
Petri sau flacon cu gât larg.
 Pacientului i se recomandă să respire
adânc de câteva ori, apoi să tuşească
puternic. Expectorația se colectează direct
în recipient.
 Pentru examen este necesar de colectat
cel puţin o linguriţă 3-5 ml de spută.
 Se verifică dacă in probă există material
mucopurulent (realul produs patologic).
 Dacă pacientul numai a scuipat, se insistă
pentru prelevarea repetată.

24. Recoltarea urinei
Procedura la femei:
 Se scoate lingeria intimă, se spală mâinile cu
apă, săpun, se usucă.
 Se încalecă bideul cu fața spre spatele
acestuia.
 Cu o mână se îndepărtează labiile mici și se
mențin pe durata procedurii.
 Cu cealaltă se șterge ferm valva,în sens unic,
din față spre spate, de trie ori cu tampon
steril îmbibat cu săpun lichid.
 Cu ajutorul irigatorului se spală cu apă caldă
sterilă.
 Se usucă zona valvară cu două tampoane
sterile prin ștergere unică din față în spate.
 Urinează cca 100 ml.
 Fără a întrerupe jetul de urină, prinde în
container volumul necesar (jetul mijlociu),
fără a atinge gura vasului de tegument,
lingerie.
 Se retrage din jet vasul.

25. Prelevarea de la copilul necooperant
(nou-născut, sugar)
 Se decontaminează și se
usucă organele genitale,
perineul.
 Se fixează în jurul
penisului sau vulvei
orificiul unei pungi
sterile din plastic.
 În lipsa acestui
dispozitiv, trebuie de
pândit momentul
micțiunii și de prelevat
în recoltor.

26. Neconformităţile cu acțiunile de
corecție
Propuneți o listă de erori posibile

27. Strategii pentru managementul
deşeurilor
Segregarea deşeurilor la sursă oferă
oportunitatea:
 de a separa deşeurile dăunătoare de cele ne-
dăunătoare sau cele infecțioase de cele
menagere;
 de a recupera materiale pentru refolosire sau
reciclare;
 de a asigura prelucrarea corectă pentru fiecare
tip de deşeuri;

28. Prelucrarea deșeurilor

29. www.esanatos.com/ghid-medical/microbilologie/Recoltarea-si...